Brăila: PIESA LUNII MARTIE 2023 – ,,APARAT DE FOTOGRAFIAT CU BURDUF”, Muzeul Brăilei „Carol I”

Unul dintre creatorii aparatelor de fotografiat cu burduf a fost germanul CP Goerz, care s-a evidențiat în timpul Primului Război Mondial prin producția pentru armata germană și austriacă a lunetelor telescopice pentru puști, cât și a aparatelor de fotografiat și obiectivelor fotografice.

Un astfel de aparat de fotografiat „Goerz Tenaxiar” face obiectul lunii martie a.c.

Donat muzeului prin bunăvoința doamnei Elena Stroe, aparatul de fotografiat fabricat în anii 20 ai secolului XX la Berlin, este compus dintr-o cutie metalică pentru rolfilme format 9×12, burduf din piele (pentru protecţia lentilelor) şi obiectivul propriu-zis cu dispozitivele de reglare a distanţei şi diafragmei, de armare şi declanşare. Proprietarul aparatului de fotografiat a fost avocatul brăilean Șerban Stroe.

Poveşti de viaţă din spatele lentilei aparatului de fotografiat

Şerban Stroe s-a născut la 9 noiembrie 1908, la Bucureşti, pe strada Fluierului, nr. 18.

Mama sa, Eugenia Sahiani cu rădăcini greceşti, a mai adus pe lume încă trei fete: Cornelia, Ştefania şi Alexandrina, alintată Bombonica. Tatăl său, Ştefan Stroe, deşi provenea dintr-o familie modestă din Ardeal, şi-a depăşit condiţia socială prin multă muncă, prosperând în calitate de avocat penalist în Baroul Brăila,

Şerban Stroe a urmat şi absolvit cursurile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila, avându-l prieten apropiat pe viitorul om de litere, Mihail Sebastian

Urmând exemplul tatălui său, Şerban Stroe a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti, orientându-se însă către ramurile dreptului civil, administrativ şi comercial.

Şerban Stroe a revenit în Brăila, unde s-a înscris în Barou, îmbrăţişând astfel profesia de avocat. A fost recunoscut în breasla avocaților brăileni din perioada interbelică prin instrumentarea dosarului „Afacerea Tramvaiul”.

Foştii profesori de la Facultatea de Drept îi pronunţau numele cu admiraţie, dându-l ca exemplu următoarei generaţii de studenţi, între care se afla şi Elena Anghelescu, fiica episcopului de Buzău, Anton Anghelescu. Între avocatul Şerban Stroe şi Elena Anghelescu s-a înfiripat o frumoasă poveste de dragoste, căsătoria oficializându-se la data de 23.04.1944.

Fotografia a fost o pasiune a lui Şerban Stroe. A făcut parte din Asociaţia artiştilor fotografi din Republica Populară Română, sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, în această calitate participând cu lucrări la diferite saloane naţionale şi internaţionale de artă fotografică.

În fondul documentar „Şerban şi Elena Stroe” se regăsesc piese care evidenţiază preocuparea pentru arta fotografierii: aparat de fotografiat, plicul, invitaţia şi regulamentul de participare la Salonul Internaţional de Artă Fotografică, Bucureşti, 1965.

Text: Cătălina Mârza, muzeograf și Daniela Adelina Puia, conservator – Secţia Istorie Modernă şi Contemporană.

Foto: Cristian Puşcaşu, inginer de sistem (Muzeul Brăilei „Carol I”).