București: Sejur la MARe. Marian Zidaru, Gondola, miercuri, 11 august, de la ora 11:00.

Marian Zidaru, Gondolă, 2011, acrilic pe lemn, piatră, funie, 400x40x30 cm.
Din colecția MARe.

Miercuri, 11 august, de la ora 11:00.

***

Adevărul este că cei care ne-au vizitat și astăzi au putut vedea, deja, instalată la etajul 1 al muzeului (și în cadrul colecției permanente), ”felia de pepene” sau ”Gondola”, după cum îi spune numele, făcută de Marian Zidaru.

E chiar acolo unde se afla ”Scula lui Brâncuși”, marcând (ba chiar dominând) spațiul și privirea, ca o lucrare plină de gust și de sugestii cu arome de vară. Șase bărbați au cărat-o pe umeri, până la etaj, unde va sta până în luna octombrie 2021.

Dar cum marți vom avea muzeul închis pentru o pauză, putem spune că ”lansăm” Gondola pe MARe, începând de miercuri. Până atunci, însă, vă recomandăm textul curatorial:

”Sculpturile, obiectele și instalațiile lui Marian Zidaru conțin fără excepție mesaje fervente, încărcate etic-religios, adresate privitorului. Zidaru apelează adesea la imaginarul comun, al spațiului proxim (în acest caz: felia de pepene ), pentru ca mesajul său moralizator să fie mai facil ingerat de către publicul laic.

Dacă în cazul Sculei lui Bâncuși (lucrarea înlocuită pentru două luni de această altă lucrare a aceluiași artist) morala conținută de racheta-penis, cu un bolovan legat de ea, este aceea de înfrânare și epurare a impulsurilor sexuale, morala feliei de pepene de care, de asemenea, este legat cu o funie groasă un bolovan voluminos este, totuși, mai puțin explicită.

Felia de pepene înțeleasă ca gondolă (comparație facilitată de titlu) face trimitere la luntrea lui Caron. Astfel, podeaua de la etajul 1 a muzeului devine în mod simbolic, pentru două luni, o apă vâscoasă, neagră, curgătoare – Acheronul, unul dintre cele trei râuri care traversează Inferul conceput de Dante. Iar luntrea lui Caron (această Gondolă realizată de Marian Zidaru, ca o felie de pepene copt) stă neclintită pe apa neagră.

Prima linie de interpretare duce la dificultatea individului (marcată prin prezența bolovanului) de transcendere într-un nou plan evolutiv (fie că este vorba de trecerea de la viață la moarte, de la adevărul agreabil la cel crud sau de la lumea exterioară la cea interioară).

De ce însă asocierea dintre gondolă și pepene? Să fie pofta pe care privitorul o proiectează pe obiectul de lemn (ca un fruct zemos, pârguit) asociată cu pofta sufletelor transportate de Caron de pe un mal pe altul al Acheronului, cu pofta lor de viață și de plăceri, încă neostoită?

O doua versiune interpretativă răspunde la o situație mundană: turismul și plăcerile asociate lui (precum plimbările cu gondola pe canalele venețiene); turismul care ascunde sub aura de atractivitate lipsa de direcție a omului, neîmplinirea sa sufletească și neputința de a-și satisface nevoile reale.

Este vorba despre superficialitatea actului de a cunoaște lumea înconjurătoare – o cunoaștere grăbită, neatentă, insuficientă. Bolovanul este un simbol pentru povara neputinței de a distinge între valoare și derizoriu, iar asocierea dintre gondolă și felia de pepene marchează ridicolul fugii noastre de noi înșine.

De-a lungul gondolei stă scris în mod repetat cuvântul „-orizont-”, ca în numeroase alte lucrări ale lui Zidaru, poate ca un memento al speranței și credinței în ceva mai înalt și mai luminos.

*Imaginea feliei de pepene apare la Marian Zidaru și în seria de picturi de la începutul anilor 2010, Să nu ucizi, mai bine taie un pepene, iar imaginea pepenelui tăiat se regăsește într-o sculptură-instalație din 2014, Pompa de clorofilă. În toate aceste cazuri, pepenele este conotat pozitiv, ca obiect de sacrificiu sau ca semn al „transformării luminii în hrana fizică” (conform unei conversații cu artistul).

(Text de Antonia Iordache, curator MARe).