Drobeta-Turnu Severin: exponatul lunii mai 2023 la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Stibină și Baritină

Stibină și Baritină

Stibina (Antimonit) este o sulfură complexă, fiind principala sursă industrială de obţinere a elementului metalic, stibiu. Pe plan mondial este un mineral rar în eşantioane de colecţie. În România se găseşte în zona Baia Mare: Baia Sprie -cristale aciculare, Herja – cristale prismatice şi Băiuţ – cristale prismatice lamelare. Eşantioanele de stibină expuse în Muzeul de Mineralogie din Baia Mare sunt considerate cele mai spectaculoase din lume. Cunoscut încă din vremuri biblice în Orientul Mijlociu și Egipt, antimonitul a fost folosit în scopuri medicale sau cosmetice (echivalentul rimelului sau al creionului dermatograf de azi).

Baritina este un sulfat de bariu anhidru, varianta sedimentară fiind o sursă principală de obținere a bariului. Spectrul de culori al baritinei este impresionant: albă, gălbuie până la galben intens, albastră intens în eşantioanele de la mina Cavnic, neagră sau roşu intens, o culoare unică pe plan mondial, numai în eşantioanele de la mina Baia Sprie (datorată incluziunilor de realgar).

Asocierea acestor două minerale, care fiecare în parte cristalizează într-un mod specific, duc la spectaculoase concreșteri minerale. Agregatele ce iau naștere prin asocierea dintre cristalele aciculare de stibină cenușiu-metalic, ce străpung transversal tabulele fine de baritină albă sau transparente sunt caracteristice pentru mina Baia Sprie și unicate pe plan mondial. Frumusețea acestor flori de mină este întregită și de prezența unor ”trandafiri” ale căror petale sunt reprezentate de cristale centimetrice de baritină albă.

Florile de mină sunt uimitoare creații ale naturii, cu forme stranii și asocieri fascinante de cristale – adevărate comori ale pământului – mărturii recuperate ale istoriei geologice din regiunile bogate în astfel de minerale. Renumite pentru diversitatea formelor şi a culorilor cristalelor, florile de mină au fascinat dintodeauna, fiind o atracţie pentru toţi colecţionarii amatori. O datorie morală a colecţionarului amator, susţinută şi prin lege, este aceea de a verifica dacă piesele colectate nu reprezintă un interes ştiinţific deosebit pentru a intra în patrimoniul naţional.