1. Events
  2. Expoziție

Views Navigation

Event Views Navigation

Today

București: Dino Park Bucuresti în curtea Muzeului Național de Geologie

Muzeul Național Geologic - București Şos. Kiseleff nr. 2, București, București

Dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație, transformă Dino Park în locul unde subiectul cercetării active se îmbină perfect cu distracția Aventurează-te într-o călătorie în trecutul îndepărtat al Pământului, alături de prietenii tăi #dinozaurii! Să fii pregătit! Echipe de paleontologi pasionati și tehnicieni pricepuți de pe două continente - Asia și Europa, au pentru creat special pentru tine posibilitatea unei experiente de neuitat, printr-o interacțiune reală cu animalele preistorice. Expoziția este organizată de către Compania Dino Life, proiectul fiind susținut de Institutul Geologic al României. Vizitarea expoziției este taxată separat de expoziția permanentă din interiorul Muzeului Național de Geologie. Detalii pe pagina Dino Park Bucuresti

București: expoziția „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945”. Evenimentul va avea loc luni, 12 iulie 2021, începând cu ora 13:00, la sediul din Calea Victoriei nr.12, București.   Proiectul expozițional marchează împlinirea a 80 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. Tematica expoziției abordează: campania militară din Basarabia și Bucovina, campaniile militare de pe Frontul de Est și de pe Frontul de Vest, Holocaustul, aviația română în timpul războiului, viața soldaților, a prizonierilor, aspecte de viață cotidiană, diplomația și spionajul, instaurarea comunismului. Vor fi expuse, cu această ocazie, obiecte provenind din colecția (MNIR), din colecțiile partenerilor instituționali dar și din colecții private, mare parte a exponatelor fiind prezentate în premieră publicului. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere în expoziție armament folosit în timpul conflagrației, echipament militar, instrumente de navigație aeriană, decorații, obiecte personale, documente oficiale, publicații din anii războiului, machete de avioane și multe altele. Dintre exponate amintim: harta originală a României, pe care s-au trasat noile granițe în timpul Dictatului de la Viena, brevetele de pilot ale lui Tudor Greceanu și Marianei Drăgescu, aparatul cu care a fost înregistrat discursul regelui Mihai pe 23 august 1944, un exemplar original al Pactului Tripartit semnat de România în 1941, pașaportul lui Grigore Gafencu, servieta lui Eugen Cristescu (șeful Serviciului Secret de Informații). Realizarea expoziției a fost posibilă datorită colaborării dintre Muzeul Național de Istorie a României și Arhivele Naționale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, (Cluj-Napoca) Complexul Muzeal Național „Moldova” (Iași), Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Muzeul „Țării Crișurilor” (Oradea), Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Ploiești), Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman (Alexandria), Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (Bacău), Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”, Fundația Roma Education Fund Romania, Asociația Aerohistoria, Asociația „Muzeul Jucăriilor”, Asociația pentru Dezvoltare și Educație Urbană (AEDU), Asociația Romanian Military Archeology, Agenția de turism Panzer Travel, Colecția Alexandru Armă, Colecția George Trohani, Colecția Bogdan Mladin. În cadrul expoziției vor putea fi admirate și creațiile artistice realizate special pentru această ocazie de Alexandru Ciubotariu („Pisica Pătrată”).   Expoziția „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945” poate fi vizitată, în perioada iulie-decembrie 2021, de miercuri până duminică, între orele 10:00-18:00.

Muzeul Municipiului București a lansat proiectul educativ MMB – „Aventuri în Epoca de Piatră” – un traseu tematic pentru voi în expoziția „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, de la Palatul Suțu

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București a lansat proiectul educativ MMB - „Aventuri în Epoca de Piatră” - un traseu tematic pentru voi în expoziția „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, de la Palatul Suțu. Traseul este un instrument util pentru cei mai mici dintre vizitatorii muzeului în explorarea expoziției tematice dedicate Culturii Gumelnița. Apăsând „butonul de teleportare”, copiii pășesc cât ai clipi în Epoca de Piatră, printre artefacte ale unei civilizații străvechi, într-o lume în care nu se inventaseră computerele și telefoanele mobile, iar cei de o vârstă cu ei nu jucau Roblox sau Minecraft. În schimb, știau să își „craft-eze” singuri jucăriile. Pornind la drum cu o valiză plină doldora de cuvinte utile și explicații pe înțelesul lor, cei mici află despre ce a însemnat revoluția neolitică; descoperă cum oamenii din acele vremuri își găsesc în sfârșit stabilitatea și încep să cultive plante, să crească animale, își fabrică unelte din piatră șlefuită, deprind meșteșugul olăritului și țesutului, îmblânzesc metale precum cuprul și aurul. Dacă vreți să testați și voi acest traseu pus pe șotii, vă invităm să vizitați expoziția de la Palatul Suțu deschisă până pe data de 1 mai 2022. Traseul poate fi completat în circa 40 de minute sub îndrumarea unui adult și poate fi ridicat de la Palatul Suțu, în expoziție (este gratuit), sau descărcat de pe site-ul #MMB anterior vizitei: https://bit.ly/3yhZrWi Categoria de vârstă: 7+

București: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab, 1 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab Galeria de Artă Veche Românească 1 decembrie 2021 - 31 decembrie 2022 Curatori: Emanuela Cernea, Iuliana Dumitrașcu Coordonator: Călin Stegerean   Expoziție dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziția pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume. Display-ul expozițional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziții. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale școlii de pictură din Țara Românească de la începutul secolului XVI. Scenografia expozițională sugerează spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spațiul românesc. Expoziția va integra periodic un recital de poezie cu legenda Meșterului Manole susținut de cunoscuta interpretă Viorica Vatamanu, în regia lui Gavriil Pinte.   Cu prilejul Zilei Naționale, Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment, care aduc în prim plan două personalități remarcabile, din diferite epoci, definitorii pentru cultura din România: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab și Pallady 150 – titlu generic care integrează 4 expoziții dedicate pictorului Theodor Pallady. „Aducem în spațiul culturii de azi nu numai o parte din tezaurul artistic al României dar și o viziune care îl integrează în spiritul contemporanității, în rezonanță cu așteptările publicului larg și chiar dincolo de acestea. Sperăm ca publicul să le viziteze de Ziua Națională, când muzeele noastre sunt deschise și accesul gratuit.” declară Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Național de Artă al României.  

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”.

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”   Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”. Evoluţia radioului include o serie de experimente şi descoperiri care au culminat cu invenţia primului receptor fără fir, realizată de Guillermo Marconi (1874-1937), cel care a intuit posibilităţile excepţionale privind utilizarea undelor electromagnetice în transmisiunile telegrafice fără fir. Conceput inițial doar pentru a transmite semnale, radioul a devenit în timp un important și apreciat mijloc de informare și divertisment. Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” ilustrează prin intermediul a peste 80 de obiecte originale (aparate de emisie - recepție, radioreceptoare, difuzoare, accesorii utilizate în radiocomunicații, broșuri și reviste de specialitate ș.a), dar și a materialului complementar (fotografii și informații prezentate pe diverse suporturi tipografice), eforturile deosebite ale inventatorilor, descoperirile importante din domeniu, evenimentele tragice rămase în conştiinţa publică chiar şi până azi (vasul Titanic se scufunda lent în timp ce radiotelegrafistul transmitea încontinuu, la 15 aprilie 1912, semnalele S.O.S.), audiţiile publice, entuziasmul sau perplexitatea oamenilor în faţa acestei invenții, ce evidențiază faptul că ingeniozitatea umană nu are limite. Acest periplu în universul undelor radio prezintă publicului o gamă variată de aparate radio din colecția muzeului, de la cele mai simple (cu galenă), până la cele mai complexe (cu amplificare directă, cu reacție sau super-reacție și superheterodină cu tuburi electronice și tranzistoare), realizate de firme prestigioase din străinătate (Phillips, Telefunken, Atwater Kent, Zenith, Philco, Mende, Tesla ș.a.), dar și românești (Radio Popular, Electronica, Tehnoton). Expoziţia „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” va putea fi vizitată în spațiul expozițional al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet), cu respectarea normelor impuse în contextul pandemiei. Accesul în muzee se face în baza prezentării certificatului verde Covid-19. Curatorii expoziției sunt dr. Monica Nănescu, șef al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ și muzeograf Lenuța Chiriță, care au fost susținuți în demersul lor de conservatorii Cristina Celia Iacob și Mariana Spătaru.         Manager interimar, Drd. Valentina Druțu     Şef Secția Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Focșani: Expoziție “Păsări răpitoare din România” la Secția de Științele Naturii

Muzeul Vrancei B-dul Gării nr. 5, Focșani, Vrancea

Joi, 24 februarie, ora 10 Expoziție la Secția de Științele Naturii Cei care iubesc păsările răpitoare pot admira în perioada februarie-septembrie cele mai importante specii diurne și nocturne din România. Expoziția se va deschide joi, 24 februarie, ora 10, la Secția de Științe ale Naturii, din strada Republicii, nr. 8 (vis-a-vis de Parcul Nicolae Bălcescu). Programul de vizitare este între orele 9-16, de marți până duminică.

Focșani: expoziția „Arta pe front: reprezentări artistice ale Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1919)”

Mausoleul Eroilor de la Mateiaș Valea Mare-Pravăț, Argeș

Vineri, 1 aprilie, ora 11, Mausoleul Eroilor Focșani Vernisajul expoziției „Arta pe front: reprezentări artistice ale Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1919)” Tema războiului este înfățișată în operele de artă realizate de pictori, precum Nicolae Spirescu, Dumitru Gh.Popa sau Stoica Dumitrescu. Picturile surprind suferințele și ororile din timpul luptelor de la Mărăști, Mărășești, Oituz și Muncelu. Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie, de marți până duminică, între orele 9-16. Vă așteptăm!

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând de joi, 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”.

Muzeul "Theodor Aman" - Muzeul Municipiului București Str. C.A. Rosetti nr. 8, București, București

O întâlnire exclusivă cu peisagistul Aman este o bucurie și o mare încântare, mai ales că publicul va avea ocazia să admire lucrări realizate de pictor în ultimele două decenii din viaţă, adică atunci când creatorul ajunsese în perioada sa de maximă maturitate artistică. Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”. Tributar la începuturi educaţiei academiste însuşite în anii de studii la Paris, artistul îşi concentrează atenţia asupra genurilor considerate majore – subiectul istoric şi portretul, socotind peisajul un gen facil, neinteresant pentru marii artişti: «Dispensată de unŭ studiu seriosŭ, pictura peisagiului este adesea îmbrățișată de dame și în adevărŭ ele o reproducŭ cu multă inteligință și simțimănt» (T. Aman, Despre pictură, în Revista Carpaţilor, an I, tom II, semestrul I, 1860, p. 233-234). Cu toate acestea, întâlnirea lui Aman cu peisajul se petrece încă din anii studenţiei, la început timid, ca o tatonare a lumii, fructificându-se în lucrări pictate în atelier, după schiţe trasate în grabă pe teren, lucrări în care descriptivismul nu lasă prea mult loc emoţiei, iar universul exterior nu empatizează cu cel interior, capabil să filtreze percepţia personală. Ca în toate genurile abordate, peisajul lui Aman suferă o evoluţie continuă, culminând în momentul în care artistul îşi părăseşte atelierul şi se raportează direct la natură. Tuşa se eliberează, devine tot mai nervoasă şi mai expresivă, culoarea surclasează desenul, lumina devine personaj. Treptat, Aman nu se mai raportează la natură cu o privire tehnică şi rece, ci o recreează, însufleţind-o cu sensibilitatea şi emoţiile personale. Peisajul devine spre finalul vieţii un gen perfect asumat şi aproape o formulă identitară a artistului în percepţia multora dintre admiratorii săi. Aşa cum se întâmplă în toate subiectele pe care le abordează, Theodor Aman este mereu un cronicar atent şi obiectiv al timpului său, multe dintre lucrări putând fi asimilate unor veritabile documente istorice, cu atât mai fascinante cu cât distanţa temporală ne plasează tot mai departe de realitatea de mult apusă a instantaneelor imortalizate. Peisajele nu fac excepţie şi avem prilejul să recunoaştem locuri păstrate aproape intacte după mai bine de un veac şi jumătate, cum sunt cele surprinse în instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca mărime între parcurile pariziene, dar avem şansa să vedem şi locuri definitiv dispărute, cum ar fi grădina artistului – un loc fermecător la margine de Bucureşti, în mahalaua Bradu-Boteanu, îngropată acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei. Lucrările aduse acum în faţa publicului aparţin preponderent ultimelor două decenii din viaţa creatorului – perioadă de maximă maturitate artistică, când peisajele lui devoalează pasiune şi o mare bucurie în abordare, sentimente care astăzi se transferă instantaneu în percepţia receptorului. Educaţia academistă şi bucuria detaliului nu au dispărut niciodată, dar neastâmpărul experimental este prezent şi el în încercările întregii creaţii. Privindu-i peisajele, suntem adesea tentaţi să facem paralele cu Manet sau cu Renoir şi Monet la începuturile demersului lor impresionist. Aman, adeptul construcţiei riguroase, al detaliului tratat cu maximă minuţiozitate dialoghează brusc într-un limbaj ce-i părea complet străin. Forma cedează locul sugestiei, iar experimentele luministice şi cromatice devin preocupări majore, forţând deplasarea exprimării spre teritoriul unui impresionism incipient. Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare şi i-a înterupt demersurile făcute în abordarea noului stil, căruia a dovedit că îi simţea şi îi înţelegea cu empatie şi profunzime principiile. Greta Şuteu, muzeograf, curator al expoziției

Expoziția de fotografie „Florile Dobrogei Continentale” la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

„Florile Dobrogei Continentale” joi, 14 aprilie 2022 - ora 11:00 Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău are plăcerea de a vă invita în data de 14.04.2022, ora 11:00 să participați la vernisarea expoziției de fotografie „Florile Dobrogei Continentale”, care va avea loc la subunitatea Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, cu sediul din str. Aleea Parcului nr. 9. Expoziția este organizată în colaborare cu specialişti ai Complexului Muzeal Național Neamț, secţia Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț şi va fi disponibilă pentru public până la finalul lunii decembrie a acestui an. „Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei. Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice. Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României. Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora. Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România. Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate. Vă aşteptăm! Manager, dr. Gabriela Gurău

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022. Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie, de către diecii cancelariilor în limbile slavonă și română cu caractere chirilice. În prezenta expoziție, pot fi admirate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea. Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”. De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor emise în această perioadă. Divinitatea este prezentă în frontispiciul acestor acte, prin îngerii care susțin stema unită sau prin Sfinții ocrotitori ce sunt invocați în diverse situații, subliniind, o dată în plus, că domnul era desemnat de Pronia divină pentru a cârmui destinele țării încredințate. Stema unită se prezintă fie prin două scuturi alăturate, în care sunt redate acvila cruciată și capul de bour, fie acestea din urmă sunt înfățișate pe același scut. Stema este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul și buzduganul. De asemenea, întregul ornament al stemei din frontispiciu este înconjurat de literele inițiale ale numelui domnitorului emitent, scrise întotdeauna cu chinovar sau mai rar cu soluție de aur. Litera iniţială este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută” care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta. Câteodată această literă inițială este scrisă simplu. Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori, actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, fie liberă, fie cuprinsă într-un cartuș frumos decorat, însă avem și înscrisuri domnești care nu conțin semnătura primului om în stat. Autentificarea actelor emise a fost realizată atât prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, cât și prin sigiliul inelar domnesc, de formă ovală sau octogonală, imprimat în chinovar. În câmpurile sigilare este redată acvila cruciată sau stema unită a Țării Românești și Moldovei, care este înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și, uneori, data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară. Muzeul Municipiului București are prilejul de a expune noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în cadrul Colecției de Documente. În cadrul expoziției, pe lângă aceste înscrisuri, sunt etalate și câteva obiecte din Colecția Arme, Colecția Diverse, Colecția Fotografii, Cărți poștale și Clișee fotografice sau Colecția de Tipărituri și Imprimate. Dr. Grina-Mihaela Rafailă, curator al expoziției

Brăila: expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie Polonă nr. 14, Brăila, Brăila

Vernisajul expoziției temporare „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova - vineri, 29 aprilie 2022, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie. Expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” – bogăție a spiritului oltenesc reprezintă o manifestare artistică specifică unor civilizații străvechi, unor meșteșuguri ce valorifică și evidențiază forme tradiționale cu rădăcini ancestrale și bogății spirituale. Oltenia este fără doar și poate o istorie a talentului și creativității românești. Vase din lut simple sau decorate cu artă și măiestrie, semne și simboluri, scrise sau pictate, motive vegetale, florale sau geometrizate, ornamente cu caracter social, întâlnim pe toate artefactele ceramice care vorbesc de la sine despre cultura, istoria și civilizația așezării oltenești. Prin aceste manifestări expoziționale, completate de un sistem educațional coerent și bine pus la punct, cultura populară, meșteșugurile și tradiția, pot continua. Coordonatori: Loredana Vasilica Durău și Roxana Deca, muzeografi = Secția de Etnografie, Sorin Turcu, conservator și Ungureanu Laurențiu, referent - Muzeul Olteniei Craiova și Gabriela Dorina Cloșcă, șef Secția Etnografie - Muzeul Brăilei „Carol I”.

Muzeul Național al Bucovinei, prin specialiștii de la Muzeul de Științele Naturii, în parteneriat cu Asociația de Utilitate Publică Vadon din Sfântu Gheorghe jud. Covasna, organizează la sediul Muzeului Cinegetic al Ținutului Secuiesc, expoziția itinerantă Cuibușor de nebunii.

Muzeul Cinegetic Charlottenburg Charlottenburg, Bogda, Timiș

Muzeul Național al Bucovinei, prin specialiștii de la Muzeul de Științele Naturii, în parteneriat cu Asociația de Utilitate Publică Vadon din Sfântu Gheorghe jud. Covasna, organizează la sediul Muzeului Cinegetic al Ținutului Secuiesc, expoziția itinerantă Cuibușor de nebunii. Vernisajul va avea loc în data de 10 mai 2022, ora 10. Expoziția este deschisă până pe 30 octombrie 2022. Expoziția valorifică științific cele mai fragile piese muzeale (21 de cuiburi, 9 ouă), care există în depozitul de Ornitologie al Muzeului de Științele Naturii din Suceava. Pentru alte 70 de specii aviene naturalizate, aflate în patrimoniul muzeal mobil s-au reconstituit cuiburi pe baza materialelor naturale vegetale colectate în timpul cercetărilor anuale de teren. Prin această activitate expozițională, se prezintă publicului, diversitatea materialelor vegetale și animale utilizate la construirea cuiburilor de păsările sedentare și migratorii de pe teritoriul de nord al Moldovei: flori, frunze, ramuri de conifere și de foioase, paie, iarbă, scoarță de copac și rumeguș, tulpini  de papură și stuf, pământ, alge, mușchi și licheni, nisip, pietricele, pene și fire de păr, semințe de bumbac. Totodată, expoziția dorește să atragă atenția, cu ajutorul unei machete, asupra impactului antropic negativ pentru locurile de cuibărit, prin indicarea diferitelor zone de amplasare ale cuiburilor în mediul natural: pe vârfurile crestelor stâncoase înalte, pe pământ (amplasate la baza rădăcinilor rămuroase,  printre frunze sau smocuri de iarbă), în scorburi, în malurile nisipoase ale râurilor, atârnate sau ancorate de crengile speciilor arborescente lemnoase. Se pot vedea varietatea culorilor (alb sidefii, roșii, gălbui, rozalii, cărămizii, verzi-albăstrui) și mărimii ouălor, depuse de păsările sedentare și migratorii din nordul Moldovei, precum și diversitatea formelor (cimpoi, hamac, sipet, cupă, tipsie, globulos, cornet) de cuiburi care au fost construite de speciile aviene. În cadrul acestei expoziții pot fi audiate și cinci cărticele cu trilurile emise de păsările sedentare și migratorii din nordul Moldovei în timpul perioadei nupțiale și de construire a cuibului.

București: „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” – o nouă expoziție la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Evenimentul va avea loc în data de 12 mai 2022, cu începere de la ora 17ꓽ00, în Holul Central al muzeului – secțiunea corp str. Franceză. Accesul la eveniment este gratuit. Vernisajul are loc în contextul celebrării a 50 de ani de la înființarea Muzeului Național de Istorie a României, cel mai important muzeu cu tematică arheologico-istorică din țara noastră. Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prin prezența unor artefacte de excepție provenite de aici, în colecțiile muzeului nostru și ale altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. La prima vedere, nu este evident ce constituie subiectul comun al acestor două situri arheologice, dar acesta există, fiind vorba de faptul că peisajul arheologic al fiecăruia dintre acestea nu este neapărat unul vizibil, ci dimpotrivă percepția sa necesită reconstituirea (prin varii mijloace, precum cercetarea arheologică de teren, documentarea de arhivă, investigația multidisciplinară, expunerea muzeală etc.) virtuală a acestor „istorii” din trecut. Zona necropolei de incinerație de la Cîrna a suferit numeroase intervenții antropice în cursul ultimei jumătăți de secol și mai bine, astfel că la fața locului astăzi, nimic nu mai sugerează măcar prezența ei. Iar în cazul habitatului de perioadă medievală de la Nufăru, satul actual ascunde, practic, vestigiile în cea mai mare măsură. Prin urmare, scopul acestei expoziții este să dezvăluie publicului, prin îmbinarea modalităților clasice de etalare cu mijloace de ultimă generație în materie de muzeografie, importanța acestor stațiuni arheologice, prin valorizarea cât mai modernă și atractivă a elementelor de patrimoniu arheologic (mobil și imobil) ale acestora, pledând pentru conservarea și protejarea acestora. Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) este partener instituțional în cadrul proiectului european „Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region” (e-Peisajele arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale ale regiunii dunărene / acronim DAeL). Acesta este un proiect multianual, finanțat de Uniunea Europeană prin programul transnațional Interreg – Dunărea (Interreg – Danube Transnational Programme). Proiectul este coordonat de Universalmuseum Joanneum – Graz (Austria) și este derulat în cooperare cu muzee naționale de istorie din Slovenia și Ungaria, precum și alte instituții culturale, muzeale, de învățământ superior și cercetare din Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Serbia și Slovacia. Proiectul se deruleză în perioada 2020 (iulie) – 2022 (decembrie). Patrimoniul arheologic bogat și divers din punct de vedere cultural al regiunii Dunării este o parte integrantă a patrimoniului cultural al continentului european. De asemenea, acesta oferă un mare potențial pentru dezvoltarea turismului, dar se confruntă în mod constant cu provocarea de a nu fi cunoscut și recunoscut pe măsura valorii sale. Noile tehnologii pot ajuta acum la vizualizarea patrimoniului arheologic într-un mod complet nou și îl pot face accesibil publicului într-un mod atractiv. Pentru alte detalii vezi pagina de Facebook a proiectului Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region (DaeL): https://www.facebook.com/danubesarchaeological

Centre Paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990) | Selecție din colecția Fundației Sapientia și a Asociației Centrul de Artă din Transilvania | Expoziție la Muzeul Județean Mureș

Muzeul Județean Mureș str. Mărăști nr. 8, Târgu Mureș, Mureș

Secția de Artă a Muzeul Județean Mureș anunță prelungirea perioadei de vizitare a expoziției „Centre paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990)” până la data de 30 octombrie 2022! /// RO // HU Centre Paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990) | Selecție din colecția Fundației Sapientia și a Asociației Centrul de Artă din Transilvania | Expoziție la Muzeul Județean Mureș Vernisaj: 13 mai 2022, ora 17:00 Locație: Palatul Culturii din Târgu Mureș, aripa dreaptă, etajul II Perioada de vizitare: 13 mai - 4 septembrie 2022 Organizatori: Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Asociația Centrul de Artă din Transilvania Parteneri: Muzeul Județean Mureș, Fundația Sapientia Curator: Beáta Bordás, coordonatoarea Centrului de Artă din Transilvania *** Muzeul Județean Mureș alături de Centrul de Artă din Transilvania au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „Centre paralele: Cluj și Târgu Mureș (1920–1990)”. Evenimentul va avea loc vineri, 13 mai 2022, la ora 17:00, în Galeriile de Artă ale Palatului Culturii din Târgu Mureș, aripa dreaptă, etajul II (PiaţaVictoriei, nr. 1, Târgu Mureș). Expoziția creată de Centrul de Artă din Transilvania, înființat în 2012, prezintă o selecție a lucrărilor acelor artiști din perioada 1920-1990, care au ocupat un loc de frunte în viața artistică a celor mai importante două centre ale regiunii transilvane, Cluj-Napoca și Târgu Mureș. Expoziția îi evocă în primul rând pe artiștii creatori de școli, de aceea include, printre altele, lucrări ale profesorilor de la Institutul de Arte Plastice din Cluj, înființat în 1948, și ale profesorilor-artiști ai Liceului de Artă din Târgu Mureș, înființat în 1949. Acestora li se alătură alți reprezentanți remarcabili ai scenei artistice clujene din secolul XX, precum Ferenc Ács, Antal Andor Fülöp, Sándor Szolnay, Béla Gy. Szabó, Sándor Mohy, Albert Nagy, Ilona T. Szűcs, Jutta Pallos Sch., precum și lucrări ale unor artiști târgumureșeni. În expoziția dominată de picturi am inclus și o serie de lucrări grafice valoroase (majoritatea realizate de reprezentanți ai Școlii de Arte Grafice din Cluj) și câteva sculpturi, imaginea de ansamblu fiind una variată și palpitantă. La vernisajul expoziției de la Palatul Culturii din Târgu Mureș vor lua cuvântul Beáta Bordás, coordonatoarea Centrului de Artă din Transilvania, István Székely, vicepreședinte executiv UDMR, Zoltán Soós, primarul Municipiului Târgu Mureș, precum și Ötvös Koppány-Bulcsú, directorul Muzeului Județean Mureș. Expoziția va fi deschisă publicului până în 4 septembrie 2022, de marți până vineri, între orele: 09.00 – 17.30 (Casa de bilete se închide la ora 17.00), iar sâmbătă și duminică, între orele: 09.00 – 15.30 (Casa de bilete se închide la ora 15.00). Luni este închis. // Párhuzamos központok: Kolozsvár és Marosvásárhely (1920–1990). Válogatás a Sapientia Alapítvány és az Erdélyi Művészeti Központ Egyesület gyűjteményeiből Kiállítás a Maros Megyei Múzeumban Megnyitó: 2022. május 13., 17:00 óra Helyszín: Kultúrpalota, jobb szárny, II. emelet Látogatható: 2022. május 13. – szeptember 4. Szervezők: Sepsiszentgyörgy Polgármesteri Hivatala, Erdélyi Művészeti Központ Egyesület Partnerek: Maros Megyei Múzeum, Sapientia Alapítvány Kurátor: Bordás Beáta, az Erdélyi Művészeti Központ vezetője *** A Maros Megyei Múzeum és az Erdélyi Művészeti Központ tisztelettel meghívja Önöket a Párhuzamos központok: Kolozsvár és Marosvásárhely (1920-1990) című kiállítás megnyitójára. Az eseményre 2022. május 13-án, pénteken 17:00 órakor kerül sor a marosvásárhelyi Kultúrpalota Művészeti Galériájában, a jobb szárny második emeletén (Győzelem tér 1. szám). Az eseményen fellép a Marosvásárhelyi Állami Filharmónia Tiberius vonósnégyese. A 2012-ben alapított Erdélyi Művészeti Központ által rendezett tárlat az 1920–1990 közötti romániai magyar művészet olyan jeles alkotóit vonultatja fel, akik kiemelkedő helyet foglaltak el a két legfontosabb belső-erdélyi központ, Kolozsvár és Marosvásárhely képzőművészeti életében. A kiállítás elsősorban az iskolateremtő alkotók munkásságát idézi meg, ezért többek között az 1948-tól működő kolozsvári Képzőművészeti Főiskola tanárainak, valamint az 1949-ben alapított marosvásárhelyi Képzőművészeti Líceum képzőművész-tanárainak művei szerepelnek a kiállításon. Mellettük sorakoznak a kolozsvári 20. századi művészeti élet további kiemelkedő alkotói – mint például Ács Ferenc, Fülöp Antal Andor, Szolnay Sándor, Gy. Szabó Béla, Mohy Sándor, Nagy Albert, T. Szűcs Ilona, Pallos Sch. Jutta – valamint marosvásárhelyi művészek által készített munkák. A túlnyomórészt festményekből álló anyagban helyet kapott több jelentős grafikai munka (leginkább a kolozsvári grafikai iskola képviselőitől) valamint néhány szobrászati alkotás is, egy változatos, izgalmas összképet eredményezve. A marosvásárhelyi Kultúrpalotában rendezett kiállítást Bordás Beáta, az Erdélyi Művészeti Központ vezetője, Székely István, az RMDSZ ügyvezető alelnöke, Soós Zoltán, Marosvásárhely polgármestere és Ötvös Koppány-Bulcsú, a Maros Megyei Múzeum igazgatója nyitják meg. A kiállítás 2022. szeptember 4-ig látogatható, keddtől péntekig 09:00-17:30, szombaton és vasárnap 09:00-15:30 között. Hétfőn zárva.

Roman: expoziția „Super organismul – Termitele, arhitecți ai naturii”, 14 mai – 14 octombrie 2022

Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț

La Muzeul de Științe Naturale Roman, din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, s-a deschis o nouă expoziție temporară, intitulată „Super organismul - Termitele, arhitecți ai naturii". Apărute pe pământ la începutul erei Mezozoice, acum 200 de milioane de ani, termitele au evoluat de-a lungul vremii, fiind considerate mult timp a fi înrudite cu furnicile sau albinele, datorită vieții sociale pe care o trăiesc în cadrul coloniilor. Denumite și "furnici albe", cercetările ulterioare au evidențiat faptul că aceste insecte sunt mai apropiate, însă, de gândaci. Q în cadrul expoziției, sunt expuse informații referitoare la modul de hrănire, de comunicare, despre organizarea coloniilor de termite, marcând rolul pe care îl are fiecare membru, fie că e vorba de regină, rege, termite lucrătoare sau termite soldați. Aceste insecte trăiesc în cuiburi construite sub pământ sau deasupra solului. Q Un exemplu de cuib subteran, prezentat în expoziție, este cel realizat de singura specie de termită, semnalată în regiunile sudice ale țării noastre, Reticulitermes lucifugus. Vă invităm să vizitați expoziția deschisă la Muzeul de Științe Naturale Roman pană la data de 14 octombrie 2022.

Complexul Muzeal Național Neamț aduce în atenția publicului o expoziție aparte intitulată „VICII, TABIETURI ȘI MICI PASIUNI NEVINOVATE ÎNTRE SECOLELE XVIII-XX’, organizată la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț și care va putea fi vizitată până pe data de 18 octombrie.

Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Ştefan cel Mare, nr. 37, Târgu Neamț, Neamț

Complexul Muzeal Național Neamț aduce în atenția publicului o expoziție aparte intitulată „VICII, TABIETURI ȘI MICI PASIUNI NEVINOVATE ÎNTRE SECOLELE XVIII-XX', organizată la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț și care va putea fi vizitată până pe data de 18 octombrie. — Vă propunem un periplu în fascinanta lume a protipendadei din spațiul românesc, în care viciul fumatului și al substanțelor halucinogene, tabietul cafelei sau al ceaiului, pofta pentru mâncăruri alese sau cofeturi, slăbiciunea pentru băuturi alcoolice sau jocuri de societate, pasiunea pentru modă, bijuterii și accesorii vestimentare, vizibilă la baluri, teatru sau promenadă, construiesc un tablou viu, dinamic, plin de culoare, eleganță și rafinament, ce evidențiază mentalitățile, obiceiurile și stilul de viață al membrilor înaltei societăți românești din ultimele trei secole. Pentru #primadată, în orașul de sub Cetatea Neamț, vor putea fi admiratebunuri culturale care i-au aparținut omului politic Mihail Kogălniceanu, dar și fiicei sale, Maria Hermeziu. De asemenea, sunt etalate obiecte de patrimoniu care au fost întrebuințate de Doamna Elena Cuza, dar și altele care s-au aflat în posesia unor mari familii de boieri, precum Burada, Ghica, Krupenski, Mavrogheni, Moruzi. Dedicată aspectelor de viață cotidiană din trecut, expoziția a fost realizată în colaborare cu mai multe instituții muzeale: Muzeul de Istorie a Moldovei lași, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul Unirii, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu" Bacău, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I" - Filiala Bacău și Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț. Adresăm calde mulțumiri tuturor colaboratorilor noștri. Vernisajul expoziției curatoriată de colega noastră, muzeograf Renata-Gabriela Buzău va avea loc în data de 18 mai 2022, ora 12:00, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț. Y, Vă așteptăm cu drag!

Tulcea: expoziția „Vase pentru foc”, Casa Avramide, iunie 2022 – mai 2023

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

În perioada iunie 2022 - mai 2023, in spațiul expoziției permanente a Casei Avramide, va fi găzduită si expoziția temporară „Vase pentru foc'. Expoziția, parte a ciclului „Arta din depozit", este realizată de către Daniela lacoblev-Barău (cercetător științific) și Raluca Mocăniță (conservator) și cuprinde obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Tulcea, respectiv din colecția de Artă Decorativă Orientală. „Cea mai mare parte a pieselor ce compun colecția o reprezintă bunuri ce vizează amenajarea de interior a locuințelor din Țara Românească, de la sfârșitul secolului al XVIIl-lea și până la începutul secolului al XX-lea. O a doua categorie, consistentă ca pondere, constă în veșminte și accesorii. Aproximativ jumătate dintre bunuri sunt vase din metal, cu destinație religioasă dar, mai ales, laică, din metale comune. Acestea datează de la sfârșitul secolului al Xlll-lea și până la începutul secolului al XX-lea și provin din Asia de Sud-Vest și Europa de Sud-Est. Vasele sunt confecționate din alamă, tombac, cupru, staniu, oțel, nichel, bronz și diferite aliaje, în combinație cu os, mărgele și lemn. Ornamentele lor au fost obținute prin diferite tehnici, precum: ciocănirea, perforarea, tehnica Niello, tehnica Repoussé sau tehnica Chasing." (Daniela lacoblev-Barău) lată, mai jos, o parte din obiectele ce vor face parte din expoziția „Vase pentru foc".

CĂPETENII OSIFICATE, știință și mister într-o expoziție care-ți provoacă imaginația, din 3 iunie 2022, la Muzeul de Științele Naturii din Suceava

Muzeul Bucovinei. Muzeul de Științele Naturii Str. Ștefan cel Mare nr. 23, Suceava, Suceava

Prelungim perioada de vizitare a expoziției CĂPETNII OSIFICATE, până pe 1 octombrie! /// CĂPETENII OSIFICATE, știință și mister într-o expoziție care-ți provoacă imaginația, din 3 iunie 2022, la Muzeul de Științele Naturii din Suceava Muzeul Național al Bucovinei, aduce în fața publicului, la Muzeul de Științele Naturii, în perioada 3 iunie - 6 august 2022, expoziția temporară Căpetenii osificate. Un eveniment inedit, o îmbinarea de exponate, reprezentări și informații care provoacă imaginația vizitatorului. 82 cranii de păsări (preparate taxidermic), din depozitul de Ornitologie al Muzeului de Științele Naturii din Suceava, alături de poveștile, curiozitățile, ceremoniile ritualice despre acestea, sunt prezentate publicului într-o expunere deosebită. Craniile de păsări au fost preparate taxidermic și aparțin unor specii răpitoare de zi (gaia roșie, acvila de câmp, șoimul călător, uliu porumbar, uliu păsărar, șorecarul comun), insectivore (cojoaica de pădure, sitarul, pitulicea fluierătoare, sfrânciocul roșu, ciocănitoarea pestriță de stejar, ciocănitoarea verde, ciocănitoarea mare), ihtiofage (pescărușul râzător, pescărița neagră râzătoare, barza albă, pescărelul albastru) și granivore (mugurar, bot-gros, corb, vrăbiuța de casă și vrăbiuța de câmp). În cadrul expoziției, specialiștii Muzeului de Științele Naturii, pe lângă informațiile generale morfologice despre craniul de pasăre și adaptarea scheletului avian pentru zbor și bipedie, vor delecta publicului vizitator cu mituri, legende, curiozități și superstiții (de peste tot din lume) legate de întrebuințarea craniilor de pasăre în cadrul unor manifestări magice actuale de prezicere a viitorului, cât și în ceremoniile ritualice de înhumare și incinerație ale oamenilor preistorici (din epoca Bronzului și epoca Fierului care aveau un anumit statut socio-economic și militar. Vă așteptăm cu drag!

Oradea: EXPOZIȚIE DE TARANTULE VII la VIVARIU

Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor

Oradea: PREMIERĂ: PRIMA EXPOZIȚIE EXCLUSIV DE TARANTULE DIN ORADEA, LA VIVARIUL MUZEULUI ȚĂRII CRIȘURILOR Știați că există o specie de tarantule suficient de mare încît să poată mînca păsări? Sau că există o specie care poartă numele legendarului cîntăreț de folk Johnny Cash? Știați că tarantulele au 8 ochi amplasați pe „carapace”, cu care pot distinge și cea mai mică mișcare? Expuse în terarii ce reproduc habitatele naturale, tarantulele s-au reîntors la Muzeul Țării Crișurilor, iar din 3 iunie 2022, vizitatorii vor putea admira o expoziție îmbogățită, cuprinzînd unele dintre cele mai interesante tarantule de pe glob și care include o varietate mare de specii. Vernisajul acesteia va avea loc vineri, 3 iunie 2022, de la ora 12.30, la Vivariul din cadrul Secției de Științele Naturii al Muzeului Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A). Mai multe detalii: www.mtariicrisurilor.ro

Buzău: Expoziția de fotografie „ȚINUTUL BUZĂULUI – GEOPARC UNESCO”

Muzeul Județean Buzău B-dul Nicolae Bălcescu nr. 50, Buzău, Buzău

Expoziția de fotografie „ȚINUTUL BUZĂULUI – GEOPARC UNESCO”, la Bruxelles Institutul Cultural Român de la Bruxelles și Ambasada României în Regatul Belgiei organizează expoziția de fotografie „ȚINUTUL BUZĂULUI – GEOPARC UNESCO”, expoziție realizată cu sprijinul Consiliului Județean Buzău și al Muzeului Județean Buzău, în urma obținerii validării oficiale ca geoparc internațional UNESCO, recunoscut drept teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Este vorba despre o expoziție în oglindă, una la Bruxelles și alta la Buzău, în perioda iunie – septembrie 2022. Vernisajul va avea loc luni, 6 iunie, la Bruxelles – Consulatul României și la Buzău – Muzeul Județean. Geoparcul ŢINUTUL BUZĂULUI devine astfel cel de-al doilea geoparc acreditat UNESCO din România, inclus în Rețeaua Globală a Geoparcurilor (GGN), după Țara Hațegului. Lista globală este compusă din 177 de zone geografice din 46 de țări. Statutul de Geoparc Internațional UNESCO atestă teritoriul respectiv ca fiind o zonă în care se depun eforturi considerabile pentru dezvoltarea educațională, economică și socio-culturală a comunităților, în consens cu protejarea și dezvoltarea mediului înconjurător. Beneficiile sunt promovarea internațională, impulsionarea turismului și atragerea de investiții. Expoziția va fi alcătuită din 30 de fotografii de mari dimensiuni, transmise de Muzeul Județean Buzău în colaborare cu Consiliul Județean Buzău și de Asociația Ținutul Buzăului. La Bruxelles, expoziția va fi deschisă la Consulatul României în Regatul Belgiei, în timpul programului de lucru, loc unde sute de cetățeni solicită zilnic servicii consulare, devenind astfel o promovare a acestui geoparc internațional UNESCO, teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Cu un potențial turistic deosebit, ŢINUTUL BUZĂULUI se află în zona Carpaților de Curbură, înglobează 18 comune și are aprox. 1000 km2. Vulcanii noroioși, munții de sare, trovanții de la Ulmet, focurile vii, aşezările rupestre şi chihlimbarul de la Colţi sunt printre cele mai cunoscute atracții, la care se adaugă alte bogății naturale și culturale. Imaginile prezentate în expoziție sunt reprezentative pentru frumusețea acestui ținut de poveste. Inițiativa creării sale s-a derulat în vederea conservării, promovării și valorificării elementelor naturale deosebite din zonă, a valorilor de patrimoniu cultural și istoric și pentru susținerea dezvoltării sociale și economice a comunelor pe principiul dezvoltării durabile. In zonă, predomină spațiul rural pe fondul așezării satelor în lungul văilor, spațiu ce asociază existența unor puternice și vechi centre religioase și monahale, cu existența unor cătune izolate unde vechile tradiții au fost mult timp transmise din generație în generație. În plus, Muzeul Județean Buzău a depus, în luna aprilie 2022, candidatura pentru a înscrie Muzeul Chihlimbarului de la Colți, punct de atracție de mare importanță al ŢINUTULUI BUZĂULUI, în competiția European Museum Awards. Proiectul se înscrie în linia proiectelor de diplomaţie publică și culturală care marchează patrimoniul cultural comun european şi care pune în valoare, printr-un proiect de parteneriat, buna cooperare dintre ICR Bruxelles și misiunile diplomatice şi instituțiile culturale ale României.

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă expoziție: Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina, care va fi deschisă publicului în perioada 8 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023.

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina în secolele XVI-XIX Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă expoziție: Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina, care va fi deschisă publicului în perioada 8 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023. Expoziția, gândită ca un eveniment care va prezenta o parte din extraordinarul patrimoniu artistic pe care muzeul îl deține, prezintă diversele aspecte şi semnificații pe care le primește ruina în vizualul european în decursul secolelor al XVI-lea - al XIX-lea, cele 140 de lucrări expuse, din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, articulându-se într-un discurs tematic construit progresiv în scopul de a ilustra, pe parcursul celor șase secțiuni ale expoziției, transformarea ruinei dintr-un simbol indicial al culturii antice în epoca Renașterii într-o stare de spirit, o trăire aparte, vecină cu sentimentul de ruinare a sufletului, în contextul interesului pentru sublim al romantismului. Peste acest parcurs istoric se suprapune un discurs psihologic menit a evidenția relevanța ruinei ca simbol al relației noastre cu trecutul și a peisajului ca emblemă a evadării spre o lume ideală. Cu o scenografie spectaculoasă, similară celor din marile muzee ale lumii, expoziția etalează lucrări ale unor nume importante din arta europeană a secolelor XVI-XIX, dintre care amintim: Jan Sanders Van Hemessen (cca. 1500 – 1556), Gaspard Dughet (1615 - 1675), Giovanni Paolo Pannini (1691-1765), Giovanni, Battista Piranesi (1720-1778), August Becker (1821/1822 - 1887), Ivan Aivazovski (1817-1900). Curatorul expoziției este doamna Mălina Conţu, istoric şi teoretician de artă şi arhitectură, doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Arte Bucureşti din anul 2012. Este șeful secției Artă Europeană la Muzeul Naţional de Artă al României și lector asociat în cadrul Universităţii Bucureşti, Departamentul de Istoria Artei. Călin Stegerean, directorul general al MNAR apreciază: „Consider că expozițiile noastre trebuie să fie surse de cunoaștere, inspirație și delectare, un instrument formativ și prilej de manifestare a spiritului și coeziunii sociale. În contextul creșterii mobilității publicului din România nu numai în Europa ci pe aproape toate continentele, expozițiile pe care le organizăm trebuie să fie în consonanță calitativă cu ceea ce acest public întâlnește în cele mai bune muzee ale lumii, atât ca problematică expozițională cât și ca mijloace tehnice de realizare”.        

Expoziţia ”Jucării, păpuși și jocuri” se deschide la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului Piața Sfatului Nr. 15, Brașov, Brașov

Expoziţia ”Jucării, păpuși și jocuri” se deschide la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului Știați că cea mai veche păpușă a fost confecționată din fildeș de mamut? Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să faceți o scurtă incursiune în istoria păpușilor și a jucăriilor, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, unde se deschide expoziția ”Jucării, păpuși și jocuri”, miercuri, 8 iunie 2022 . Jucăriile au o istorie tot atât de veche, diversă şi complexă ca şi cea a civilizaţiei umane. Indiferent de timpul şi de locul de unde provin, ele reflectă eternul uman şi specificul comunităţilor care le-au creat. Expoziţia ”Jucării, păpuși și jocuri” prezintă păpuşi cu costume din diverse zone al lumii şi din diferite perioade de timp, înfăţişează personaje celebre care au bucurat generaţie după generație și ilustrează evoluţia materialelor din care s-au realizat jucăriile. Prezentăm, astfel, publicului larg, tezaurul Muzeului de Etnografie Brașov care conține păpuşi, mobilier miniatural şi alte tipuri de jucării. La realizarea expoziţiei a contribuit, deopotrivă, cu piese deosebite şi valoroase, colecţionara Valentina Şerban, a cărei colaborare o apreciem în mod deosebit. Păpuși vechi, jocuri inedite, dar și personaje celebre marca Disney vă așteaptă până în luna septembrie la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, din Piața Sfatului nr.15, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00. Partener media al evenimentului: AGERPRES.

Piatra-Neamț: Expoziția „Comorile Cracoviei”, 90 de comori ale orașului – opere de artă și arhitectură, monumente și exemple de patrimoniu nematerial – asociate cu Cracovia

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

Colaborarea cu Institutul Polonez București continuă anul acesta grație unei noi expoziții outdoor ce poate fi admirată pe gardul Muzeului de Artă Piatra-Neamț, până pe 30 septembrie 2022. Monumente de talie mondială, povești fascinante, atmosfera de neuitat a pieței din Cracovia, dar și arhitectura modernă deosebită sunt semne distinctive ale orașului Cracovia, unul dintre cele mai frumoase orașe din Polonia. Expoziția „Comorile Cracoviei", pregătită de Centrul Internațional de Cultură al orașului și elaborată, în versiunea românească, de Institutul Polonez din București, este o #poveste despre orașul - sediu al regilor polonezi, fostă capitală a țării, tezaur de opere de artă si suveniruri naționale înscrise tntr-un ansamblu arhitectural unic. Cracovia este unul dintre cele mai vechi centre universitare europene, oraș al poeților, scriitorilor și artiștilor, fiind, în Evul Mediu, una dintre cele mai importante metropole din Europa Centrală. Cosmopolit, multicultural, deschis inspirațiilor din afara țării, acesta a rămas, totuși, cel mai polonez oraș din Polonia. Expoziția poate fi o cheie pentru a înțelege fenomenul ^popularității Cracoviei în rândul turiștilor din întreaga lume. Pe planșele expoziției sunt prezentate 90 de comori ale orașului - opere de artă și arhitectură, monumente și exemple de patrimoniu nematerial - asociate cu Cracovia, adesea la rangul de capodopere. Acestea permit urmărirea istoriei metropolei încă din Evul Mediu timpuriu, prin dezvoltarea orașului în vremurile lui Cazimir cel Mare, a dinastiei Jagiellone și a epocii renascentiste. Arată dimensiunea decăderii în perioada potopului suedez, a împărțirilor Poloniei și ocupației germane din timpul celui de-AI Doilea Război Mondial. Planșele conduc privitorii în vremurile primului oraș socialist din Polonia, până în zilele noastre, când, după transformarea politică, Cracovia trăiește o perioadă de dezvoltare spectaculoasă, îmbinând în mod creativ prezentul cu moștenirea bogată a istoriei sale de peste o mie de ani. Prezentare expoziție - sursa: https://instytutpolski.pl/bucuresti/category/evenimente/

Muzeul ASTRA organizează în perioada 10 iunie – 2 octombrie 2022 expoziția #expo Albina. De la planșă la cămașă. Vor fi expuse aici 124 de cămăși cusute cu mătase pe pânze de in, bumbac sau cânepă.

Complexul Național Muzeal "ASTRA" - Sibiu Piaţa Mică nr. 11 - 12, Sibiu, Sibiu

#expo Albina. De la planșă la cămașă 10 iunie – 2 octombrie 2022 vernisaj - vineri, 10 iunie, ora 14:00 Pavilionul Muzeal Multicultural, sala 1, intrarea principală în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului Muzeul ASTRA organizează în perioada 10 iunie – 2 octombrie 2022 expoziția #expo Albina. De la planșă la cămașă. Vor fi expuse aici 124 de cămăși cusute cu mătase pe pânze de in, bumbac sau cânepă. Vor fi prezentate cămăși din colecția Muzeului ASTRA și din „Colecția Elisa Brătianu” a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca. În același cadru vor mai fi prezentate cămășile contemporane cusute la inițiativa Asociației Semne cusute și Șezătoare Ploiești după albumul „Cusături românești” realizat de Elisa Brătianu în anul 1943. Parteneri în organizarea ,,#expo Albina. De la planșă la cămașă” sunt: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Asociația Semne Cusute și Şezătoare Ploiești . Muzeul ASTRA transmite mulțumiri speciale @ Muzeul Național Brătianu, Biblioteca Academiei Române , Biblioteca Naţională a României

Expoziția Nicolae Iorga – patrimoniu inedit din „Colecția Iorga-Pippidi”, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte (iunie – septembrie 2022)

Muzeul Memorial "Nicolae Iorga” Vălenii de Munte - Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova George Enescu nr. 1, Vãlenii de Munte, Prahova

Deschiderea expoziției Nicolae Iorga - patrimoniu inedit din „Colecția Iorga-Pippidi”, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, Vălenii de Munte   Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, anunță deschiderea expoziției temporare Nicolae Iorga - patrimoniu inedit din „Colecția Iorga-Pippidi”. Evenimentul va avea loc joi, 16 iunie 2022, începând cu ora 12ꓽ00, la sediul muzeului din Vălenii de Munte.   Marele savant Nicolae Iorga (1871-1940) este omagiat la 151 de ani de la naștere, prin acest demers cultural ce pune în valoare obiecte din Colecția „Iorga-Pippidi”, donate Muzeului Național de Istorie a României de către domnul prof. univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga și expuse acum pentru prima dată. Din inestimabila colecție au fost selectate și vor face parte din expoziție: documente de familie, corespondență, insigne, brevete și decorații precum: insigna comemorativă a Corpului 2 Polonez Kaniow, Ordinul Legiunea Onoare în grad de Comandor primit în 1919, Marea Cruce a Ordinului Orania-Nassau primită de marele istoric de la regina Wilhelmina a Olandei în 1937, diploma Academiei din Atena prin care Nicolae Iorga este ales membru străin pentru „Știință și virtute” din 25 martie 1933, dar și unul din planurile Universității Populare din Văleni, proiectul Căminului, soluția 3, realizat de către arhitectul Duiliu Marcu și multe altele.   Curatorii expoziției sunt dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător științific și dr. Alexandru Bădescu, șef al Secției Patrimoniu, Muzeul Național de Istorie a României. Obiectele de patrimoniu au fost restaurate de către experții restauratori: Cristina Petcu, Gabriela Dragomir, Bogdan Mladin, Paul Popa, Alexandru Dozsa, Cătălin Burtea și Sergiu Popescu.   Expoziția Nicolae Iorga – patrimoniu inedit din „Colecția Iorga-Pippidi” va fi accesibilă publicului în perioada iunie-septembrie 2022, la Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte.  

Iași: expoziția aniversară ,,Ambalaj pentru suflet”, a artistei Suzana Fântânariu, la împlinirea vârstei de 75 de ani, Muzeul Municipal ,,Regina Maria” din Iași

Muzeul Municipal Iași str. Zmeu nr 3, Iași, Iași

Sâmbătă, 18 iunie 2022, începând cu ora 11, va avea loc la Muzeul Municipal ,,Regina Maria” din Iași, expoziția aniversară ,,Ambalaj pentru suflet”, a artistei Suzana Fântânariu, la împlinirea vârstei de 75 de ani, curatori: dr. Alexandru Constantin Chituță și Alexandru Gorea. Născută în localitatea Baia, Suceava, absolventă a Liceului de Artă ,,Octav Băncilă” din Iași și a Institutului de Artă ,,Ion Andreescu” din Cluj Napoca, Doctor Honoris Causa a Universității Naționale de Artă „George Enescu‟ din Iași, Suzana Fântânariu este cunoscută ca Doamna graficii contemporane românești. Cu o activitate spectaculoasă, cu zeci de expoziții în țară și străinătate, cu numeroase participări și premii la diferite Bienale internationale: Premiul I la Paris, Premiul II la Maastrsicht, Premiul I la Sharjah, Medalia de argint din Beinjing, Medalia de aur a Bienalei de artă Vicenza s.a., cu o carieră academică extraordinară ca profesor universitar la Facultatea de Artă și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara unde a îndrumat zeci de studenți, Suzana Fântânariu se întoarce la Iași la invitația generoasă a Muzeului Municipal Regina Maria din Iași în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal și Facultatea de Arte din Iași, unde va prezenta o serie de lucrări realizate în tehnica xilogravurii, desen, xilo-obiect etc. Curatorul expoziției, dr. Alexandru Constantin Chituță de la Muzeul Național Brukenthal a declarat: „Lucrările Suzanei Fântânariu ne dezvăluie un univers sensibil pentru bucuria ochilor. Indiferent de tehnica adoptată, artista a reușit de-a lungul carierei sale să devină un reper. Tocmai de aceea expoziția prezentată acum la Iași cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viață, are rolul de a evidenția parcursul creator și de a face mai bine înțeles particularitățile demersului artistic dezvoltat de artistă până în momentul de față. Lumea Suzanei Fântânariu aparține senzorialului, nostalgiei, relațiilor intime cu obiectele imediate. Nu doar tehnica hârtiei, drumul ideii pe calea materialului, a imprimării, a scrierilor cât și gândirea spectaculară a artistei transformă ingeniozitatea obiectului într-un indice personalizat. Artistic vorbind, Suzana Fântânariu prezintă la Iași, aventura domniei sale în experiment, pe mai multe direcții, într-un sistem al risipirii, după propria caracterizare. Este o bucurie că, iată, în colaborare cu av. George Șerban din București, am putut realiza acest moment deosebit, nu doar în viața Suzanei Fântânariu, cât și în istoria graficii românești.‟ Decanul Facultății de Artă din Iași, conf. univ. dr. Adrian Stoleriu a afirmat: „ Prezentă prin creația sa în marile galerii și muzee ale lumii, apreciată cu cele mai înalte forme ale recunoașterii talentului și demersului artistic, în cele mai reprezentative evenimente expoziționale mondiale, Suzana Fântânariu face parte demult din elita artistică autohtonă, fără a se limita nicidecum la aceasta. Distinsă în anul 2013 cu înalta distincție de Doctor Honoris Causa al Universitătii de Arte „George Enescu” din Iasi, domnia sa a atras atenția lumii artistice și culturale, cunoscând laurii succesului pe întreg mapamondul. Suzana Fântânariu se înscrie în pleiada artiștilor contemporani de mare valoare, formator de opinii, curente și tendințe în artă, arătând, după toate evidențele, că deține deja secretul nemuririi artistice, spre care tind de milenii toți creatorii acestei lumi. Deși învăluită în mister, sinceritatea actului creator al Suzanei Fântânariu nu lasă totuși loc de echivoc. Suntem în fața unui artist complet, valoros, vizionar, ireversibil marcat de înțelepciunea și emoția descoperirii de sine, dar care, dincolo de evidențele formale ale propriei creații, ne păcălește într-un mod cu totul particular, dirijându-ne pe căile accesibilității aparente, ne menajează, de fapt, prin sugerarea șansei unei receptări foarte ușoare, prin simpla lectură vizuală a subiectelor‟. Expoziția va putea fi vizitată la Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, până în luna septembrie 2022. Vizitatorii pot participa și la concursul expoziției, putând câștiga o lucrare semnată de Suzana Fântânariu. Mai multe detalii despre concurs pe pagina de facebook a Muzeului Municipal Regina Maria din Iași.

Oradea: expoziția Arta modernistă la Oradea, 21 iunie-30 septembrie 2022

Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural Cetatea Oradea, Str. Iancu de Hunedoara 10, Oradea, Bihor

Duminică, 19 iunie 2022, va avea loc vernisajul expoziției Arta modernistă la Oradea, organizat de Asociația „Nagyváradi Városszepítő Egylet” din Oradea și de Galeria Quadro din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor și al Primăriei Municipiului Oradea, și cu organizatorii Festivalului „Zilele Sfântului Ladislau”. Evenimentul se va desfășura de la ora 17.00, la Muzeul Orașului Oradea (P-ța Emanuil Gojdu nr. 39-41, etajul II, corpul A) și va fi deschis de curatorii expoziției, Székely Sebestyén și Deodáth Zuh. Vor fi prezente pe simezele muzeului orădean „peste 60 de opere din perioada modernismului interbelic, realizate de pictori și graficieni orădeni folosind un limbaj internațional și universal pentru a reprezenta un mod de gândire specifică epocii. O parte a operelor expuse provine din colecții private” (Székely Sebestyén și Deodáth Zuh). Expoziția va fi deschisă pentru public în perioada 21 iunie-30 septembrie 2022. Vă așteptăm cu drag!

Suceava: expoziția Identitate românească – obiceiuri de nuntă din Maramureș, Muzeul Satului Bucovinean, 23 iunie – 30 septembrie 2022

Muzeul Bucovinei. Muzeul Satului Bucovinean Parcul Cetății, Suceava, Suceava

Muzeul Național al Bucovinei, în parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, vernisează joi, 23 iunie 2022, de la ora 15:00, la Muzeul Satului Bucovinean, expoziția Identitate românească – obiceiuri de nuntă din Maramureș. Demersul expozițional face parte din programul de promovare și valorificare a patrimoniului Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Maramureș, cuprinzând piese de patrimoniu folosite în cadrul ceremonialului de nuntă și în ,gătirea” de sărbătoare a casei țărănești din Maramureș. Expoziția va putea fi vizitată în inima Bucovinei, la casa Ostra din incinta Muzeul Satului Bucovinean, în perioada 23 iunie – 30 septembrie 2022.

Complexul Muzeal Arad prezintă valori de patrimoniu din colecția de Științe ale Naturii / ”IERBAR” în expoziția ”TIPURI DE FRUNZĂ”, 

Muzeul de Științe ale Naturii - Complexul Muzeal Arad Piaţa George Enescu nr. 1, Arad, Arad

Complexul Muzeal Arad prezintă valori de patrimoniu din colecția de Științe ale Naturii / ”IERBAR” în expoziția ”TIPURI DE FRUNZĂ”, deschisă în cadrul Muzeului de Științe ale Naturii (Palatul Cultural - intrarea dinspre Parcul Copiilor) până la finele lunii septembrie, orar de vizitare: marți-duminică, 09.00-17.00. Expoziția ”Tipuri de frunză” dorește să aducă în atenția publicului vizitator un efemer vegetal al plantei și anume frunza. Acest organ al plantei este capabil de creștere rapidă dar limitată, metamorfoze incredibile, fotosinteză, transpirație, respirație, adaptare la mediu. Astfel prin intermediul a 42 de planșe din ierbarul muzeului, material ilustrat, mulaj, text, se încearcă să se scoată în evidență caracteristicile frunzei. Text oferit de Dr. Camelia Patko, muzeograf: ”Frunza, un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servește și la respirație și transpirație. Se deosebește de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durată scurtă de viață, structură dorsiventrală. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature, toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteza, transpirația și respirația. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și bază (teacă). Limbul este partea verde cea mai importantă a frunzei. După alcătuirea limbului, frunzele sunt de două categorii: simple și compuse. Pețiolul servește, pe de-o parte, la circulația sevei brute spre limb și a celei elaborate spre tulpină, iar pe de altă parte, la orientarea limbului în poziția cea mai favorabilă în raport cu lumina. Pețiolul are și rol mecanic, de susținere a limbului când acesta este lovit de stropii de ploaie, de gheață sau când este bătut de vânt. Când pețiolul lipsește, frunzele se numesc sesile. Baza frunzei (teaca) se fixează de tulpină. Uneori ea este o simplă dilatație a părții inferioare a pețiolului, alteori ea se dezvoltă într-o teacă, care înconjoară tulpina pe o anumită lungime. Inserția frunzelor pe tulpină se face în dreptul nodurilor, la un nod se pot insera una sau mai multe frunze. 1.Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. 2.Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la același nod a două frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. 3.Dispunerea verticilată se caracterizează prin inserția la fiecare nod a trei sau a mai multor frunze. Nervațiunea frunzei reprezintă modul de aranjare a nervurilor (zona fasciculelor conducătoare) în limb. În funcție de grosimea și de poziția lor în limb, nervurile sunt: principale, secundare, terțiare ș.a.m.d. , iar cele de ultim ordin se anastomozează în mare proporție. Adaptarea frunzei la mediu: ca urmare a acțiunii factorilor de mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite: frunzele transformate parțial sau total în spini, frunzele agățătoare sau transformate în cârcei, frunzele cu funcție de nutriție mixotrofă, frunzele cu rol de depozitare, frunzele mirmecofile, frunzele reduse, frunzele submerse, frunzele transformate în urne cu substanțe hrănitoare. Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomatele din plante, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Fotosinteza este un proces de fixare a dioxidului de carbon din atmosferă de către plantele verzi (cu clorofilă), în prezența radiațiilor solare, cu eliminare de oxigen și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine). Există două tipuri de respirație la plante: aerobă și anaerobă. Prin respirația aerobă sunt degradate substanțele organice proprii cu consum de oxigen și rezultă compuși anorganici H20 si CO2 + energie.  Respirația anaerobă are loc doar când oxigenul lipsește și poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt. Respirația anaerobă degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie. De aceea energia produsă este foarte mică.” Echipa proiectului expozițional: Dr. Camelia Patko, muzeograf Carmen Danciu, conservator, responsabil colecție --

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, sărbătorită în fiecare an în data de 24 iunie, Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să redescoperiți acest simbol al culturii identitare în cadrul expoziției „Ia și cămașa de acasă – Țara Bârsei”.

Muzeul de Etnografie Brașov B-dul Eroilor nr. 21A, Brașov, Brașov

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, sărbătorită în fiecare an în data de 24 iunie, Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să redescoperiți acest simbol al culturii identitare în cadrul expoziției „Ia și cămașa de acasă - Țara Bârsei”. Expoziția oferă cadrul în care pot fi admirate ii din patrimoniul muzeului reprezentative pentru arealul multietnic al Țării Bârsei. Vor putea fi astfel admirate cămăși din tull brodat purtate în Șcheii Brașovului, cămăși cu „fluturi” purtate la sărbători de mocancele din zona Săcele, cămăși purtate de soțiile ceangăilor și sașilor din localitățile din împrejurimile Brașovului, cât și de româncele din zona localităților bârsene și totodată cămăși reprezentative pentru zona Bran. Tipurile de cămăși specifice fiecărei subzone a Țării Bârsei, tehnicile, decorurile, denumirile locale, simboluri și detalii legate de evoluția acestora în timp vor putea fi descoperite prin intermediul unui film documentar prezentat în cadrul expoziției. Până la finalul lunii septembrie, de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00, vă așteptăm să treceți pragul Muzeului de Etnografie purtând cu mândrie o cămașă tradițională dragă sufletului dumneavoastră, din orice zonă a țării și să ne împărtășiți din experiența și pasiunea pentru costumul popular. Vernisajul expoziției va avea loc vineri 24 iunie 2022, orele 17:00, la Muzeul de Etnografie Brașov, din Bd. Eroilor nr. 21A.

PULS 20. Noi intrări în Colecția MNAC → Muzeul de Artă Craiova, 29 iunie 2022 – 29 septemrie 2022

Muzeul de Artă Craiova Palatul Constasntin Mihail, Calea Unirii nr. 15, Craiova, Dolj

PULS 20. Noi intrări în Colecția MNAC → Muzeul de Artă Craiova 29.06.2022 – 29.09.2022â Muzeul de Artă Craiova, Palatul Jean Mihail Artiști: Dan Acostioaei, Andreea Anghel, Apparatus 22, Olimpiu Bandalac, Dragoș Bădiță, Ioana Bătrânu, Matei Bejenaru, Răzvan Boar, Rudolf Bone, Irina Botea Bucan, Giulia Crețulescu, Megan Dominescu, Biroul de Cercetări Melodramatice (Irina Gheorghe & Alina Popa), Ana Golici, Daniel Gontz, Teodor Graur, Viorica Iacob, Gheorghe Ilea, Aurora Király, Kopacz Kund, Stela Lie, Petru Lucaci, Maria Manolescu, Ana Maria Micu, 2META, Olivia Mihălțianu, Ciprian Mureșan, Alexandru Păsat, Marilena Preda Sânc, Carmen Rasovszky, Gheorghe Rasovszky, Larisa Sitar, Alexandru Solomon, Doru Tulcan, Cristian Răduță, Dan Vezentan, Bogdan Vlăduță, Victoria Zidaru Curatori: Sandra Demetrescu, Irina Radu Echipa MNAC: Dana Cocină, Alina Constantin, Mariana Constantin, Diana Mealha, Claudia Paraschiv, Iulia Popovici (Secția Colecții de Artă); Alexandru Oberländer-Târnoveanu, Gabriela Popp (Secția Curatoriat – Producție expoziții); Cristi Enache, Mirel Gheorghe, Florin Memet, Paul Sandu, Ștefan Tudor (Serviciul Logistic) Mulțumiri echipei MAC: Mihaela Velea (Șef Secție Artă); Mirel Albu, Ancuța Bărăscu, Ovidiu Neagoe, Lucian Rogneanu, Laura Tiparu (muzeografi); Felicia Șerban, Luminița Florea (conservatori); Ion Popescu (gestionar custode); Mădălina Papură (supraveghetor); Fernando Paciurea, Daniel Tilică (muncitori); Dan Iordache (informatician) Expoziția Achizițiilor de Opere de Artă MNAC – Sesiunea 2020 la Muzeul de Artă Craiova Muzeul de Artă Craiova, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană, vă invită miercuri, 29 iunie 2022, ora 13:00, la vernisajul expoziției „PULS 20 – Noi intrări în Colecția MNAC”. Deschiderea va avea loc în prezența domnilor Emilian Ștefârță (Manager MAC) și Călin Dan (Director MNAC). După prima prezentare publică a rezultatelor Sesiunii de Achiziții MNAC din 2020 („După doisprezece ani. Producția artistică din România în 180 de lucrări”), MNAC a început itinerarea unor selecții din acest fond, sub titlul „PULS 20” (Kunsthalle Bega, 2021; Muzeul de Artă Craiova, 2022). Făcând parte din acest amplu demers de prezentare a colecției în instituții partenere din România, expoziția găzduită de Muzeul de Artă Craiova prezintă o privire concentrată asupra Achizițiilor 2020, prin lucrările a 38 de artiști și grupuri de artiști contemporani, reprezentativi pentru diferitele generații și multiplele preocupări în arta ultimelor cinci decenii. Dialogurile astfel create stau mărturie pentru efervescența scenei de artă românești, în parcursul său extrem de complex, și oferă totodată multiple perspective asupra istoriei recente, așa cum este conturată prin actul artistic. „Se pot spune multe despre acest corpus de lucrări, despre felul aproape miraculos în care el reușește să ilustreze 50 de ani de producție artistică locală, despre fascinanta diversitate a personalităților reunite prin efortul remarcabil al unui juriu de specialiști cu o cunoaștere profundă a istoriei recente a artelor din România. Sesiunea de achiziții organizată de către MNAC în 2020, cu generosul sprijin al Ministerului Culturii, nu a fost doar un mecanism de politici culturale. Prin sinergia dintre o scenă artistică entuziastă (care a așteptat 12 ani acest moment de recunoaștere) și competența specialiștilor din muzeu și din jurul acestuia s-a născut un remarcabil act de curatoriat colectiv.” (Călin Dan, Director MNAC) Vernisaj: 29.06.2022, ora 13:00 Program de vizitare: miercuri – duminică, 10:00 – 17:00 Muzeul de Artă Craiova – Palatul Jean Mihail, Calea Unirii nr. 15, Craiova https://muzeuldeartacraiova.ro

Expoziția de bază a Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași și expoziția ,,Ambalaj pentru suflet. Suzana Fântânariu `75” vor putea fi vizitate gratuit de elevi și studenți grație domnului avocat George Șerban!

Muzeul Municipal Iași str. Zmeu nr 3, Iași, Iași

Expoziția de bază a Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași și expoziția ,,Ambalaj pentru suflet. Suzana Fântânariu `75” vor putea fi vizitate gratuit de elevi și studenți grație domnului avocat George Șerban! În data de 18.06.2022, la vernisajul expoziției aniversare dedicate artistei Suzana Fântânariu, avocatul și colecționarul George Șerban, recunoscut pentru importantele proiecte culturale pe care le-a inițiat și organizat de-a lungul timpului, a anunțat că va asigura plata biletelor de vizitare tuturor elevilor și studenților care vor dori să treacă pragul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași în perioada iunie-septembrie 2022. Astfel, aceștia vor putea vizita gratuit atât expoziția permanentă a Muzeului Municipal ,,Regina Maria” din Iași, cât și expoziția temporară ,,Ambalaj pentru suflet – Suzana Fântânariu `75”. Îi mulțumim pe această cale și suntem ferm convinși că datorită lăudabilei inițiative pe care a avut-o, un număr impresionant de copii, adolescenți și tineri se vor putea bucura de valorile trecutului și de frumusețile artei.

Bucureşti: Banca Națională a României și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada iulie – septembrie 2022, expoziția temporară „Monedă și costum. Reprezentări ale portului tradițional în numismatica modernă românească”

Banca Națională a României Strada Lipscani nr. 25, sector 3, București, București

Banca Națională a României și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada iulie – septembrie 2022, expoziția temporară „Monedă și costum. Reprezentări ale portului tradițional în numismatica modernă românească”. Conceptul expozițional vizează reconstruirea, în mod simbolic, a universului rural românesc de la finalul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, înfățișându-l dintr-o dublă perspectivă: prin prisma elementelor civilizației tradiționale, respectiv prin modul în care acestea au fost reprezentate pe bancnotele emise de BNR de-a lungul timpului. Vizitatorii pot admira peste 200 de obiecte din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”: costume populare, obiecte aparținând inventarului casnic (vase, mobilier, țesături, lăzi de zestre etc.) și agricol (unelte de diverse tipuri), precum și artefacte care au legătură directă cu latura spirituală a satului tradițional: troițe, icoane pe lemn, pristolnice etc. În același timp, în cadrul expoziției pot fi admirate o parte din bancnotele românești aflate în circulație începând cu 1877 și până la jumătatea secolului al XX-lea, pe care pot fi observate reprezentări ale portului popular, precum și proiecte de bancnote având aceeași tematică, unele dintre ele semnate de importante nume ale artei naționale: Arthur Verona, Ion Theodorescu-Sion, Ary Murnu etc. Totodată, este expusă și o parte din colecția de monede, românești și străine, montate în bijuterii (salbe, cercei, cingători, inele, broșe și brățări) care se află în patrimoniul Băncii Naționale a României. Astfel de podoabe, cu precădere salbele, au avut o arie largă de răspândire și au fost purtate în toate zonele țării, reprezentând atât un simbol al prestigiului social, cât și un mijloc de economisire inedit din perspectivă contemporană. Expoziţia este deschisă până la sfârșitul lunii septembrie 2022 şi poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate gratuite pe care Muzeul BNR le organizează de luni până vineri, în urma unei programări prealabile.

București: ARCONTEMPORAN/Expoziție în Arcul de Triumf, 2 iulie – 8 octombrie 2022

Arcul de Triumf Piața Arcul de Triumf, București, București

E timpul să ne bucurăm din nou și împreună de grandoarea și frumusețea Arcului de Triumf. Pe bună dreptate considerat cel mai important monument de for public din București, Arcul se deschide publicului printr-o expoziție inedită: ARCONTEMPORAN. O viziune asupra trecutului prin prisma modalităților contemporane de exprimare, prezentarea publică reunește lucrări de sculptură realizate de elevii de la liceele bucureștene Nicolae Tonitza și Dimitrie Paciurea, reprezentând interpretări moderne ale Arcului. Lucrările elevilor artiști în devenire au fost selectate în urma concursului de modelaj Sculptori pentru viitor, ediția 2022. Cei 15 elevi ale căror lucrări sunt expuse sunt: Dumitraș Flocea, Călin Vlad, David Ioan Pelmuș, Tünde Matilda Ardeleanu, Vasile Ioan Baboianu, Maia Sandu, Maria Popa, Daria Mihalache, Raluca Andreea Dudulea, Ioana Ștefania Anghel, Astrid Gabriela Stănică, Mihai Cristian Costescu, Ana Gabriela Voinea, Flavia Maria Bugnar, Maria Neacșu. Mai mult decât atât, în ziua deschiderii ești așteptat să asiști la o sesiune de live drawing în care patru artiști vizuali consacrați și-au propus să creeze împreună, sub privirile vizitatorilor, o bandă desenată de mari dimensiuni. Cei patru artiști pregătiți să acopere live un panou de 13 metri sunt: Alexandru Ciubotariu (aka Pisica Pătrată), Octav Ungureanu (aka Smoking Cool Cat), Robert Obert și Ionuț Popescu. Te așteptăm cu dragoste de artă dar și pentru a admira interiorul Arcului cât și priveliștea unică de pe terasa acestuia. Curatorul expoziției este Alin Ciupală PROGRAM: Sâmbătă, 2 iulie 2022 VERNISAJ începând cu ora 12.00 LIVE DRAWING de bandă desenată: începând cu ora 15:00 Expoziția Arcontemporan este deschisă în perioada 2 iulie - 8 octombrie 2022 și poate fi vizitată în fiecare weekend, între orele 12:00 și 20:00. Accesul pentru vizitare se poate face până la ora 19:30. Intrarea este gratuită. Traversarea se va face pe la trecerea de pietoni semaforizată, în intervalul orar anunțat.

„Ultimii dinozauri din Transilvania “, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

Vă invităm la o expoziție de excepție - „Ultimii dinozauri din Transilvania ", la Muzeul de Artă Piatra-Neamț. în #premieră la Piatra-Neamț, publicul va putea admira patru reconstituiri în mărime naturală ale reptilelor care populau Transilvania la sfârșitul Cretacicului: sauropodul Magyarosaurus dacus (6 m lungime și 2,3 m înălțime), ^ankylozaurul Struthiosaurus transylvanicus, carnivorul Elopteryx nopcsai și o reptilă zburătoare - Ornithocheirus sp. Expoziția va cuprinde și fosile unicat, cum ar fi ouă de dinozaur, resturi scheletice de Zalmoxes shqiperorum, Struthiosaurus, Telmatosaurus transsylvanicus, sau de sauropode și alte reptile, care au fost contemporane cu dinozaurii. Aceste reptile populau în urmă cu ca. 70 de milioane de ani un teritoriu (probabil) insular numit generic „Insula Hațeg", ce corespunde astăzi Depresiunii Hațeg (în limbaj geologic, Bazinul Hațeg) sau Țării Hațegului, precum și altor părți din Transilvania. Vernisajul expoziției care va fi susținut de Prof. univ. dr. Vlad A. Codrea, coordonatorul Laboratorului de Paleotheriologie și Geologia Cuaternarului - Departamentul de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, dr. Alexandru A. Solomon, Muzeul Județean Mureș/ Departamentul de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai’' din Cluj-Napoca și dr. lonuț Grădianu, Muzeul de Științe Naturale Piatra-Neamț. Vă invităm mâine, 5 iulie 2022, de la ora 13:00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț la vernisaj!

Castelul Karolyi din Carei găzduiește expoziția temporară „Pălăria – accesoriu, eleganță și mesaj”

Muzeul Municipiului Carei - Muzeul Județean Satu Mare Piața 25 Octombrie nr. 1, Carei, Satu Mare

RO: În perioada iulie – septembrie, Castelul Karolyi din Carei găzduiește expoziția temporară „Pălăria – accesoriu, eleganță și mesaj”, invitându-vă onorați domni, doamne și domnișoare, să faceți o incursiune în atmosfera vechilor burguri, aflate sub semnul eleganței vieneze și pariziene, ce se adaugă peste o lume cu puternice tradiții. Expoziția reunește produse realizate de meșterii pălărieri în atelierele din Brașov, Nyíregyháza, Nyírbátor, Carei și Satu Mare. Semn al eleganței, pălăria a transmis de-a lungul timpului, mesaje despre statutul social și economic al purtătorului, apartenența etnică, vârsta, caracterul și starea de spirit. Pălăriile erau accesorii al căror mesaj era conectat la o anumită pulsație a modei, cu accent pe tradiție sau modernitate, exprimând, astfel, afilierea la un anumit stil și filosofie de viață. În acest sens, pălăriile din expoziție, provenite din Ardeal și din zona de est a Ungariei, reconstituie un peisaj ce era viu colorat de multitudine de particularități etnice și religioase, peste care se suprapune o dinamică accentuată a modernității, dinamică pe care aceste regiuni o cunoaște la finele secolului XIX și în prima jumătate a secolului XX. Îngemănarea modernității cu tradiționalul este reflectată de tipologia unor pălării consacrate: melon, borsalino, clopot, homburg, canotiera, cockatail, fedora, joben, clack, care se asociază cu pălăria oșenească, pălăria de Codru și mai multe tipuri de pălării specifice comunităților maghiare, săsești sau svăbești. În expoziție este subliniată importanța pălăriei în comunitățile tradiționale, unde reprezenta un însemn identitar, evidențiat în expoziție prin poveștile satului, pecetluite de semnificațiile ancestrale ale motivelor decorative rânduite cu măiestrie de meșterițe pe zgărzile cu care se înstruțează clopurile din paie sau clopurile din păr, accesorizate cu pană de struț, fazan sau păun. Expoziția va fi vernisată duminică, 10 iulie, ora 18, la Castelul Karolyi din Carei, fiind organizată prin implicarea și colaborarea mai multor instituții muzeale din România și Ungaria: Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul de Etnografie din Brașov, Muzeul Jósa András din Nyíregyháza, Sóstói Múzeumfalu din Nyíregyháza, Muzeul Báthori István din Nyírbátor. HU: Júliustól szeptemberig a nagykárolyi Károlyi-kastély ad otthont a "Kalap – az elegancia tartozéka a két világháború között" című időszaki kiállításnak, amely arra invitálja a tisztelt hölgyeket és urakat, hogy a bécsi és párizsi elegancia jegyében belátást nyerjenek a régi polgárvárosok és erőteljes hagyományok ötvöződésének hangulatába. A kiállítás a brassói, nyíregyházi, nyírbátori, nagykárolyi és szatmári műhelyekben tevékenykedő kalaposok termékeit mutatja be. Az elegancia jele, a kalap az idők során üzeneteket közvetített viselője társadalmi és gazdasági helyzetéről, etnikai hovatartozásáról, koráról, jelleméről és hangulatáról. A kalap, mint kiegészítő konkrét üzenetet közvetített. Sugallhatott kapcsolódást egy divathullámhoz, hangsúlyt fektethetett a hagyományra vagy a modernitásra, kifejezve ezzel egy bizonyos stílushoz és életfilozófiához való tartozást. Ebben az értelemben a kiállításon szereplő kalapok, amelyek Erdélyből és Magyarország keleti részéből származnak, egy olyan tájat rekonstruálnak, amelyet élénken színesített az etnikai és vallási sajátosságok sokszínűsége, erre épült rá a XIX század végi és XX század eleji modernitás hangsúlyos dinamikája. A modernitás és a hagyomány ötvözése tükröződik a kalapok tipológiájában: a melon, a borsalino, a harang, a homburg, cockatail, a fedora, a cilinder, a clack szervesen kapcsolódik az avasi, valamint a bükk-vidéki kalaphoz és a különböző magyar, szász és szláv közösségekre jellemző kalapfajtához. A kiállítás kiemeli a kalap jelentőségét a hagyományos közösségekben. A kalap az identitás mutatója volt, ezt a státuszt támasztják alá a falu történetei és a kalapokon megjelenített ősi szimbólumok valamit a szalmakalapok vagy szőrkalapok készítéséhez használt, strucc-, fácán- vagy pávatollak. A kiállítás megnyitójára július 10-én, vasárnap 18 órakor kerül sor a nagykárolyi Károlyi-kastélyban, amely több romániai és magyarországi múzeum bevonásával és közreműködésével valósult meg: Szatmár Megyei Múzeum, Brassói Néprajzi Múzeum, Jósa András Múzeum Nyíregyháza, Báthori István Múzeum Nyírbátor, Sóstói Múzeumfalú Nyíregyháza.

Tulcea: expoziția retrospectivă a artistului Ștefan GAVENEA. Expoziția intitulată ..Dialog cu viața” va oferi publicului vizitator, pe parcursul întregii veri, un număr de 87 de lucrări, gravuri și lucrări de pictură pe sticlă.

Muzeul de Artă - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Tulcea

Luna iulie aduce la Muzeul de Artă Tulcea un eveniment deosebit. Vineri. 8 iulie 2022, începând cu ora 15:00 va avea loc vernisajul expoziției retrospective a artistului Ștefan GAVENEA. Expoziția intitulată ..Dialog cu viața" va oferi publicului vizitator, pe parcursul întregii veri, un număr de 87 de lucrări, gravuri și lucrări de pictură pe sticlă. Ștefan Găvenea (n. 11 septembrie 1944, Tulcea) nu mai are nevoie de nicio introducere. Fiu al renumitului grafician Constantin Găvenea, Ștefan Găvenea i-a călcat pe urme tatălui, absolvind Institutul de Arte Plastice din București și devenind membru al UAP România. Continuator al tradiției artistice a familiei sale, Ștefan Găvenea a expus în țară și în străinătate și s-a implicat activ și în activitatea muzeală, fiind șef de secție la Muzeul de Artă Tulcea (1973-1978; 1983-1988) și cel care a organizat saloanele naționale de gravură. Președinte al filialei UAP Tulcea în perioada 1975-1990, a devenit ulterior vicepreședinte al UAP România (1994-1997). (https://tulcealibrary.ro/stefan-teodor-gavenea/) Expoziția retrospectivă „Dialog cu viața” a fost inițial programată pentru anul 2020, dar evenimentele acelui an au făcut imposibilă organizarea ei. Așadar, suntem bucuroși că iată, după ani grei, de incertitudine și teamă, reușim să ne continuăm proiectele expoziționale aici, la Muzeul de Artă Tulcea. Vă așteptăm pe toți, cu dragi

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic România-SUA, Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Fundația Română pentru Democrație, organizează la Muzeul George Severeanu expoziția “Pe firul confesiunilor.

Muzeul George Severeanu - Muzeul Municipiului București Str. Henry Coandă nr. 26, sector 1, București, București

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic România-SUA, Muzeul Municipiului București în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Fundația Română pentru Democrație, organizează la Muzeul George Severeanu expoziția “Pe firul confesiunilor. Mărturii despre Parteneriatul strategic România-SUA. Colecția Emil Constantinescu”. Obiectele prezentate în cadrul expoziție sunt reprezentative pentru istoria Parteneriatului Strategic România-SUA și completează o istorie care nu a fost încă scrisă. Vernisajul este programat la data de 8 iulie 2022, ora 19.00, la Muzeul George Severeanu (str. Henri Coandă nr. 26), iar expoziția poate fi văzută până la data de 4 decembrie 2022.

Bârlad: expoziţiei „Istoria aviaţiei româneşti în cartofilie, filatelie şi fotografie” la Muzeul „Vasile Pârvan”, 16 iulie – 30 septembrie 2022

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

Consiliul Judeţean Vaslui şi Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad vă invită sâmbătă, 16 iulie 2022, ora 11.00, la vernisajul expoziţiei temporare „Istoria aviaţiei româneşti în cartofilie, filatelie şi fotografie”, dedicată Zilei Aviaţiei Româneşti şi Forţelor Aeriene. Evenimentul se va desfăşura  la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235 şi va fi prezentat de comandor aviaţie ŞTEFAN GHEORGHE, general aviaţie IOSIF RUS şi dr. CRISTIAN ONEL. Expoziţia, realizată cu sprijinul colecţionarilor bârlădeni dr. Cristian Onel, Dan Ciocan, Simon Salcă jr. şi al Muzeului Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din Iaşi, cuprinde aproximativ 300 de piese din domeniile cartofilie, filatelie, fotografie şi medalistică, legate de aviaţia română şi aviatori-eroi (Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Gheorghe Negrescu, Smaranda Brăescu, Radu Beller, Dan Vizanty şi mulţi alţii). Expoziţia va putea fi vizionată în perioada 16 iulie – 30 septembrie 2022, la sediul muzeului din strada Republicii nr. 235. Vă aşteptăm cu drag! Organizator al evenimentului: muzeograf Alina Butnaru

Sighişoara: expoziția „MARI AVIATORI BRAȘOVENIˮ la Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie Sighișoara Piața Muzeului nr. 1, Sighișoara, Mureș

˝În cadrul expoziției „MARI AVIATORI BRAȘOVENIˮ sunt prezentați patru aviatori militari din cel de-Al Doilea Război Mondial, comandor Eugeniu Pârvulescu, comandantul Grupului 8 Vânătoare, comandor Dan Vizanty, comandantul Grupului 6 Vânătoare, comandor Emil Droc, comandantul Escadrilei 60 și comandor Ioan Milu, numărul trei în ierarhia piloților cu cele mai multe victorii, reprezentând avioane doborâte în misiunile pe care le-a avut. Tot în expoziție este prezent și inginerul pilot Albert Ziegler, un pionier al aviației din Transilvania, de la începutul secolului XX, al cărui destin se leagă și de Sighișoara. În octombrie 1913 a zburat și la Sighișoara, iar la aterizare și-a avariat una dintre aripi, care a fost reparată cu ajutorul oficialităților și cetățenilor din oraș. Celebrul avion al lui Ziegler „Porumbelulˮ nu mai există, dar un fragment din structura aripii care a fost înlocuită, se află la Muzeul de Istorie de la Sighișoara și va fi prezentată în cadrul expoziției. Expoziția cuprinde panouri fotodocumentare care vor prezenta publicului viața și cariera militară a piloților militari și câteva date despre viața și activitatea lui Albert Ziegler. Vor fi prezentate și câteva machete de avioane din ultimul război mondial, iar pe tablete filme despre acești piloți. Toți acești mari aviatori brașoveni s-au remarcat prin pasiune pentru aviație, curaj, tărie de caracter și perseverență, dovedind îndrăzneală până la riscarea vieții, fiind apărători de nădejde ai țării lor.˝

Muzeul Județean Mureș este gazda unei noi expoziții de istorie în clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș: BEREA! – De la artizani la fabrica de bere  

Muzeul Județean Mureș str. Mărăști nr. 8, Târgu Mureș, Mureș

Muzeul Județean Mureș este gazda unei noi expoziții de istorie în clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș: BEREA! - De la artizani la fabrica de bere   Vernisaj: 22 iulie 2022, ora 18:00 Locație: Secția de Arheologie și Istorie, parter - clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș, str. Avram Iancu, nr. 2 Perioada de vizitare: 22 iulie - 31 octombrie 2022   Organizatori: Muzeul Maghiar de Comerț și Turism din Budapesta, Muzeul de Istorie Locală din Kunszentmárton Parteneri: Muzeul Județean Mureș,Topografia Monumentelor Istorice din Târgu Mureș, Oracler Advertising SRL Sponsor: Memorialul Industriei de Bere a Dreher Sörgyárak Zrt Eveniment recomandat de BeerBlioteca   Curator: dr. Török Róbert, directorul Muzeului Maghiar de Comerț și Turism din Budapesta   Cine și cum se fabrica berea? Cum a devenit Kőbánya citadela producției de bere din Ungaria? Suntem băutori de vin sau de bere? Este berea o băutură burgheză sau muncitorească? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le abordează cea mai recentă expoziție itinerantă care prezentă istoria producției și consumului de bere.   Expoziția itinerantă creată de Muzeul Maghiar de Comerț și Turism din Budapesta prezintă istoria Berăriilor din Ungaria Medievală și va fi deschisă până la 31 octombrie 2022, la parterul Secției de Arheologie și Istorie a muzeului din Cetatea Târgu Mureș, de marți până vineri 09:00 – 16:00, sâmbătă 09:00 – 14:00 și duminică 09:00 13:00. Luni este închis. În plus, expoziția va cuprinde și câteva aspecte din istoria locală a celei mai importante berării din Târgu Mureș: Fabrica lui Bürger.       La vernisajul expoziției de la Secția de Istorie și Arheologie vor lua  cuvântul dr. Török Róbert, directorul Muzeului Maghiar de Comerț și Turism din Budapesta și curatorul expoziției, precum și Ötvös Koppány-Bulcsú, directorul Muzeului Județean Mureș.   ***   Expoziția „BEREA! - De la artizani la fabrica de bere” prezentată de Muzeul Maghiar de Comerț și Turism din Budapesta   Vizitatorii vor afla despre cultura consumului de bere, despre producătorii de bere din Evul Mediu, despre berarii germani și cehi, despre începuturile producției industriale de bere și despre istoria celor mai mari fabrici de bere, a fabricilor de bere de stat și a fabricilor mici de bere care funcționează până astăzi. De asemenea, expoziția explică modul în care se fabrică berea, cum se transformă orzul în malț și care este diferența dintre berile fermentate prin fermentație joasă și cele fermentate prin fermentație înaltă. În cele din urmă, veți afla, de asemenea, dacă berea era băutura preferată de burghezie sau de clasa muncitoare și cum era ea promovată prin diverse mijloace de propagandă. Expoziția îl prezintă pe Sebestyén Jäger, un maestru berar din secolul al XVIII-lea care își producea berea în Kunszentmárton.   ***   Istoria locală a berii prezentată de Programul Topografia Monumentelor Istorice din Târgu Mureș, prin istoricul dr. János ORBÁN   La mijlocul secolului al XVIII-lea exista deja lângă râul Mureș o importantă manufactură locală de bere, construită și dată în arendă de către municipalitate. Însă cea mai renumită fabrică de bere din Târgu Mureș a fost cea a lui Bürger Albert (1861–1937), una dintre cele mai influente personalități ale perioadei monarhiei dualiste. Înainte de Primul Război Mondial, Bürger Albert era considerat cel mai bogat cetățean al orașului, personaj marcant al erei Bernády, un burghez evreu și om politic recunoscut la nivel național, chiar și în perioada interbelică. Fabrica lui Bürger s-a dezvoltat dintr-o mică fabrică care a funcționat încă din anii 1850, în zona străzii Podeni, mutată până la urmă la celălalt mal al Mureșului (în zona actualei străzi Sinaia, pe vremuri denumită Sörház utca / strada ”Casa Berii”).   Bürger Albert a achiziționat fabrica în 1886, iar în anul 1893, reporterul unei publicații din Budapesta, călătorind prin Târgu Mureș, a menționat în articolul său fabrica lui Bürger ca unul dintre cele mai importante obiective industriale ale orașului, cu o producție anuală de 19.000 hectolitri. Bürger a investit și el în modernizarea fabricii, astfel încât, în anii de după achiziție, cifra de afaceri a crescut considerabil, iar la 5 august 1911, colectivul de muncă format din sute de angajați a aniversat 25 de ani de succes ai fabricii.   Înainte de Primul Război Mondial, un adevărat produs de „brand” al fabricii era o specialitate de bere brună „Dupla Maláta”. Calitatea „Berii Apostol”, o bere brună „de tip bavarez”, produsă de fabrică atât înainte de război, cât și în perioada interbelică, s-a păstrat mult timp în memoria colectivă a târgumureșenilor.   ***   Am anexat comunicatul de presă în format editabil și afișul expoziției.   Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați!   Cu mulțumiri alese, Liliana LIRCA Comunicare și Relații Publice   MUZEUL JUDEȚEAN MUREȘ Str.  Mărăști, 8A, Tg Mureș, Mureș Website: www.muzeulmures.ro Facebook: muzeul.mures.maros.muzeum Instagram: @mures_county_museum TikTok: @mures county museum   Tel. 0749 912 992 E-mail: pr@muzeulmures.ro / lircaliliana@gmail.com  

București: „Păpuși în costume populare și de epocă” – expoziție la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

„Păpuși în costume populare și de epocă” – o nouă expoziție la Muzeul Național de Istorie a României Peste 1000 de păpuși în costume populare și de epocă din colecția Asociației „Muzeul Jucăriilor” pot fi admirate la Muzeul Național de Istorie a României în perioada iulie – septembrie 2022, fiind cea mai mare colecție de acest fel prezentată până acum publicului. Printre acestea se numără 200 de piese în costume populare românești realizate la „Arta Crișana” și la alte cooperative din România în perioada 1960-1980. Alte 800 de păpuși îmbrăcate în costume populare tradiționale și de epocă din Germania, Franța, Italia, Spania, Belgia și Olanda completează proiectul expozițional. Păpușile în costume populare sau „Păpușile folclorice”, cum erau numite în pliantele de prezentare din epocă, prezintă la scară redusă, elemente de port caracteristice diferitelor regiuni din țară, păstrând, cu toată stilizarea necesară, linia și motivele decorative specifice. Aceste obiecte erau dăruite copiilor sau cel mai adesea, erau folosite ca elemente decorative. Conform unui pliant din anii '60, „păpușile îmbrăcate în costume naționale inspirate din tezaurul folcloric al poporului român, reprezintă bibelouri lucrate cu pricepere și măiestrie, având rolul de a înfrumuseța interiorul locuințelor și contribuie totodată la cunoaștere portului popular din diferite regiuni ale țării.” Sobrietății cromatice și eleganței liniei costumelor populare din nordul Moldovei, li se adaugă policromia și vioiciunea costumelor maramureșene și oșenești, finețea costumelor oltenești, somptuozitatea costumelor argeșene și bănățene, cât și eleganța și rafinamentul costumelor din Transilvania. Proiectul expozițional este completat de planșe cu cataloage de prezentare din epocă ale acestor păpuși. Program de vizitare și bilete: https://www.mnir.ro/

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” Ploiești organizează expoziția „Bijuteriile Timpului”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța Piața Ovidiu, 12, Constanța, Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și Muzeul Ceasului "Nicolae Simache" Ploiești, și cu susținerea Consiliului Județean Constanța, organizează expoziția temporară „Bijuteriile Timpului”. Grupând 86 de piese de colecție, reprezentând ceasuri de buzunar, de masă și de șemineu, ceasuri de perete și tablouri cu ceas, expoziția oferă vizitatorilor o perspectivă deosebită a evoluției orologeriei în secolele XVIII-XX, ilustrând rafinamentul deosebit care a însoțit acest mesteșug de-a lungul timpului. Colecția însumează ceasuri provenind din ateliere și manufacturi din Franța, Elveția sau Germania, unele din ele fiind piese lucrate pe comandă specială pentru România. Amintim, în acest sens, un ceas de mână aniversar, un omagiu adus Centenarului Marii Uniri, realizat de firma Tissot, dar și un ceas de mână produs în Elveția de firma Tavannes, cu scopul de a celebra eroismul lui Tudor Vladimirescu și importanța mișcării sale în clădirea statului român modern. Citând versurile lui Vergiliu, care deplângea în poezia sa trecerea ireversibilă a timpului (fugit irreparabile tempus), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să nu pierdeți timpul și să vizitați expoziția temporară de ceasuri, prezentată în perioada 29 iulie - 1 octombrie 2022, vernisajul urmând a avea loc vineri, 29 iulie 2022, ora 13.00, la sediul din Piața Ovidiu nr. 12 Constanța.

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are deosebita bucurie de a organiza o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”.

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are deosebita bucurie de a organiza o nouă expoziție cu tematică numismatică, intitulată „ARGENTUM DACORUM. POLITICĂ ȘI COMERȚ LA CURBURA CARPAȚILOR (SECOLELE III Î. Hr. – III D. Hr.) ”. Înainte de apariția banilor, oamenii făceau comerț prin schimburi de bunuri. Acest tip de plată era cunoscut drept „troc”. Pieile de animale, sarea, grâul și chiar vitele erau primii „bani” ai oamenilor din trecut, greu de transportat, dar și numărat. În căutarea unui sistem de plată mai confortabil, oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani. Astfel, pentru plăți erau utilizate pietre, fildeș, dinți de animale și cochilii de scoici. Deşi o inscripţie din vremea regelui asirian Sennacherib (705-681 î.e.n.) ar putea fi interpretată drept prima atestare a existenţei monedelor, faptul că piese de argint de tipul celor la care face referire documentul nu au fost descoperite până în prezent, precum şi alte interpretări posibile ale textului, pledează destul de convingător, cel puţin pentru moment, în defavoarea inventării monedei de către assyrieni. În aceste condiţii, moneda a fost inventată cel mai probabil de către lydieni, făuritorii un regat din vestul Asiei Mici, în sec. VII-VI î.Chr. În favoarea acestei afirmaţii pledează atât unele tradiţii greceşti, consemnate de filosoful Xenophanes din Colophon şi de istoricul Herodot din Halicarnas, precum şi descoperirile arheologice. Expoziția cuprinde 274 de piese: - Tezaurul de monede celto-dacice de la Vânători; - Tezaurul de monede și podoabe dacice din argint de la Clipicești; - Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Bordești; - Tezaurul de monede romane republicane și imperiale timpurii de la Mănăstioara; - Tezaurul de monede romane imperial de la Olăreni; - Tezaurul de monede romane imperial de la Focșani. Toate piesele sunt din colecțiile Muzeului Vrancei, Focșani. Expoziția poate fi vizitată în intervalul 30 iulie - 30 septembrie 2022. Organizator muzeograf Mircea Oancă MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD Str.Vasile Pârvan nr.1, cod.731050 Tel. 0235.421.691, 0335.404.746 Fax. 0235.422.211 http://www.muzeulparvan.ro/ email:muzeuparvan@gmail.com www.youtube.com/channel/ UCTwA4HsW7ARRi7TV4GuMwhw

Sinaia: expoziția ,,Comorile Peleșului” Muzeul Național Peleș, 31 iulie 2022 – 14 mai 2023

Muzeul Național Peleș Str. Peleșului nr. 2, Sinaia, Prahova

Muzeul Național Peleș deschide sâmbătă, 30 iulie 2022, expoziția temporară ,,Comorile Peleșului”. Inițiată în anul 2016 ca o expoziție itinerantă, ,,Comorile Peleșului” a bucurat zeci de mii de iubitori de artă și istorie, care au putut-o admira la Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov (2016), la Muzeul „Paul Păltânea” din Galați (2016), la Muzeul Brăilei „Carol I” (2017), la Muzeul de Artă din Piatra Neamț (2017), la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava (2018) sau în cataloagele editate cu acel prilej. Expoziția va putea fi vizitată în intervalul 31 iulie 2022 – 14 mai 2023, de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 16:15 (ultima intrare).

În perioada august-octombrie 2022, Muzeul de Artă din Roman, vă invită să admirați, pe lângă expoziția de bază, o expoziție tematică, de pictură, cu lucrări din patrimoniul muzeului.

Muzeul de Artă Roman - Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Mihai Eminescu, nr. 3, Roman, Neamț

În perioada august-octombrie 2022, Muzeul de Artă din Roman, vă invită să admirați, pe lângă expoziția de bază, o expoziție tematică, de pictură, cu lucrări din patrimoniul muzeului. O ”întâlnire” pe simeze, cromatică, de viziune, tematică, stilistică, a unor lucrări semnate de artiști contemporani, cu abordări individuale a evoluției culturale și sociale cu un impact vizual specific. De la realism la suprarealism, de la expresionism la simbolism, de la impresionism la cubism, lucrările relaționează conceptual, prin sensibile și profunde teme propuse, prin cromatica și spațiile propuse, care provoacă la un adevărat dialog pictural. Portrete, peisaje, compoziții care ne poartă prin universuri particulare fiecărui artist și care formează un tot unitar cromatic,compozițional și de viziune. O întâlnire cu perioade istorice, cu evenimente sociale, economice, cu subconștientul, realități transpuse conceptual și simbolic în perspective cromatice și de forme, oferind un spectacol vizual intens care stârnesc interesul privitorului. Descoperim atitudini emoționale de impact prin cromatici intense, vibrante, linii și imagini clare în plină mișcare, forme geometrice descompuse ca și figuri bine definite și conturate în culori multiple. Gama cromatică este bogată și variată. De la spații intense, agitate, reci la spații calme, calde, strălucitoare, cuceritoare și sensibile care impun descoperiri și interpretări profunde, psihologice. De la albastrul sobru, profund, cu interpretări decorative, la galbenul solar cu încărcături simbolice și expresive. De la agitația cromatică pe spații mari care determină anumite tensiune, la stări de liniște, de calm, de meditație. Și peste toate, acele simboluri care transced din mesajele transmise, din temele cu accent pe uman, terestru și divin. În prima sală, lucrările, de mari dimensiuni și în tratări cromatice de mare efect, maiestuoase, ne îndeamnă la o regăsire a primordialei legături a umanului cu natura, cu tradiția, acea firească, liniștitoare și creativă conviețuire cu terestrul, cu mama-natură. Natura și umanul rezonează într-un echilibru perfect cu un sentiment de bucurie, de împlinire, de echilibru, de supraviețuire reciprocă într-un cadru armonios, de împlinire sufletească, în acea regăsire a valorilor familiei, de tradiție care asigură însăși existența, evoluția și fără de care ne-am pierde într-un univers gol, fără de sentimente și fără de culoare. În cea de-a doua sală, lucrările, pe spații și cromatici care emană, la o primă vedere, sentimente contradictorii, sunt supuse însă unor simbolistici în care domină umanul și divinul. Spații largi, înalte, cu cromatici solare, aproape divine, la intense, tragice cromatici terestre, ne îndeamnă la descoperiri cu un puternic impact a luptei umanului cu umanul, la provocări exploratoare a mentalului, cu încărcături simbolice emoționale și peste care domină subtila comunicare cu divinul. Ne oprim în a treia sală în care regăsim o liniște absolută, un calm maiestuos, în care cele trei”entități”: umanul, natura și divinul, se subordonează într-o desăvârșită comuniune, pentru o regăsire a sentimentelor de pace, de liniște, de desăvârșire, într-o cromatică aproape monumentală, în stilizări grațioase de mare efect, cu o muzicalitate și de un romantism aparte. O expoziție care ne îndeamnă la regăsiri și reinterpretări, la o analiză profundă a ”eu-lui” și a societății, a trecutului, a unui prezent încă în ”căutări” și la un repaos pentu un spectacol cromatic desăvârșit. Curator, Mihaela Ciobanu

București: Centrul de Studii Vizuale (CSV) și Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” anunță deschiderea expoziției temporare „A culege sau a cultiva”, un proiect găzduit între 2 august și 30 septembrie 2022 de Muzeul Antipa și susținut de Greenpeace România, Universitatea Națională de Arte, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, precum și Institutul Național de Științe Biologice.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” - București șos. General Kiseleff Pavel nr. 1, București, București

Centrul de Studii Vizuale (CSV) și Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” anunță deschiderea expoziției temporare „A culege sau a cultiva”, un proiect găzduit între 2 august și 30 septembrie 2022 de Muzeul Antipa și susținut de Greenpeace România, Universitatea Națională de Arte, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, precum și Institutul Național de Științe Biologice. „A culege sau a cultiva?” este provocarea unor tendințe și teorii contemporane care redefinesc atât cultura, cât și creația artistică. – Cătălin Rulea, inițiatorul Centrului de studii vizuale. Cu focus pe analiza naturii și culturii ca forme de cunoaștere, Centrul de studii vizuale este un artist-run space care își propune să treacă dincolo de aparențe, dincolo de simpla reprezentare prin desen, adâncindu-se în biologie, istorie naturală, etologie și etică, ecologie și evoluție pentru a sintetiza informația relevantă despre viu prin artă. Expoziția este inclusă în circuitul de vizitare al Muzeului si poate fi vizitată de marți până duminică între orele 10:00 – 20:00 (ultimul vizitator poate intra la ora 19:00).

Sibiu: Expoziția: „Magia Restaurării”, 3 august – 2 octombrie 2022

Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Piața Mare, Nr. 5, Sibiu, Sibiu

Expoziția: „Magia Restaurării” Locul de desfășurare: Cabinetul de cartografie, Palatul Brukenthal, Piața Mare, nr. 4 Durata: 3 august – 2 octombrie 2022 Vernisaj: 3 august 2022, ora 13:00 Din păcate prea puțin cunoscută, activitatea de restaurare a patrimoniului presupune un efort complex, de echipă, depus de oameni obişnuiţi să lucreze în anonimat, pentru ca publicul larg de astăzi, dar și cel din viitor, să poată experimenta bucuria cunoașterii valorilor trecutului istoric. Fiecare salon de restaurare este o oportunitate extraordinară de dezvăluire a osmozei dintre ştiinţă şi arta restaurării. Ştiinţa restaurării pornește de la cercetarea trecutului cunoscut al piesei de patrimoniu, contribuind în mod relevant la descoperirea noilor date și aspecte legate de aceasta, oferindu-i totodată șansa existenței sale viitoare. Arta restaurării, pe de altă parte, constituie o experiență deasupra spațiului și timpului, în care restauratorul empatizează cu artistul sau meșterul obiectelor restaurate, acestea codificând în esența lor diverse realități, de la cea a atelierului în care au fost produse, la cea a istoriei pe care au parcurs-o și cea a prezentului căruia expoziția i se adresează. Devenită o tradiție în cadrul Muzeului Național Brukenthal, expoziția organizată de restauratorii Muzeului pune în valoare piese spectaculoase restaurate din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal pe suporturile: pictură ulei, grafică, carte, piele, lemn, lemn policrom, textile, ceramică, metal, piatră. Alături de fiecare piesă va fi poziționat un print color cu fotografii ale pieselor înainte de restaurare, etape din timpul restaurării, după restaurare, operațiile efectuate de restaurator pe fiecare piesă și numele restauratorului. Astfel publicul larg va afla “secretele” ascunse în spatele muncii de restaurare. /EN/ Exhibition: "The Magic of Restoration" Location: Cartography Cabinet, Brukenthal Palace, 4, Grand Square Duration: August 3 - 2 October 2, 2022 Opening: August 3, 2022, 1:00 p.m. Unfortunately, too little known, the work of heritage restoration involves a complex, team effort, carried out by people used to working in anonymity, so that the general public of today, but also of the future, can experience the joy of knowing the values of the historical past. Each restoration salon is an extraordinary opportunity to reveal the osmosis between the science and art of restoration. The science of restoration starts from the research of the known past of the heritage piece, contributing in a relevant way to the discovery of new data and aspects related to it, while giving it the chance of its future existence. The art of restoration, on the other hand, is an experience above space and time, in which the restorer empathises with the artist or craftsman of the restored objects, which encode in their essence different realities, from that of the workshop in which they were produced, to that of the history they have gone through and that of the present to which the exhibition is addressed to. A tradition at the Brukenthal National Museum nowadays, the exhibition organised by the Museum's restorers showcases spectacular pieces restored from the Brukenthal National Museum's heritage in the following media: oil paintings, graphics, books, leather, wood, polychrome wood, textiles, ceramics, metal and stone. Next to each piece there will be placed a colour print with photographs of the pieces before restoration, stages during restoration, after restoration, operations performed by the restorer on each piece and the name of the restorer. This will help the general public to learn the "secrets" behind the restoration work.

Expoziția „Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă”, organizată cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea artistei, aduce împreună opere de artă din 10 colecții private, grafică și pictură.

Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov vă invită să participați la deschiderea unei expoziții de celebrare a artistei Magdalena Rădulescu (1902-1983) curatoriată de Alexandra Ardelean. Expoziția „Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă”, organizată cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la nașterea artistei, aduce împreună opere de artă din 10 colecții private, grafică și pictură. Vernisajul va avea loc vineri, 5 august, începând cu ora 18.00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, în Bulevardul Eroilor nr. 29. ____________ Magdalena Rădulescu (1902-1983) s-a născut la Râmnicu-Vâlcea, dar și-a petrecut anii copilăriei la Constanța. A studiat arta la München și Paris, însă și-a format propriul traseu artistic original. S-a integrat ușor în lumea intelectualilor francezi și români, iar portretele realizate de ea ilustrează de fapt cercurile sociale în care și-a găsit sprijin: scriitoarea Cella Serghi printr-o prietenie sinceră și apropiată, criticul de artă Petre Comarnescu care a scris prima monografie importantă despre artistă în 1946, scriitorul Miron Radu Paraschivescu căruia i-a ilustrat și o carte, portretul scriitoarei Henriette Yvonne Stahl, al lui Lucian Blaga, celebrități ale teatrului românesc interbelic (Ion Sava, Lilly Carandino, Nicolae Carandino, Tantzi Cocea, Clody Bertola) și mulți alții. Printre temele operelor pe care vizitatorii le vor descoperi în expoziție se află autoportretul, scene de gen reprezentând lumea spectacolului și a carnavalului (cavalcade, personaje de circ și acrobați neînfricați), dansuri românești (hore și dansul călușarilor). Magdalena Rădulescu a promovat cu mândrie tradițiile românești în toate țările în care a călătorit, iar influențele orientale care au urmărit-o din copilărie își spun cuvântul și în picturile care îi așteaptă pe vizitatori. ____________ Având o activitate artistică continuă, operele sale au îmbogățit numeroase colecții muzeale și alte zeci de colecții private din întreaga lume. Expoziția „Magdalena Rădulescu. 120 de ani de grație boemă” aduce la Brașov un total de 82 de lucrări din 10 colecții private din România printre care: Colecția Cătălin Casperschi, Colecția I. și L. Gavrilescu, Colecția Uzunov și Colecția Mihai Astratinei. Organizatorii vă așteaptă cu drag la eveniment!

București: expoziției „Palatul Pionierilor – Istorii Subiective” la Muzeul Naţional Cotroceni, 9 august – 2 octombrie 2022

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

Vernisajul expoziției „Palatul Pionierilor – Istorii Subiective”, un proiect care are în centru istoria Palatului Pionierilor, așa cum a fost trăită și simțită de elevii care i-au trecut pragul. Expoziția îmbină cercetările istorice cu documentarea istoriei orale și valorificarea patrimoniului generat de perioada 1949-1976. „Palatul Pionierilor – Istorii Subiective” poate fi vizitată, în perioada 9 august – 2 octombrie 2022, doar în baza unei programări prealabile, la adresa de e-mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la numerele 021.317.31.07 / 0725.518.381.

București: EXPOZIȚIE TEMATICĂ LA PALATUL SUȚU Donația Beldiman: Hortensia Masichievici-Mișu – Gravura ca pasiune

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Ioana și Alexandru Beldiman au oferit Muzeului Municipiului București, pe parcursul anului 2021, o colecție generoasă și diversificată ce îmbogățește Pinacoteca București. Obiectele au calități artistice și documentare deosebite și au fost grupate, în funcție de proveniența acestora, în Fondul Nicolae (Nicholaus) Mișu, Hortensia Masichievici-Mișu și Nicolae Masichievici-Mișu, Fondul familiei Beldiman și Fondul Gabriel Popescu. Din Fondul Hortensia Masichievici-Mișu, artist plastic, gravor (1917-2010) și Nicolae Masichievici-Mișu (1925-2004, inginer) face parte și un corpus de lucrări realizate de însăși Hortensia Masichievici-Mișu: plăci de gravură, gravuri, desene și ilustrații. O selecție a acestor opere din donație este prezentată în cadrul expoziției de față. Pentru crearea unei imagini cât mai complexe privind activitatea Hortensiei Masichievici-Mișu au fost inserate și lucrări aflate deja în patrimoniul Pinacotecii București, publicații pe care le-a semnat, dar și câteva lucrări din colecția familiei Beldiman. Aprecierile de care artista s-a bucurat de-a lungul timpului sunt ilustrate prin diplomele și medaliile expuse – printre care amintim Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1994) și Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Mare Ofițer, categoria Arte Plastice (2004). Din Fondul Hortensia Masichievici-Mișu și Nicolae Masichievici-Mișu mai fac parte obiecte provenind din colecția lui Nicolae (Nicholaus) Mișu (1893-1973), diplomat român interbelic, sportiv de notorietate al perioadei, dar și lucrări colecționate de cei doi soţi. Aceste lucrări vor fi prezentate publicului de către Muzeul Municipiului București în perioada care urmează. Angelica Iacob După 1940, recent refugiată la București din Cernăuțiul cedat, Hortensia (Puia) Masichievici s-a adresat sculptorului Oscan Han, profesor la Academia de Arte Frumoase din București, bătând la ușa atelierului acestui maestru pe care nu-l cunoștea. Hotărârea viitoarei artiste de a-și croi un alt destin era luată. Farmecul tăcut al artei gravurii Puia Masichievici îl percepuse în preajma artistului gravor și pictor de biserici Dumitru Dimitriu-Nicolaide, lucrând un timp alături de el. Contribuia la pasul de a-și schimba viața, dincolo de cazul propriului tată (care cocheta cu grafica în orele sale de libertate) și scurta experiență proprie de angajată la Banca Națională din București, ce-i demonstra că postura de funcționar nu i se potrivea. Chemarea artei devenise o decizie. În anii ‘90, la capătul celălalt al vieții, așezate sub semnul desenului și al gravurii, Puia Masichievici expunea desene colorate, geometrii poetice, obținute de ea în tehnicile noi ale calculatorului. O operă structurată pe secvențe stilistice diferite, de la realism la suprarealism și la abstract, lucrările Puiei Masichievici s-au născut succesiv din tendințele artistice afirmate pe parcursul veacului trecut. Ceea ce am admirat mereu la Puia Masichievici a fost neobosita continuitate și dârzenie, tenacitatea efortului spre înainte. Prin această etică și prin această strategie, Puia Masichievici se așază magistral în salba de artiste care au străbătut la noi secolul XX. Ioana Beldiman

Oradea: expoziția  Povestea de dincolo de mărgele, autor Dr. Mariana Casia, 10 august – 31 decembrie 2022.

Muzeul Orașului Oradea - Complex Cultural Cetatea Oradea, Str. Iancu de Hunedoara 10, Oradea, Bihor

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, vă invită la vernisajul expoziției  Povestea de dincolo de mărgele, autor Dr. Mariana Casian. Evenimentul va avea loc în data de 10 august 2022, ora 16:30, la secția Muzeul Orașului Oradea, cu sediul în Cetatea Oradea (Piața Emanuil Gojdu nr. 39-41). În cadrul expoziției vor fi expuse aproximativ 50 de tablouri realizate din mărgele de sticlă de dimensiuni între 1 și 2 mm, fixate fiecare în parte, prin lipire, folosindu-se între 10.000 şi peste 100.000 de mărgele, în funcţie de mărimea tabloului. De asemenea, Mariana Casian va prezenta publicului larg și câteva din preocupările tinereții: cusătură cu punct de cruciuliță, cusătură japoneză, goblen, pictură în vârf de ac, respectiv  un model de macrame realizat din 35.000 de noduri celtice executate manual, din fir de mouline. Mariana Casian este absolventă a Facultății de Stomatologie din Cluj-Napoca, promoţia 1967. În ultimii ani, orădeanca a fost o prezență constantă a Salonului de Iarnă al Medicilor, organizat la Cluj-Napoca, care a ajuns la cea de a 51-a ediție. În orașul de pe Criș, Mariana Casian a mai avut două expoziții personale. Expoziția va rămâne deschisă până pe 31 decembrie 2022.

„Imperiul Roman – Tehnologia Învingătorilor” prezentată la Palatul Culturii din Iași

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

„Imperiul Roman - Tehnologia Învingătorilor” prezentată la Palatul Culturii din Iași Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași va găzdui în perioada 10 august - 10 noiembrie 2022 o impresionantă expoziție itinerantă ce a făcut înconjurul lumii: „Imperiul Roman - Tehnologia Învingătorilor”. Secretele celui mai puternic imperiu din istoria omenirii vin la Iași sub forma a 44 de exponate, pe care publicul le va putea admira la Palatul Culturii, în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei. Mașinării inovatoare folosite în luptă, tehnică militară și tehnologii civile, armuri impresionante purtate de soldați și de celebrii gladiatori, toate acestea au fost reconstruite de artizanii și specialiștii de la Muzeul „Leonardo da Vinci” din Italia pentru a putea înțelege cum au reușit romanii să domine lumea antică aproape un mileniu. Conceptul arcului roman, a cărui tehnică a stat la baza construcțiilor și a progresului imperiului: apeducte, poduri, viaducte, este ilustrat în acest cadru expozițional care prezintă și detalii despre construirea unor elemente importante, precum: berbecul roman, turnul de asalt, turnul de apărare, catapulta și cât de eficiente erau în luptă. Expoziția va cuprinde și o serie de piese vestimentare precum lenjeria subligaculum, uniforme purtate de soldați, tunica interioară şi tunica exterioară din mătase și alte obiecte vestimentare de nelipsit din garderoba femeii romane. Adusă în contextul actual și expusă printr-un fir narativ itinerant, aceasta ar putea ajuta publicul să înţeleagă mai bine propriile rădăcini istorice. Vă invităm, așadar, să vizitați această expoziție deschisă în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei, în perioada mai sus menționată, între orele 10.00 - 17.00 (de marți până duminică; accesul ultimului vizitator la 16.30). Prețul unui bilet este 22 Ron, pentru adult; 17 Ron, preț redus pentru elev, student, pensionar, în baza prezentării unor documente valabile; 17 Ron lei/persoana pentru grupuri mai mari de 10 persoane, indiferent de vârstă. Acces gratuit pentru profesorii însoțitori ai grupurilor cu minim 20 de elevi sau studenți, și pentru copiii sub 6 ani. Expoziția este coordonată de Events by Ioana Gamen în colaborare cu Original Media, având ca parteneri principali: Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași , Primăria Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași - Facultatea de Istorie din Iași, Inspectoratul Școlar Județean Iași, Rodotex Iași și Pensiunea „Aristocrat” Iași. Manager interimar, Drd. Valentina Druțu Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş

Târgu Jiu: BIENALA INTERNAȚIONALA DE ARTE GRAFICE „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” – PRIMA EDITIE

Muzeul Național "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu

Joi, 11 august, ora 18:00 la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu va avea loc vernisajul primei ediții a Bienalei Internaționale de Arte Grafice „Constantin Brâncuși”. Vor participa peste 60 de artiști plastici din 40 țări: Albania, Argentina, Austria, Belarus, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, China, Croația, Danemarca, Egipt, Elveția, Etiopia, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Japonia, Mali, Marea Britanie, Mexic, Muntenegru, Peru, Polonia, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Taiwan, Turcia, Ucraina și Ungaria. Este prima și singura bienală internațională de grafică din regiunea Olteniei și are ca obiectiv principal să se dezvolte sistematic și să devină una din cele mai importante manifestări din cadrul internațional. Publicul va putea să intre în contact cu creațiile artiștilor contemporani de pe cele cinci continente. În deschiderea evenimentului, va avea loc un recital susținut de către Rozalia Pataki – harpă și Ionuț Voinea – violoncel, muzicieni, membri ai Filarmonicii Oltenia Craiova. Intrarea este gratuită atât pentru eveniment, cât și pentru expoziție. Echipa organizatorică este formată din: doamna Denisa ȘUȚĂ – manager interimar al Muzeului Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, domnul ZuZu CARATANASE – artist plastic, conf. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași și coordonator asociat, domnul Ștefan BALOG -artist plastic, Președinte al Fundației „Inter-Art” Aiud și curator asociat, domnul Ovidiu IONESCU- artist plastic, conf. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București și curator asociat și domnul Florin STOICIU- artist plastic, prof. univ. dr. la Universitatea „Ovidius” din Constanța și curator asociat. Partenerii acestui eveniment sunt: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, Fundația „Inter-Art” Aiud și Asociația Culturală „Nomen Est Omen” București, Instituția Prefectului județul Gorj și Primăria Municipiuli Targu Jiu La finele evenimentului, pe data de 30 septembrie, va fi lansat catalogul expoziției însoțit de texte critice semnate de către domnul academician Răzvan THEODORESCU – Vicepreședinte al Academiei Române, prof. univ. dr. habil. dr.h.c. și Președinte de Onoare al bienalei și de către domnul Mihai PLĂMĂDEALĂ- doctor în arte vizuale și unul dintre cei mai importanți critici de artă din România).

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese la Muzeul Nicolae Minovici”,

Muzeul dr. Nicolae Minovici - Muzeul Municipiului București Str. Dr. Nicolae Minovici nr.1, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese la Muzeul Nicolae Minovici”, care va fi deschisă începând cu data de 12 august, ora 10.00. Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici este cel care va găzdui acest proiect expozițional care are povestea sa interesantă. În Capela Muzeului Minovici au fost expuse 11 fotografii cu tânăra Principesă, poziționate de colecționarul și medicul legist Nicolae Minovici într-un cadru tainic, de însemnătate spirituală. Fotografiile Mariei din Capela vilei-muzeu o reprezentau în ipostaze apropiate de portretul ctitoricesc întâlnit în pictura murală a bisericilor ortodoxe, de pildă, ținând în mâini macheta mănăstirii Curtea de Argeș (prefigurând, într-un fel, îmbrățișarea de mai târziu a religiei ortodoxe a poporului său). Imaginile au fost îndepărtate în timpul regimului comunist din ramele în care fuseseră expuse de colecționar, rame situate la nivelul unui divan de lemn încărcat cu icoane și cădelnițe, azi rămase goale. Ca urmare a operațiunii ideologiei comuniste de ștergere a urmelor regalității, imaginile nu mai există în patrimoniul muzeului Minovici. Prin recuperarea și expunerea seriei de fotografii realizate de Franz Mandy, fotograful Curții Regale, se conturează totodată o încercare de a reprivi o parte esențială a formulei expoziționale gândite de Nicolae Minovici. Imaginile, dispărute azi, prin gestul aproape iconoclast al regimului comunist, sunt oferite publicului pentru a fi reprivite. Expoziția nu își propune o simplă „readucere la normal” și o corectare a gestului invaziv, dimpotrivă, pune în prim plan și subliniază efectul devastant al acestuia. Recuperarea vizează așadar nu doar un aspect esențial al expunerii originale, cât și a imaginii în epocă a Principesei Maria și, ulterior, a „Reginei tuturor românilor”. Expoziția aduce în discuție teme legate de patronajul artistic, gustul pentru artele decorative și decor interior al Reginei Maria, accentul fiind pus cu precădere asupra perioadei de început de secol. Promovarea portului popular românesc și a artelor „naționale” au fost strategii ale Casei Regale pentru formarea și întărirea legăturii cu poporul de adopție, dar și pentru încercarea de a clădi o economie și o industrie casnică cu rădăcini autohtone. Prin prisma personalității creative, Maria a fost în mod natural atrasă de arta decorativă, implicit de arta populară a românilor, pe care a sprijinit-o și colecționat-o deopotrivă. La centenarul Încoronării de la Alba Iulia, ne amintim de personalitatea Reginei Maria, în special prin prisma anilor de acomodare și de formare a figurii sale rămase emblematice. Curatori: Mădălina Manolache și Ionuț Banu, Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici – Muzeul Municipiului București Expoziția va putea fi vizitată la sediul muzeului, situat pe Strada Dr. Nicolae Minovici, nr. 1, până pe data de 27 noiembrie 2022. https://fb.me/e/2JfKqHygi

Bran: expoziţia “100 de ani de la ridicarea Troiţei Eroilor din Bran”, 19 august – 9 octombrie 2022

Muzeul Național Bran str. Aurel Stoian nr. 14, Bran, Brașov

În data de 19.08.2022 se împlinesc 100 de ani de la realizarea troiţei din lemn, dedicată eroilor Primului Război Mondial şi ridicată în Bran, la poalele castelului, la iniţiativa Reginei Maria, cu sprijinul filialei "Mormintele Eroilor din Bran" - filială condusă de profesorul Ioan Clinciu. Troiţa a fost realizată de doi brăneni inimoşi, tâmplarii Gheorghe Aldea şi Ioan Chiţu. Cu acest prilej Muzeul Naţional Bran, vernisează expoziţia temporară "100 de ani de la ridicarea Troiţei Eroilor din Bran", vernisaj ce va avea loc la sediul muzeului, din strada Aurel Stoian, numărul 14, în data de 19.08.2022, la orele 11:00.

Tulcea: VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL “Forme ale sidefului” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării”

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

NOU - EXPOZIȚIE TEMPORARĂ VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL "Forme ale sidefului" Aceasta cuprinde exponate ce aparțin Colecției de Malacologie din cadrul CMEDD, Icem Tulcea. Constituită în anul 1970, cuprinde gasteropode și bivalve, colectate de către specialiștii muzeului sau obținute din donații ori prin achiziții. Din cele 14.475 de piese ale colecției, 2.183 exemplare aparțin unor specii caracteristice faunei oceanice (Atlantic, Pacific, Indian), faunei marine (Marea Mediterană, Marea Roșie, Marea Neagră) sau faunei continentale (Europa, Asia, Africa, America), restul reprezentând exemplare de specii autohtone. Cele mai vechi exemplare colectate datează din anul 1935. Cele mai importante exemplare achiziționate aparțin subcolecțiilor „Al. V. Grossu” și „Dr. A. Popescu-Gorj”, reprezentând fie specii rare și/sau endemice, fie paratipi.

Sebeș: expoziția „Vremuri și bani… Din colecția numismatică a muzeului din Sebeș”, 19 august 2022 – 12 ianuarie 2023

Centrul Cultural "Lucian Blaga” din Sebeș bd. Lucian Blaga, nr. 45, Sebeș, Alba

INVITAȚIE LA VERNISAJ: EXPOZIȚIA „VREMURI ȘI BANI... DIN COLECȚIA NUMISMATICĂ A MUZEULUI DIN SEBEȘ” Vineri, 19 august 2022, începând cu ora 18.30, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș va avea loc vernisajul expoziției temporare „Vremuri și bani... Din colecția numismatică a muzeului din Sebeș”. Expoziția, organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, prezintă publicului o parte a colecției de numismatică a muzeului din Sebeș, monedele și tezaurele monetare care, în trecut, au aparținut unor colecționari particulari (Rudolf Weiss și Alfred Heitz) și fostului Gimnaziu Evanghelic din Sebeș. Aceste mici colecții reprezintă, de fapt, nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat în timp, prin cercetări de teren, achiziții și donații, colecția de numismatică a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș care numără, în prezent, 2.600 de piese, monede antice, medievale şi moderne. Vor fi expuse monede confecționate din bronz și argint, grecești, romane, medievale și moderne, descoperiri izolate, dar și tezaure, precum cel datând din timpul domniei lui Sigismund de Luxemburg (1387–1437) și compus din 1632 de piese. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 19 august 2022 – 12 ianuarie 2023, de marți până vineri între orele 8 și 16, iar sâmbăta și duminica de la ora 10 la ora 16. În perioada 19-21 august 2022, cu prilejul evenimentului Zilele Municipiului Sebeșului, muzeul municipal oferă acces gratuit vizitatorilor.

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași organizează la Palatul Culturii din Iași, în perioada 21 august – 30 septembrie 2022, expoziția omagială „Ștefan Procopiu -50 de ani de la trecerea în veșnicie”.

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția omagială „Ștefan Procopiu - 50 de ani de la trecerea în veșnicie”   Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași organizează la Palatul Culturii din Iași, în perioada 21 august - 30 septembrie 2022, expoziția omagială „Ștefan Procopiu -50 de ani de la trecerea în veșnicie”. Vernisajul va avea loc duminică, 21 august, ora 11.30, în spațiul  Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”. Curatorul expoziției este muzeograf, Teodora-Camelia Cristofor. La împlinirea a jumătate de secol de la moartea sa, amintirea și posteritatea marelui fizician Ștefan Procopiu sunt evocate prin intermediul acestui proiect expozițional, care valorifică fondul muzeal memorial ilustrat prin fotografii, cărți, obiecte personale, diplome, scrisori și periodice, din patrimoniul muzeului ieșean. Născut la 19 ianuarie 1890, în oraşul Bârlad, judeţul Tutova, Ştefan Procopiu urmează cursurile Facultății de Științe din Iași, pe care le absolvă în 1912. Din 1919 este doctorand al Universității Sorbona, unde elaborează lucrarea de cercetare „Asupra birefringenţei electrice a suspensiilor”, susținută pe 5 martie 1924. După obținerea titlului de doctor, revine în țară și în ianuarie 1925, devine profesor titular la Catedra de Gravitate, căldură şi electricitate, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, loc unde a activat toată viața. De-a lungul anilor a fost decan al Facultății de Științe din Iași și primul decan al Facultății de Electrotehnică a Școlii Politehnice „Gherghe Asachi”. Prin vasta și consacrata sa activitate științifică, a adus contribuții marcante în domeniul fizicii, exprimate prin stabilirea momentului magnetic elementar (1912), cunoscut în prezent sub denumirea de magneton „Bohr-Procopiu”, precum și a două descoperiri fizice deosebit de importante, „fenomenul Procopiu” (1921) și „efectul Procopiu” (1930). Munca sa, timp de mai multe decenii, a contribuit consecvent la dezvoltarea învăţământului fizic, aducând valoare şi prestigiu cercetării româneşti. În semn de recunoştinţă și prețuire pentru meritele sale, Ștefan Procopiu primește de-a lungul vieții, mai multe medalii și distincții. În 1955 este ales membru al Academiei Române, iar în anul 1967 i se decernează titlul de doctor honoris causa al Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Sfârșește din viață în data de 22 august 1972. Expoziţia omagială va putea fi vizitată de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet), la Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ.   Manager interimar, Drd. Valentina Druțu   Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Muzeul Județean Mureș va găzdui expoziția de istorie a Ordinului Paulin intitulată „Paulinii”, organizată de Muzeul Național Maghiar și Ordinul Paulin Maghiar.

Muzeul Județean Mureș. Secția de Istorie și Arheologie Avram Iancu nr. 2,, Târgu Mureş, Mureș

 Muzeul Județean Mureș va găzdui începând de marți, 30 august 2022, la sediul Secției de Istorie și Arheologie, clădirea muzeului din Cetatea Târgu Mureș, expoziția de istorie a Ordinului Paulin intitulată „Paulinii”, organizată de Muzeul Național Maghiar și Ordinul Paulin Maghiar. Vernisajul expoziției are loc duminică, 28 august 2022, începând cu ora 16:00, în Biserica Reformată din Cetatea Târgu Mureș. Expoziția itinerantă PAULINII este organizată de Muzeul Naţional Maghiar, Ordinul Paulin Maghiar şi Muzeul Judeţean Mureş. Expoziția urmărește istoria şi misiunea Ordinului Paulin, care începe cu legenda primului călugăr eremit, cunoscut ca Sfântul Paul Eremitul, sărbătorit în 15 ianuarie, conform căreia sfântul fugise de persecuțiile creștine în pustiul Tebei și se hrănea cu jumătate de pâine care îi era adusă de un corb. La moartea lui, doi lei i-au săpat mormântul, legendă regăsită și în stema ordinului. Tematica camerelor expoziționale cuprind secole de amintiri , de la ceea ce face un paulin să fie Paulin, la prosperitate, agricultură, viața spirituală și cultul sfinților, creativitate, decădere și renaștere, paulinii și lumea, comunitatea și patrimoniul material și imaterial al paulinilor. Despre expoziție: Paulinii au cinci mănăstiri în provincia ungară (în total 18 călugări), acestea fiind înfățișate pe un modul central al expoziției, în forma unor stații de oprire ale căii ferate reconstituite. Trenulețul reprezintă cursa specială anuală „Madona Neagră” a pelerinilor din Budapesta care se îndreaptă în centrul actual al ordinului din Częstochowa la sanctuarul Sfintei Fecioare, legând simbolic mănăstirile din Ungaria cu mănăstirea Jasna Góra din Częstochowa. Expoziția debutează cu o peşteră, după care circuitul continuă în spațiile în care sunt prezentate vizitatorilor activitățile semnificative ale ordinului din ultimii 750-770 de ani: aspecte legate de viața cotidiană din mănăstire, economie, viața liturgică sau activitățile pastorale. Modulul ”Declin și renaștere”, formulă atribuită clericului Péter Pázmány, sugerează idea că ascensiunea și regresul Ungariei s-a întâmplat în paralel cu cea a ordinului paulin. În expoziție sunt etalate obiecte emblematice, de importanță primordială, din lunga istorie a ordinului: fragmente din monumentul funerar de marmură al Sfântului Paul Eremitul, singurul portret cunoscut al lui George Martinuzzi din secolul al XVII-lea, ori opere din epoca barocă a unor autori paulini, dintre care îi menționăm pe Gergely Gyöngyösi, György Fráter, Benedek Virág sau Ferenc Vezér. Textele în engleză expoziţiei pot fi accesate prin cod QR. Istoric: Ordinul Paulin a fost fondat la mijlocul secolului al treisprezecelea și este singurul ordin maghiar recunoscut de Papă în Evul Mediu care funcționează și astăzi. Istoria ordinului a fost marcată de declin și renaștere, mănăstirile lor suferind mai multe valuri de distrugeri şi dizolvări, însă ordinul a supraviețuit şi se bucură de o importanță central-est europeană. Paulinii nu au neglijat nici cultura, mai ales după Evul Mediu, când munca intelectuală a început să capete un rol principal pentru călugări. Existau ateliere de copiere a codicelor, biblioteci și școli în care paulinii se dedicau scrisului, cititului și cunoașterii. Pentru paulini este de asemenea foarte importantă imaginea Madonei Negre, călugării din Częstochowa ocrotind icoana bisericii și primind anual peste 4,5 milioane de oameni care se duc să o vadă. Ordinul se deosebește și prin culorile sale de bază: aur, alb, verde și negru, reprezentative pentru valorile principale: perfecțiunea divină, eternitatea și lumina (aurul, cu care se reprezintă deșertul Tebei și cei doi lei); puritatea, victoria și pacea (albul, care semnifică și apă, râu, fântâni sfinte, fără de care o mănăstire nu ar putea rezista); viața, speranța și natura (verdele, care desemnează și culoarea frunzelor de palmier din care Sfântul Paul își confecționa îmbrăcămintea); modestia și umilința (negrul, care este și culoarea corbului și a Madonei Negre). Teritoriile principale în care ordinul și-a desfășurat activitatea sunt Ungaria, Polonia (a doua casă a paulinilor şi actualul centru), Cehia, Slovacia, Ucraina, Belarus, Lituania, Croația, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, ajungând și în Australia, Africa și Statele Unite. *** Organizatori: Muzeul Național Maghiar, Ordinul Paulin Maghiar și Muzeul Județean Mureș (organizator local) Curatori: Pető Zsuzsa – arheolog la Muzeul Național Maghiar și Bencze Ünige – arheolog la Muzeul Județean Mureș Expoziția a fost realizată cu sprijinul Guvernului Maghiar prin contractul de finanțare cu numărul: EGYH-KCP-18-P-0183.  A Maros Megyei Múzeum várbeli épülete 2022. augusztus 30-tól ad otthont a Magyar Nemzeti Múzeum és a Magyar Pálos Rend szervezésében készült Pálosok című kiállításnak. A kiállítás megnyitójára 2022. augusztus 28-án, vasárnap 16:00 órai kezdettel kerül sor a Vártemplomban. A pálos rend történetét bemutató Pálosok című vándorkiállítás a Magyar Nemzeti Múzeum, a Magyar Pálos Rend és a Maros Megyei Múzeum együttműködésével valósul meg. A kiállítást az első remete szerzetes, a január 15-én ünnepelt Remete Szent Pál legendája nyitja: a szerzetes a thébai pusztába menekült a keresztényüldözés elől, eledele évtizedeken át napi fél cipó volt, amit egy holló hozott számára. Halálakor két oroszlán ásta meg a sírját, ez a jelenet a rend címerében is megtalálható. A kiállítótermek évszázadok emlékeit vonultatják fel, és a pálos lelkületet, a rend jólétét, gazdálkodását, alkotó tevékenységét, majd hanyatlását és újjászületését, a szentek kultuszát, a pálosok és a világ kapcsolatát, valamint a rend anyagi és szellemi örökségét mutatják be. A kiállításról A pálosok a magyar rendtartományban öt kolostort tartanak fenn (összesen 18 rendtaggal), s ezek a helyszínek központi helyen, egy terepasztalon futó vasútmodell megállóiként szerepelnek a kiállításban. A modellvasút az évente Budapestről a rend lengyelországi központjába, Częstochowába induló Fekete Madonna zarándokvonatot jeleníti meg, amely szimbolikusan összeköti az öt magyar kolostort Częstochowa Jasna Góra kolostorával. A tárlat egy remete barlanggal kezdődik. Innen kilépve az elmúlt 750–770 év meghatározó tevékenységeiről tájékozódhat a látogató: a mindennapi kolostori életről, a gazdálkodásról, a liturgikus életről és a lelkipásztorkodásról. A Romlás és újjászületés című tartalmi egység a Pázmány Péternek (is) tulajdonított mondatra utal, mely szerint Magyarország a pálosokkal emelkedik és hanyatlik. A tárlaton megtekinthetők a pálos rendtörténet olyan kiemelkedő, emblematikus műtárgyai, mint Remete Szent Pál vörösmárvány sírköve, Martinuzzi György egyetlen ismert 17. századi portréja, vagy épp barokk kori pálos írók, közöttük Gyöngyösi Gergely, Fráter György, Virág Benedek vagy Vezér Ferenc munkái. Az angol szövegek QR-kódokon keresztül tekinthetők meg. Történet: A pálos rendet a XIII. század közepén alapították, és az egyetlen olyan ma is működő magyar rend, amelyet a pápa a középkorban elismert. A rend történelmét hanyatlás és újjászületés jellemezte, kolostorai többször elpusztultak vagy feloszlottak, de a rend fennmaradt és közép-kelet-európai jelentőséggel bír. A pálosok a kultúrában is tevékenykedtek, a szellemi munka különösen a középkor után játszott vezető szerepet életükben. Kódexmásoló műhelyek, könyvtárak és iskolák fémjelzik a pálosok írásnak, olvasásnak és tanulásnak szentelt életét. A pálosok számára különös jelentőséggel bír a Fekete Madonna képe, a częstochowai szerzetesek gondozzák a templomukban lévő ikont, és évente több mint 4,5 millió ember zarándokol ide. A rendet alapszínei is megkülönböztetik: az arany, fehér, zöld és fekete az alapértékeket képviselik. Az arany, amely a thébai sivatagot és a két oroszlánt jelképezi, az isteni tökéletesség, az örökkévalóság és fény színe, a vizet, a folyót, a szent forrásokat jelképező fehér a tisztaság, a győzelem és béke színe, a Szent Pál ruhájának alapját képező pálmalevelek zöldje a remény és a természet, a hollót és a Fekete Madonnát szimbolizáló fekete pedig a szerénység és alázat színe. A rend Magyarországon, Lengyelországban (a pálosok második otthona és jelenlegi központja), Csehországban, Szlovákiában, Ukrajnában, Fehéroroszországban, Litvániában, Horvátországban, Olaszországban, Spanyolországban, Németországban, az Egyesült Királyságban, valamint Ausztráliában, Afrikában és az Egyesült Államokban tevékenykedik. *** Szervezők: Magyar Nemzeti Múzeum, Magyar Pálos Rend és Maros Megyei Múzeum (helyi szervező) Kurátorok: Pető Zsuzsa, a Magyar Nemzeti Múzeum régésze és Bencze Ünige, a Maros Megyei Múzeum régésze A kiállítás az EGYH-KCP-18-P-0183 számú Támogatói Okirat keretén belül Magyarország Kormányának a támogatásával valósult meg.

Târgu Jiu: expoziția de ceramică ”Vibrații interioare”, a artistelor Aniela Ovadiuc și Maria Cioată, 31 august – 30 septembrie 2022

Muzeul Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu" - Târgu Jiu Str. Geneva nr. 8, Târgu Jiu, Gorj

Miercuri, 31 august 2022, de la ora 18.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” (Târgu Jiu, str. Geneva, nr. , va avea loc vernisajul expoziției de ceramică ”Vibrații interioare”, a artistelor Aniela Ovadiuc și Maria Cioată. Expoziția poate fi vizitată în perioada 31 august – 30 septembrie 2022. Cele două artiste ceramiste propun publicului târgujian o expoziție de o sensibilitate aparte, care explorează trăiri interioare, relațiile cu ceilalți și raportarea la tradiție și lume. ”În lucrările mele, omul și preocupările sale au stat la baza construcției conceptuale. Vorbind despre om, vorbim despre civilizație, cultură, sentimente, adică despre tot ceea ce cuprinde conștiința. La început am fost preocupată de teme generice, precum „Androgin” și „Bibliotecă”, care se constituiau ca o esență a existenței omului, trecând ulterior de la „întreg” la „unitate”, eram eu, o particulă dintr-un întreg - cine sunt eu? Eu sunt ca mulți alții, sunt oglinda celor din jurul meu, mă compun din întâlnirile cu ei, sedimentând experiențe și cunoștințe, iar ei se pot regăsi în întrebările, frământările și răspunsurile transpuse în proiectele mele artistice.” – Aniela Ovadiuc ”Modernitatea tradiției, reinterpretarea artei populare printr-un limbaj propriu reprezintă un reper constant al activității mele. În general vorbind, reprezintă o reiterare simbolică a întregii mitologii şi cosmogonii. Elementele simbolice de pe ștergare și de pe scoarțe sunt reinterpretate într-un mod personal, oferind piesei o forță de expresie ce transcende funcția utilitară. Fiecare privește diferit aceste cusături. Pentru mine, fiecare simbol reprezintă o poveste de viață în care fiecare decizie, fiecare pas pe care îl faci, fiecare om pe care îl întâlnești sunt o cusătură sau o culoare pe care o folosești în ”tiparul vieții”. Simbolurile arhaice ne vorbesc despre existența noastră de aici și de cea de dincolo. Sunt țesături între lumină și umbră, care vorbesc despre credința în care ne naștem, reprezentând bagajul nostru genetic. Transpunerea din material textil în material ceramic pune accentul pe valoarea estetică și simbolică a materialelor cu potențial decorativ, valorificând puterea de expresie a simbolului. Lumina are un rol definitoriu, fiind „invitată” să se integreze în compoziție. Spațiul este expandat, printr-un joc de lumini și umbre, formând o lume nevăzută. Aceste aspecte culturale stau la baza tuturor creațiilor mele, lucrările pe care le concep aparținând exclusiv artei vizualului.” – Maria Cioată Aniela Ovadiuc s-a născut în 1980 în Constanța. A absolvit, în 2003, Universitatea Naţionale de Artă Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design, cu specializarea în ceramică, iar în 2005 a absolvit masteratul în arte la aceeași universitate. În 2004 devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP), unde între 2011 și 2015 este membru al Consiliului de Conducere al Filialei Arte Decocorative. Din 2010 este Membru al Grupului Galateea, prima galerie de ceramică contemporană din România. Expoziții personale: 2021 noiembrie, Inside, Galeria Senso, București; 2012 septembrie, Carte - Jurnal, Galeria Galateea, București. Participă la expoziții de grup naționale și internaționale, din 2001 până în prezent. Din 2001 până în 2010 participă la simpozioane și tabere naționale și internaționale. În 2019 obține mențiune specială la Bienala Internațională de Ceramică din Cluj. Din 2011 până în prezent, depune activitate de curatoriat la Galeria Galateea. Maria Cioată s-a născut în 1969 la Pitești. În prezent trăiește și lucrează în București. Studii: 1991-1997 - Universitatea Națională de Artă, Secția Ceramică-Sticlă, București; 1984-1988 - Liceul de Artă ,,Nicolae . Tonitza”, Secția Ceramică, București. Din 1997 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Romania. Burse și premii: 2021-Premiul MAMCO- în cadrul Bienalei Albastră Essentia; 2020 – Premiul Special al Salonului de Miniatură, Ediția l -Muzeul de Artă Contemporană PAVEL ȘUȘARĂ; 2019- Mențiune de onoare – Bienala Internațională de Ceramică, ediția a IV-a , Muzeul de Artă, Cluj , România; 2018-Premiul Internațional al Națiunilor,Tribut Tiziano-Veneția -Italia; 2017-Premiul I LORENZO MAGNIFICUL-Bienala Internațională de Artă Contemporană, ediția a XI-a -Florența -Italia; 2017-Mențiune de onoare -Trienala de ceramică-Tadino -Italia; 1997-Mac Constantinescu. Expoziții personale în mai multe muzee și galerii din țară. Multiple participări la expoziții de grup, bienale și simpozioane din țară și străinătate.

Brăila: RALUCA SPĂTARU IANCU. „OAMENI, GRĂDINI, ICONOSTASE” Galeria „Gheorghe Naum” ǀ 31.08. – 29.09.2022

Muzeul Brăilei „Carol I” - Galeriile de Artă „Gheorghe Naum Piața Traian nr. 1, Brăila, Brăila

RALUCA SPĂTARU IANCU. „OAMENI, GRĂDINI, ICONOSTASE” Galeria „Gheorghe Naum” ǀ 31.08. – 29.09.2022 Vernisaj: 31.08.2022 ǀ ora 17:00 Muzeul Brăilei „Carol I” are plăcerea să vă invite miercuri, 31 august, începând cu ora 17:00 la vernisajul celei de-a treia expoziții de pictură a artistei Raluca Spătaru Iancu. Titlul modest-descriptiv sub care se prezintă expoziția ascunde o miză majoră: nici mai mult, nici mai puțin decât un examen al maturității, contemplat multă vreme cu emoție, temut și amânat. „Oameni, grădini, iconostase” este un bilanț provizoriu dar crucial, căci adunând laolaltă picturile ultimilor ani – ani de reflecție și de cumpănire a propriilor puteri –, dă măsura unei schimbări de atitudine din ce în ce mai sesizabile după 2017, dar dificil, până acum, de evaluat în toate implicațiile ei. Expoziția marchează o reorientare a atenției dinspre oniric și jucăuș (dinspre formele interne ale sensibilității, traduse în imagini abstracte) înspre reprezentațional, înspre forme și prezențe reale, de natură să angajeze un nou simț al responsabilității. Neîndoielnic, resortul acestor incursiuni în figurativ este unul adânc personal – sunt, toate, teme foarte apropiate: portretele unor intimi, locuri dragi, peisaje familliare, obiecte încărcate afectiv. În același timp, el situează demersul Ralucăi în siajul modelului cultural și spiritual inaugurat în pictura românească de Grupul Prolog. Raluca Spătaru Iancu (n. 1977, Brăila) a absolvit Facultatea de Arte Decorative şi Design, secţia Artă Monumentală, în 2003, şi un Masterat în Arte Vizuale în 2005, ambele la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Deși atașată în principal de pictură (Raluca este, înainte de toate, o coloristă), practica sa artistică a inclus, ocazional, animaţie, ilustrație de carte, ceramică, land art și, recent, poezie. Expoziția „Oameni, grădini, iconostase” va putea fi vizitată la Galeria „Gheorghe Naum” (Piața Traian nr. 3, intrarea prin Calea Galați) de miercuri până duminică, inclusiv, între 31 august și 29 septembrie 2022.

Iași: În perioada 31 august – 30 septembrie 2022, la Muzeul „Mihail Sadoveanu” se va putea vizita expoziția temporară Trecut-au anii… Printre exponatele originale se regăsesc cărți, manuscrise și dactilograme (cu corecturi) prin care Mihail Sadoveanu cinstește memoria celor doi buni prieteni, clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Muzeul „Mihail Sadoveanu” Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, Iași

În perioada 31 august – 30 septembrie 2022, la Muzeul „Mihail Sadoveanu” se va putea vizita expoziția temporară Trecut-au anii… Printre exponatele originale se regăsesc cărți, manuscrise și dactilograme (cu corecturi) prin care Mihail Sadoveanu cinstește memoria celor doi buni prieteni, clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu și Ion Creangă. În expoziție sunt incluse și câteva reviste în care Mihail Sadoveanu a publicat la începuturile sale literare („Cumpăna”, „Făt-Frumos”, „Sămănătorul”, „Viața Românească”), manuscrise semnate de Tudor Arghezi, respectiv Ion Minulescu, fotografii cu scriitori, precum și obiecte de scris. Expoziția, curatoriată de Lăcrămioara Agrigoroaiei, muzeografă MNLR Iași, va putea fi vizitată de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați Expoziția ”PAȘI PRIN EVOLUȚIE” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării”

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați Expoziția ”PAȘI PRIN EVOLUȚIE” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” Începând cu luna septembrie 2022, la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” din str. 14 Noiembrie, nr. 1 bis, publicul va putea viziona expoziția temporară intitulată ”Pași prin evoluție” organizată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” București. Ce spun organizatorii: ” Expoziția prezintă un ansamblu de exponate, atât animale naturalizate cât și resturi osoase (cranii și schelete), care evidențiază diferite adaptări ale speciilor la mediul lor de viață. Evoluția vertebratelor este o poveste de tranziții și schimbări adaptative: tranziție din apă pe uscat (din pești în tetrapode), de pe uscat în aer (din reptile în păsări) și, în unele cazuri, o reîntoarcere în mediul acvatic (ex. balene, dugongi) sau terestru (ex. casuari, pinguini). Când specii din grupuri diferite intră în habitate asemănătoare, aceste specii trebuie să răspundă unor cerințe biologice asemănătoare. Astfel, convergența în habitate explică în parte corpul alungit și prezenţa înotătoarelor, atât ale rechinului cât și ale delfinului, pentru că funcții similare sunt deservite de părți similare în condiții similare. Cu toate acestea, aceste animale provin din ramuri foarte îndepărtate și rămân pește și, respectiv, mamifer. Toate adaptările evolutive din lumea animală măresc șansele de supraviețuire a speciilor.”

Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 1 septembrie – 2 octombrie, expoziția de pictură SCRAP METAL KABOOM

Muzeul de Artă Constanţa Bulevardul Tomis nr. 82 - 84, Constanţa

Muzeul de Artă din Constanța găzduiește, în perioada 1 septembrie - 2 octombrie, în spațiul de la parter, dedicat expozițiilor temporare, expoziția de pictură SCRAP METAL KABOOM ORCHESTRA, semnată de Nicolae Comănescu. O mare parte dintre lucrările expuse anul trecut, în iunie, la Reșița și în octombrie, la H’Art/ Malmaison, prin grija lui Dan Popescu și a Smarandei Ciubotaru, sunt propuse acum spre vizionare publicului constănțean. Subiectul acestui demers îl constituie ruinele casei Pittner, din Reșița, un imobil de secol XIX, a cărui memorie Comănescu alege să o salveze, prin lucrările sale, cu caracter cvasi-fotografic. Cu o sinceritate descurajantă, artistul documentează rămășițele memoriei locale, însă, prin caracterul itinerant al acestei expoziții, el aduce în atenția noastră peisajele și rămășitele artefactelor post-industriale, prezente peste tot în țară. Este o expoziție despre vulnerabilitate și forță, despre nostalgie și nonșalanță, despre trecutul, adus, cu forcepsul, în prezent, spre a ne pregăti pentru viitor. Expoziția este organizată la inițiativa domnului Dorinel Hotnogu, consilier la Primăria Reșița și beneficiază de sprijinul Consiliului Județean Constanța. Vernisajul are loc joi, 1 septembrie, la ora 17 Curator: Mădălina Mirea Co - curator: Smaranda Ciubotaru Parteneri: H’Art Gallery; ArtAcces Gallery; Consiliul Județean Consanta; Primăria Orașului Reșița Parteneri media: Observator Cultural; Modernism.ro, Propagarta, Radio Constanța Programul muzeului: miercuri-duminică, orele 10.00-18.00 (luni, marți-închis)

Oradea: expoziția internațională de sculptură Petri&Friends la Muzeul Țării Crișurilor, 2 septembrie -10 octombrie 2022

Muzeul Țării Crișurilor - Oradea Str. Armatei Române nr.1/A, Oradea, Bihor

Joi, 1 septembrie 2022, la Muzeul Țării Crișurilor (Str. Armatei Române nr.1/A), va avea loc, de la ora 17.00, vernisajul expoziției internaționale de sculptură Petri&Friends, organizată de instituția muzeală orădeană, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Uniunea Artiștilor Plastici din România. Expoziția este rezultatul inițiativei sculptorului Eugen Petri și reunește sculpturi de mici dimensiuni realizate în piatră de acesta, precum și de artiști din România, Iran, Franța, Argentina, Grecia, Serbia, Palestina, Mexic, China, Bulgaria, Germania, Egipt, Ucraina, Portugalia și Taiwan: „În urma coordonării timp de 10 ani a Simpozionului International de Sculptură Monumentală Caransebeș 2010-2019, a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală Bușteni 2016, Simpozionului Internațional de Sculptură Brăila 2015 și Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală Rawabi – Palestina 2014, am o colecție de sculptură mică de aproximativ 25 de lucrări în diferite feluri de piatră, dăruite de colegii sculptori, participanți la simpozioanele sus-menționate.Astfel, dorind să aduc în fața publicului larg o parte din artiștii-sculptori din multe țări ale lumii care ne-au vizitat țara și care ne-au lăsat câte o lucrare de artă monumentală și datorită afinităților dintre noi, ca artiști plastici contemporani sau a faptului că am devenit prieteni creând și lucrând alături în diferite simpozioane internaționale, dar mai ales a unității de viziune a artei, de material – piatră (de diferite structuri morfologice), m-am gândit să expun împreună cu ei într-o expoziție denumită generic: PETRI&FRIENDS” (Eugen Petri). Eugen Petri s-a născut în 1958, la Sibiu, și a absolvit în 1989 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, specializarea Sculptură, fiind în prezent profesor la Liceul de Artă „Carmen Sylva”, Ploieşti, Prahova. Din 1991 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 2007 membru al Societăţii Regale Britanice a Sculptorilor (ARBS). Din 1987 a participat la numeroase expoziții de grup și personale, atît în țară, cît și în străinătate (Marea Britanie, SUA, Germania, Danemarca, Republica Moldova, Suedia, Elveția, Italia), dar și la simpozioane de sculptură, naționale sau internaționale (Suedia, Ungaria, SUA, Argentina, Coreea, Olanda, Rusia, Israel, Franța). Cariera sa de artist plastic cuprinde lucrări de sculptură în colecţii particulare din România, Germania, Italia, Danemarca, Franţa, Suedia, Finlanda, Elveţia, SUA, Ucraina, Grecia, precum și lucrări monumentale (de ex.; Icar, Adam şi Eva (ansamblul sculptural), Ministerul Finanţelor, București, România (1994); Monumentul Eroilor, Şoimari, Prahova, România (2000-2001); Fântană monumentală cu decoraţii (ambient exterior, proprietate privată), Miami, Florida, SUA (2003); Mihai Jar (placă comemorativă), Cernăuţi, Ucraina (2006); Familia (colecţie privată), Germania (2007); Turn medieval pentru ceas, Caransebeş, Caraş-Severin, România (2009); Grigore Vieru (bust), Ungheni, Republica Moldova (2010); Calea sacră (fântâni sculpturale), Caransebeş, Caraş-Severin, România (2012). Munca sa a fost răsplătită cu importante premii și disticții: 1999 – Premiul „Artists Choice Woodcarving Competition”, Breckenridge Colorado, SUA; 2002 – Premiul special al Fundaţiei „Mihai Viteazul”, Brebu, Prahova, România; 2004 – Medalia de argint, Fundaţia „Der Dreiter Strasse”, Hamburg, Germania; 2008 – Bursa „Brian Mercer Trust UK”, Pietrasanta, Italia; 2010 – Marele Premiu „Constantin Brâncuşi” pentru Sculptură, Niram Art, Madrid, Spania. Expoziția Petri&Friends parcurge mai multe trasee naționale: prima dată fost deschisă la Galeria UAP Ploiești, apoi la Palatul Mogoșoaia, urmând ca de la Muzeul Țării Crișurilor să plece la Muzeul Național Brukenthal Sibiu. La vernisajul de la Muzeul Țării Crișurilor vor participa alături de inițiatorul evenimentului și o parte dintre artiștii expozanți. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 2 septembrie -10 octombrie 2022, după următorul program: marți-duminică: 10.00-18.00.

Alexandria: Exponatul lunii septembrie 2022 la Muzeul Județean Teleorman – diplomă de bacalaureat emisă în anul 1929

Muzeul Județean Teleorman - Alexandria str. 1848 nr. 1, Alexandria, Teleorman

Exponatul Lunii Septembrie Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă propune în perioada 1-30 septembrie 2022, în cadrul ciclului expoziţional Exponatul Lunii, o diplomă de bacalaureat. Diploma a fost emisă în anul 1929 şi atestă absolvirea liceului de fete „Mihail Kogălniceanu” din Galaţi de către eleva Comănescu D. Sofia Elena, în sesiunea din septembrie 1928. Are dimensiunile de 46 x 32 cm, este imprimată cu cerneală tipografică ecru (îngălbenit) şi brun (în diferite nuanţe) pe o hârtie velină, pe ambele feţe. Diploma are o ornamentaţie grafică deosebită, prezentând de jur-împrejur un ancadrament sub formă de poartă. Se distinge în mod deosebit latura superioară pe care apare, central, stema mică a Regatului României (1922-1947) iar în părţile laterale, în medalion, portretele împăratului Traian (laureat, profil stânga) şi regelui Ferdinand (profil dreapta). Stema este încadrată de textele „REGATUL ROMÂNIEI” şi „MINISTERUL INSTRUCŢIUNII” scrise pe două rânduri. Ancadramentul este foarte bogat în elemente grafice ce se compun din numeroase noduri, motive vegetale şi motive florale stilizate. Pe fundalul diplomei apare iarăşi imprimată stema Regatului României, de data aceasta varianta mare, rotundă, cu textul „ROMÂNIA”, deasupra, în semicerc şi dedesubt textul „MINISTERUL INSTRUCŢIUNII”, scris drept. În părţile laterale, tot în fundal, stema este încadrată de cifrul Ministerului Instrucţiunii („MI”). Interiorul ancadramentului este dedicat textului dispus astfel: în partea superioară apar datele elevei, completate cu cerneală neagră (stânga), fotografia sepia a acesteia (dreapta) şi textul „DIPLOMA DE BACALAUREAT” (central), partea centrală a diplomei este dedicată textului în care se arată cui a fost acordată şi media obţinută iar partea inferioară este rezervată semnăturilor ministrului, preşedintelui comisiei, directorului şcolii, elevului, precum şi ştampilei tip timbru sec ce a fost aplicată central. Pe spatele diplomei este trecută situaţia matricolă din cei patru ani de studii precum şi notele obţinute la examenul de bacalaureat, totul fiind completat cu tuş negru.

Câmpulung: Pe drumul dintre țări – Câmpulungul în hărți

Muzeul Municipal din Câmpulung Str. Negru Vodă nr. 119, Câmpulung, Argeș

Expoziția temporară: Pe drumul dintre țări - Câmpulungul în hărți În luna Septembrie 2022 #Muzeul Municipal Câmpulung, în colaborare cu #Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV) din Bucureşti, deschide în holul principal al Secției de Istorie, Artă Plastică și Științele Naturii o #expoziție temporară cu o tematică aparte. Publicul vizitator va avea ocazia de a păși pe calea unei excelente aventuri plină de enigme și mistere dezvăluite treptat de hărțile vechi și rare expuse în muzeul câmpulungean în cadrul expoziției: Pe drumul dintre țări - Câmpulungul în hărți. Organizatorii prezintă o selecție de opere cartografice din secolul al XVI-lea până în secolul XX, care vorbesc despre Câmpulung și istoria sa. De la fragmente din Cosmografia lui Sebastian Münster până la hărți ale #Automobil Clubului Român, Câmpulungul își afirmă importanța în sistemul de comunicații dintre Transilvania și Țara Românească. De asemenea expoziția cuprinde și o secțiune educativă, menită să vină în întâmpinarea publicului tânăr, mai puțin familiarizat cu domeniul istoriei cartografiei și să încurajeze o explorare interactivă. #Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume. #MNHCV îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Muzeul Național al #Hărților și #Cărții Vechi s-a deschis pentru public în anul 2003. Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor, cât și hărți ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Vă așteptăm cu mult drag să mergeți pe urmele trecutului!

Bran: OBIECTUL LUNII SEPTEMBRIE 2022 – fotografie care o reprezintă pe principesa Maria – Muzeul Național Bran

Muzeul Național Bran str. Aurel Stoian nr. 14, Bran, Brașov

OBIECTUL LUNII AUGUST Pentru luna august am ales ca obiect al lunii, această minunată fotografie, clasată în categoria tezaur, datată din anul 1920 şi lucrată într-un atelier românesc, pe hârtie fotografică. Locul acestei fotografii a fost dintotdeauna, în dormitorul Reginei Maria. Este o fotografie sepia, prinsă în ramă de lemn dreptunghiulară decorată cu motive vegetale şi este decupată în medalion oval. Această fotografie o reprezintă pe principesa Maria, una dintre fiicele Reginei Maria, alintată de către familie, Mignon. Principesa Maria s-a născut la data de 6.01.1900, în familia regală a României, dobândind prin naştere titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen. Devine Regina Iugoslaviei prin căsătoria cu Regele Alexandru I al Iugoslaviei, căsătorie oficiată la data de 08.06.1922. Chiar dacă nu se implica în politică, așa cum o făcea mama ei, Regina României, totuși nu rămânea indiferentă la evenimentele politice interne sau externe. Mignon în consemnările sale vorbea despre conferința Micii Antante din 1924 pe care o considera un succes. A fost o susținătoare a acestei alianțe politice defensive, ea participând și mai târziu la deschiderea unei expoziții a femeilor din statele Micii Antante. Principesa Ileana, sora mai mică a lui Mignon își amintea: „Draga noastră Mignon a arătat un incredibil curaj și atâta putere...", până la sfârşitul vieţii. Moare în exil, la Londra, pe 22 iunie 1961 fiind înmormântată la „Royal Burial Ground”, Londra. În 2013 a fost reînhumată la Mausoleul Regal Oplenac de lângă Belgrad.

Galaţi: Exponatul lunii septembrie 2022 la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” | PIEPTENI PENTRU LÂNĂ SAU CÂNEPĂ

Lapidarium, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, Galați, Galați

Mini-expoziția lunii septembrie: PIEPTENI PENTRU LANA SAU CANEPA Luna septembrie aduce la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea", instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, mini-expoziția PIEPTENI PENTRU LÂNĂ SAU CÂNEPĂ, organizată de muzeograf lonela-Daniela Antohe. în cadrul mini-expoziției, vizitatorii vor avea ocazia să cunoască mai multe despre ocupațiile tradiționale practicate pe teritoriul țării noastre și vor putea să vadă două obiecte folosite în meșteșugul țesutului, cu o valoare muzeistică deosebită, care fac parte din patrimoniului Muzeului de Istorie „Paul Păltănea" Galați. Au forma unor lopățele cu dinții lungi din fier încastrați în lemn. Registrul decorativ este alcătuit din motive astrale - stele și motive geometrice: romburi, linii în zig-zag, orizontale, verticale. Pieptenii se așezau unul lângă celălalt, cu dinții în sus, fiind fixați pe pământ, pe un scaun sau pe o laviță. Se lua apoi câte un mănunchi de lână sau cânepă, jumătatea dinspre vârf era înfășurată în jurul unei mâini, iar cealaltă jumătate se trecea ușor prin dinții de fier, alegându-se astfel fuiorul. Fibrele mai scurte care rămâneau în piepteni erau selecționate în continuare, până la epuizarea mănunchiului (muzeograf lonela-Daniela Antohe). Mini-expoziția PIEPTENI PENTRU LANA SAU CANEPA va rămâne deschisă timp de o lună și poate fi vizitată la Secția Lapidarium a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea" Galați, str. Maior lancu Fotea nr. 2 Bis (vizavi de Biserica Greacă).

Timișoara: Exponatul lunii septembrie 2022 la Muzeul Național al Banatului | Fragment dintr-un femur de mamut descoperit pe malul râului Timiș

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Fragment dintr-un femur de mamut descoperit pe malul râului Timiș Mamuții au fost animale impresionante dar care nu depășeau cu mult în dimensiune elefanții actuali, înălțimea la umăr a masculilor fiind de aproximativ 3 m, iar femelele fiind considerabil mai mici. Aceștia sunt mamifere din ordinul Proboscidea (adică „animale cu trompă”), încadrați taxonomic în aceeași familie cu elefanții actuali (familia Elephantidae). Arborele genealogic al mamuților își are originea în Africa, aceștia ajungând pentru prima dată în Europa în urmă cu aproximativ 3.5 milioane de ani. Fosilele europene indică prezența a 4 cronospecii, în baza modificării morfologiei dentare și craniene: Mammuthus rumanus - a fost descris din intervalul Pliocen mediu-Pliocen târziu (aproximativ 3.5-2.5 milioane de ani), M. meridionalis – a trăit în Pleistocenul timpuriu (în jur de 2.6 până la 0.7 milioane de ani în urmă), M. trogontherii - de la începutul Pleistocenului mediu (0.7 până la 0.35 Ma) și mamutul lânos M. primigenius – în intervalul Pleistocen mediu-Holocen timpuriu (0.35 până la 0.01 Ma). Modificările dentare au condus la o rezistență crescută la abrazie, oamenii de știință corelând această observație cu trecerea de la consumul frunzelor din habitatele de savană la pășunatul în habitatele stepice ierboase din Pleistocen. Mamutul lânos a fost ultima și cea mai răspândită specie a genului și a dispărut din America de Nord și Europa în timpul ultimei glaciațiuni, cel mai probabil din cauza unui cumul de factori precum schimbările climatice, restrângerea habitatului și vânatul excesiv de către oamenii preistorici. În urmă cu aproximativ 10000 de ani, mamutul lânos mai exista doar pe Insula Wrangel din nordul Siberiei, aici rămânând o populație izolată a cărei diversitate genetică a scăzut în timp, acesta fiind probabil și unul dintre motivele pentru care specia a devenit extinctă în urmă cu aproximativ 4000 de ani. Mamuții au coexistat cu oamenii preistorici, pentru care au reprezentat o resursă valoroasă și divers utilizată, dovezi în acest sens fiind datate cel mai timpuriu în urmă cu aproximativ 30000 ani (în Paleoliticul Superior). Consumul de carne este indicat de semnele de pe unele oase descoperite în situri arheologice, această interpretare fiind confirmată și de studiul izotopilor stabili din oasele omului de Neanderthal. Oasele și fildeșul au fost folosite pentru unelte, sculpturi și opere de artă și chiar ca materiale de construcție. Au fost descoperite rămășițe ale unor locuințe construite cu oase și fildeș de mamut, iar cadrele acestora au fost aparent acoperite cu pieile de mamut. Unii oameni de știință consideră că această resursă a fost valorificată din cauza deficitului de lemn disponibil în mediul stepic în care conviețuiau oamenii și mamuții, astfel oasele rămase mai degrabă în urma morții naturale a mamuților fiind folosite nu doar pentru construcții ci chiar și pentru foc. În colecțiile MNaB din cadrul Secției de Arheologie și Compartimentului de Științele Naturii se află mai multe elemente de mamut, reprezentând defense întregi și fragmente, molari sau elemente scheletice. Exponatul lunii septembrie aparține Secției de Arheologie și constă într-un fragment fosilizat format din diafiza (reprezentată parțial) și epifiza distală a femurului stâng al unui mamut. Specia nu poate fi precizată în absența elementelor dentare sau a contextului stratigrafic. Acest fragment a fost descoperit pe malul Timișului în anul 2000, fiind colectat de la suprafață în dreptul localității Bazoș (județul Timiș) și donat secției de Arheologie a MNaB prin intermediul regretatului arheolog și muzeograf Alexandru Szentmiklosi.

Sinaia: OBIECTUL LUNII SEPTEMBRIE 2022 la Muzeul Național Peleș – BIROU CU CILINDRU

Muzeul Național Peleș Str. Peleșului nr. 2, Sinaia, Prahova

OBIECTUL LUNII SEPTEMBRIE BIROU CU CILINDRU Atelier francez, cca 1780 Lemn de acaju; lemn de esențe exotice; bronz aurit Cunoscut pentru pasiunea sa de constructor și pentru dragostea arătată obiectelor de artă, regele Carol I a adunat la Castelul Peleș o bogată colecție de mobilier, cu piese din secolele XVI-XX. Remarcabile creații ale artei ebenisteriei – cabinete, credențe, paturi cu baldachin, birouri, garnituri de salon, lăzi-cassone, scaune – au fost achiziționate de suveranul român pentru a decora interioarele castelului. Unele dintre cele mai frumoase și rafinate piese de mobilier realizate vreodată, prezentând cel mai înalt nivel de abilitate artistică și tehnică, au fost create la Paris în timpul secolului al XVIII-lea. Foarte admirate de o clientelă internațională, aceste creații au fost folosite pentru a mobila reședințe regale în toată Europa și au influențat, de asemenea, moda ebenisteriei din afara Franței. Biroul prezent în colecția de mobilier a Muzeului Național Peleș, o piesă spectaculoasă, prin formă și decor, realizată în Franța la final de secol XVIII, amintește de biroul cilindric al lui Oeben și Riesener, denumit universal Bureau du Roi. Acest birou este una dintre cele mai faimoase piese de mobilier francez din acea perioadă fiind executată pentru regele Ludovic al XV-lea și găzduită acum de Palatul Versailles. Construcția acestei piese extraordinare a fost proiectată în anul 1760 de Jean-Francois Oeben, și predată regelui abia în mai 1769, după finalizarea ei de către succesorul lui Oeben, Jean-Henri Riesener. Biroul original a avut nevoie de numeroși meșteri și nouă ani de muncă minuțioasă pentru a ajunge la perfecțiune, dominând opera lui Riesener în această perioadă. Decorat cu monturi generoase din bronz aurit și marchetărie remarcabilă, acest magnific birou cilindric a devenit imaginea absolutismului regal. Ambiția uluitoare a celor care l-au realizat, împreună cu istoria sa regală, i-a garantat faima de-a lungul timpului și i-au determinat pe cei mai buni ebeniști să recreeze acestă piesă de mobilier. Astfel, biroul regelui, simbol al monarhiei, a devenit o piesă reinterpretată de-a lungul timpului, nu la fel de bogat ornamentată, dar de înaltă calitate, realizată de mari ebeniști din secolul al XVIII-lea. Prima copie a acestui birou a fost realizată la Paris de Carl Dreschler pentru al IV-lea marchiz de Hertford și se află acum în colecția Wallace (Londra). Biroul cu cilindru expus în Salonul mic al Apartamentului imperial, din Castelul Peleș, este executat dintr-un lemn prețios de acaju. Încadrat de somptuoase bronzuri și medalioane cu scene mitologice, este decorat în partea superioară cu motive floral-vegetale și capete de sfinx. Cilindrul culisant, decorat cu rezerve vegetale din bronz, maschează prezența unor sertare folosite pentru depozitarea instrumentelor de scris. Ceasul cu barometru, din partea superioară, surmontat de bustul unui personaj feminin în costum de secol XVIII, dau un plus de eleganță piesei decorate în stil Ludovic XV. Text: Alexandra Ghioarcă, muzeograf. Reproduceri color: Árpád Udvardi.

Tulcea: Lucrarea lunii septembrie 2022 la Muzeul de Artă Tulcea: Șal persan cu registre paralele (Fragment), secolul al XlX-lea

Muzeul de Artă - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Tulcea

„Obiectul este un fragment de șal, de formă dreptunghiulară. Țesătura este realizată din lână de capră, într-o singură piesă continuă. Decorul este format din registre verticale împodobite cu boteh și flori” (Daniela Iacoblev-Barău, Muzeograf IA, Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean, ICEM Tulcea) Bunul face parte din colecția de artă decorativă orientală a Muzeului de Artă Tulcea și este expus permanent. Vă așteptăm să ne vizitați de marți până duminică, între orele 09:00-17:00 (ultima intrare 16:30).

Tulcea: Lucrarea lunii august 2022 la Casa Avramide: Sinie {tavă alamă), secolul al XVIII-lea)

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

„Obiectul este o tavă mare și rotundă din alamă care era folosită pentru copt și servit mâncarea. Decorul este incizat, amplasat anterior pe registre dispuse concentric. Multitudinea de linii și puncte desenează central: o corolă, trei cercuri împodobite, un registru cu patru motive antropomorfe și patru motive mitice, trei cercuri similare cu cele centrale. Buza, la rândul ei, este incizată cu linii curbe, linii diagonale și puncte.” (Daniela Iacoblev-Barău, Muzeograf IA, Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean, ICEM Tulcea) Obiectul face parte din colecția de artă decorativă orientală a Muzeului de Artă Tulcea este expus la Casa Avramide în cadrul expoziției temporare „Vase pentru foc”. Vă așteptăm să ne vizitați de marți până duminică, între orele 09:00-17:00 (ultima intrare 16:30).

Drobeta-Turnu Severin: exponatul lunii septembrie 2022 la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Presă pentru fesuri

Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin Str. Independenţei nr. 2, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți

PIESA LUNII SEPTEMBRIE Presă pentru fesuri Deja foarte cunoscut prin valorificările publicistice și expoziționale, fondul Ada – Kaleh din patrimoniul Muzeului Regiunii Porților de Fier subsumează, în Colecția de Etnografie Străină, numeroase piese clasate în categoriile juridice FOND și TEZAUR. Între aceastea se numără Presa pentru fesuri, calapod pentru dat forma fesului ”la cald”. Realizată din alamă, prin turnare și strunjire și compusă din două elemente tronconice care intră una în cealaltă, piesa presează fetrul, care, prin tratare termică, ia forma fesului. Chiar dacă cele mai bune fesuri erau importate de la Viena, pe întreg cuprinsul Imperiului Otoman au existat mii de ateliere pentru confecționarea fesurilor, ajungând astfel și în comunitatea adakaleză, în care toată populația masculină a purtat fes, tehnicile și instrumentarul de lucru pentru realizarea acestuia. Una dintre componentele presei pentru fesuri prezintă ștanțate inițialele H.M., probabil ale meșterului/atelierului meșteșugăresc în care a fost realizată și anul 1894.

Obiectul lunii septembrie la Muzeul Național al Literaturii Române Iași este un manuscris cu muzică psaltică bizantină

Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” - Muzeul Național al Literaturii Române Iași Str. Anastasie Panu nr. 54, Iași, Iași

Muzica bizantină – cântarea bisericească din Imperiul Bizantin – este în ziua de astăzi prezentă în cadrul serviciului liturgic din bisericile ortodoxe și întâlnită sub numele de „psaltică”. Obiectul expus în luna septembrie face parte din patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași, reprezentând un manuscris cu muzică psaltică bizantină, coligat cu o tipăritură, „Prohodul Domnului”. Manuscrisul este un antologhion nedatat, scris în limba română cu caractere slavonești și în limba greacă, fiind donat mănăstirii Golia în anul 1847. Este scris cu rânduri duble ce conţin textul religios, deasupra căruia sunt aşezate simbolurile muzicale denumite „neume”. Materialul muzical şi liturgic al manuscrisului cuprinde diverse cântări, pe care vă invităm să le descoperiți vizitând Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” pe parcursul lunii septembrie, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Muzeograf Ana Honcu

Bacău: EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE 2022 la Vivariu: PORUMBELUL CREŢ (Columba livia f. domestica)

Vivariu - Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău Str. Popa Șapcă nr. 3, Bacău, Bacău

EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE la Vivariu este: PORUMBELUL CREŢ (Columba livia f. domestica) Porumbeii creţi cunoscuţi şi sub denumirea de frizaţi, sunt o rasă de frumusețe, caracterizaţi prin structura particulară a penelor ce acoperă aripile – răsucite ca un tirbuşon. Această formă a penelor ia naştere prin creşterea neuniformă a rahisului, pana se răsuceşte făcând două sau trei ture de spiră. La această rasă corpul este ţinut puţin orizontal, cu statura joasă, puţin mai mare decât majoritatea raselor de ornament, având aripile și coada mai mari. La varietăţile moţate, moţul trebuie să aibă formă de scoică, poziţionat sus în spatele capului, ridicat şi plin de pene. Picioarele sunt scurte şi puternice cu încălţătură de 5-6 cm lungime, bogată şi cu formă de arc. Penele trebuie să fie bine definite prin încreţituri sau bucle. Porumbeii creţi îşi au originea în Orient, probabil în India, de unde au fost aduşi în Europa fiind crescuţi din 1600. În România sunt crescute mai multe varietăţi ale acestei rase: creţ unguresc, creţ francez şi creţ englez.

Vaslui: expoziția lunii septembrie 2022 la Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare” – FOTOGRAFIE CU TEATRUL DIN VASLUI

Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Str. Hagi Chiriac, nr.2, Vaslui, Vaslui

EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE FOTOGRAFIE CU TEATRUL DIN VASLUI În luna septembrie, vasluienii sunt în sărbătoare datorită activităților culturale și câmpenești organizate în municipiul reședință de județ. La Vaslui, o dată la doi ani, toamna nu se numără doar bobocii și recoltele. Se numără și ... actorii. Acest lucru se datorează desfășurării Festivalului Internațional de Umor „Constantin Tănase”. Este momentul cel mai bun pentru a ne aminti de talentații actori care au plecat din orașul nostru și au ajuns să interpreteze personaje celebre pe marile scene ale teatrului românesc și internațional. De asemenea, este momentul oportun pentru a readuce în atenția publicului o filă plină de poveste a istoriei locale, pe care, cu siguranță, mulți tineri nu o cunosc: existența și funcționarea unui teatru în Vaslui în secolul al XX-lea – o clădire cu o arhitectură frumoasă, surprinsă în fotografie, exponat al acestei luni. În vechiul sediu al Curții cu Juri de pe Strada Principală (actualul bulevard Ștefan cel Mare), a fost înființat, în anul 1919, Teatrul Național Vaslui, la inițiativa unor intelectuali care făceau parte din Societatea Culturală „Ateneul”. Primul director al teatrului a fost avocatul Corneliu Mezea. Dintre actorii care au evoluat pe scena acestei instituții îi amintim pe Constantin Tănase, întemeietorul teatrului de revistă în România, Anny Braeski, Aglae Pruteanu, considerată și în prezent ultima mare tragediană a Iaşului şi a Moldovei, Eliza Nicolau-Petrăchescu, Ștefan Ciubotărașu, Constantin Calmuschi. Piesele jucate erau cele din repertoriul clasic al dramaturgiei românești, în special cele ale lui I. L. Caragiale, dar s-au jucat și piese din dramaturgia străină. La acest teatru s-au mai desfășurat și câteva conferințe ale unor personalități. Au luat aici cuvântul marele istoric Nicolae Iorga, Petre Andrei, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez etc. Clădirea se transforma uneori într-un sanctuar al muzicii. Încă din perioada interbelică, pe scena teatrului vasluian, marele compozitor și violonist George Enescu (acompaniat la pian de Caravia) venea anual și susținea concerte pentru răniții, refugiații și sărmanii locali de după Primul Război Mondial. După aducerea primei pelicule cinematografice în oraș, s-a transformat și în sală de proiecție a filmelor. În anul 1948, această instituție de cultură a primit numele de „I. C. Frimu”. În urma cutremurului din noiembrie 1940, sala mare a teatrului a suferit importante avarii. În august 1944, din cauza bombardamentelor sovietice, clădirea teatrului a fost și mai grav avariată. Odată cu reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, orașul VASLUI a devenit reședință de județ și a început un amplu proces de urbanizare și sistematizare a localității. La începutul deceniului al 7-lea, teatrul „I. C. Frimu” a fost redenumit simplu Cinema „Vaslui”. Ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977, autoritățile au luat hotărârea să demoleze clădirea, ștergând astfel o mărturie a culturii vasluiene din prima parte a secolului al XX-lea. În locul clădirii se află astăzi capătul dinspre sud al blocului de locuințe numărul 88 de pe strada Ștefan cel Mare. Bibliografie: Oana Ilie, Alexandra Mărășoiu (coord.), Teatrele din România. Scurtă istorie ilustrată, Muzeul Național de Istorie a României, București 2002. Paul Zahariuc, Vaslui. De la târg la oraș, Vol. I, Editura PIM, Iași, 2014.

Bacău: EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE 2022 la Muzeul de Științele Naturii Bacău – STICTOCEPHALA BISONIA

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

EXPONATUL LUNII SEPTEMBRIE la Muzeul de Științele Naturii este: STICTOCEPHALA BISONIA Această specie este inclusă în clasa Insecta, ordinul Hemiptera, familia Membracidae. Specia este originară din America de Nord, răspândită în tot centrul și sudul Europei, în Orientul Apropiat și în nordul Africii. În România este specie invazivă. Coloritul general este verde intens. Pronotul, privit din față, are formă caracteristică triunghiulară cu margini proeminente, ascuțite. Folosește mimetismul ca mecanism de apărare, astfel atât forma corpului cât și coloritul îi conferă un excelent camuflaj printre frunzele plantelor-gazdă Masculii atrag femelele cu un cântec care, spre deosebire de cântecele similare folosite de cicade și greieri, este perceput de femelă nu ca unde sonore, ci ca vibrații prin planta gazdă. Adulții și nimfele se hrănesc cu sevă, folosind piese bucale specializate. Este o specie polifagă dar preferă: salcâmul, salcia, ulmul, trifoiul. Sunt dăunători ocazionali ai pomilor fructiferi, în special ai merilor. Rănește plantele atunci când introduce ouăle sub scoarța lăstarilor tineri. Leziunile astfel apărute sunt căi de intrare pentru unii agenți patogeni ce produc îmbolnăviri.

Exponatul lunii septembrie la Complexul Muzeal Arad, Vază japoneză decorată în tehnica cloisonné

Muzeul de Artă Arad Str. Gheorghe Popa de Teiuş nr. 2 - 4, etaj II, Arad, Arad

Exponatul lunii septembrie la Complexul Muzeal Arad: Vază japoneză decorată în tehnica cloisonné Muzeul de Artă (str. Gheorghe Popa de Teiuș 2-4, etaj II) Marți-Duminică: 09.00-17.00 Colecția de Artă a muzeului arădean conține, pe lângă artefactele de sorginte europeană și câteva obiecte de artă extrem orientală, prețioase pentru spațiul nostru geografic. Dintre acestea, un loc aparte îl ocupă o delicată vază decorată în tehnica cloisonné, produsă în epoca Meiji (1869-1912). Text oferit de Dr. Ioan Paul Colta (curator artă asiatică, restaurator expert): ”Tehnica cloisonné-ului (shippō în limba japoneză) a atins, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Japonia, apogeul din punct de vedere tehnic și artistic. Această tehnică de decorare a obiectelor din metal este originară din Orientul Apropiat, unde a fost utilizată, în antichitate, la decorarea bijuteriilor. De acolo s-a răspândit atât înspre Occident cât și spre Orientul Îndepărtat. Evoluția ulterioară a fost una diferită, pietrele prețioase fiind înlocuite cu smalțul vitros. Tehnica cloisonné-ului a ajuns, din China, și în Japonia. Cercetările arheologice recente au scos la iveală faptul că aceasta a fost cunoscută încă din secolul al VIII-lea. În epoca Meiji, tehnica a fost perfecționată de Kaji Tsunekichi (1803-1883) în atelierul său din Nagoya. Artistul a izbutit să creeze, prin metodologiile sale inovatoare, o școală renumită și să popularizeze această formă de artă în întreaga țară. Decorarea obiectului, produs cel mai adesea dintr-un aliaj de cupru, se realiza, potrivit acestei elaborate tehnici, prin crearea pe suprafața sa a unor compartimente (cloisons în limba franceză, de unde și numele), obținute prin aplicarea unor benzi subțiri de alamă, argint sau aur, ce urmăreau o anumită formă. Interstițiile obținute erau umplute cu o pastă din pulbere de smalț, adesea de mai multe culori. Obiectul era apoi ars într-un cuptor la o temperatură ridicată. Ultima etapă presupunea finisarea manuală a artefactului. Vaza din colecția muzeului arădean este realizată în stilul Owari, specific manufacturilor din Ama și Nagoya. Decorul amintește de gravurile din genul kachō-ga (imagini cu păsări și flori) ale lui Andō Hiroshige și Katsushika Hokusai, doi dintre marii maeștri care au abordat această temă. Partea inferioară și cea superioară a vasului sunt decorate minuțios cu motive florale. Centrul de interes îl reprezintă însă pentru privitor zona mediană unde, pe un fundal albastru cobalt, se profilează, într-o manieră stilizată, patru vrăbii. Trei surprinse în zbor, printre frunze de bambus, iar o a patra așezată pe o creangă. Bambusul este planta cu care de altfel această pasăre a fost cel mai adesea asociată în imageria niponă. Eleganța lujerilor de bambus a fost sporită prin inserarea în compoziție și a unor grațioase flori de bujor”.

București: Obiectul lunii septembrie la Muzeul Național Cotroceni: un suport pentru pahar și un coșuleț, realizate prin ambutisare

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

În luna septembrie, „Obiectul lunii” de la MNC este dedicat metalului și aduce în fața publicului un suport pentru pahar și un coșuleț, realizate prin ambutisare, cea mai complexă metodă de prelucrare, prin deformare plastică, a acestui material. Suportul pentru pahar aparține secolului XX și este decorat cu motive florale. A fost realizat la Württembergische Metallwarenfabrik, o fabrică a cărei activitate a început în 1853, în Geislingen, un mic oraș german, și care continuă până astăzi. Coșulețul datează din secolul al XIX-lea, fabricat într-un atelier european, este susținut de cinci piciorușe arcuite și are pereţii decorați, în relief, cu vrejuri de viţă de vie și struguri. Proiectul „Obiectul lunii” reprezintă un tip de expunere ce dezvăluie publicului, pe o perioadă determinată, componente din patrimoniul Muzeului Național Cotroceni care nu fac parte din expozițiile permanente.

Sinaia: Castelul Pelișor – gazdă a expoziției foto-documentare „Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua capitală”

Castelul Pelișor - Sinaia Aleea Peleșului 2, Sinaia, Prahova

Castelul Pelișor – gazdă a expoziției foto-documentare „Familia Regală la Iași. Suveniruri din cea de-a doua capitală”, consacrată relației dintre Familia Regală a României și orașul Iași de-a lungul timpului. Expoziţia ilustrează modul în care evenimentele importante din istoria Iaşului, marcate de prezenţa şi susţinerea membrilor Familiei regale, s-au reflectat în presa vremii, în lucrări memorialistice şi în volume cu caracter istoriografic.

Bârlad: Muzeul „Vasile Pârvan” vă prezintă exponatul lunii septembrie 2022: icoană,  sec. XIX

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

Glajă pictată cu suport de lemn Dimensiuni – 45 x 40 cm Colecția de artă comparată Rita și Prof. Dr. Ion Chiricuță sec.XIX Țara Oltului Icoana expusă redă scena ”Maica Domnului Jalnică și Răstignirea ” care este cea mai cunoscută imagine a sa în pictura pe sticlă, întâlnită în toate centrele de iconari din Transilvania. Bustul Mariei este alăturat imaginii miniaturale a durerii sale – scena răstignirii lui Iisus. Portretul Fecioarei Maria se regăsește în prim plan, capul înclinat spre stânga, cu mâinile încrucișate la piept, în semn de rugăciune, trăsăturile feţei indicând durerea şi suferinţa prin care trece.  Este înveşmântată cu maforion negru mărginit de o panglică aurie și stea pe cap. Icoanele pe sticlă din Transilvania erau pictate de ţărani, meşteri autodidacţi, în multe cazuri, care prin arta lor vorbeau despre rai și iad, despre Dumnezeu şi viaţa sfinţilor. Atelierele de pictură funcţionau mai ales pe lângă mănăstiri şi în apropiere de glăjerii, icoanele pictate aici erau mult mai ieftine, mai accesibile decât icoanele pe lemn. Cele mai cunoscute centre în care s-au lucrat icoane pe sticlă au fost în: Nicula, Iernăuţeni, Şchei Braşovului, Ţara Făgăraşului, Mărginimea Sibiului, Valea Sebeşului, Alba Iulia, Ţara Oltului, Banat . (Juliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, București, 1975)

Cluj Napoca: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției “Zei și Muritori din Egiptul Antic”, obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca Constantin Daicoviciu, nr. 2, Cluj-Napoca, Cluj

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei anunță deschiderea expoziției "Zei și Muritori din Egiptul Antic", obiectiv principal al unui amplu proiect de cercetare și restaurare a pieselor din Colecția Egipteană a MNIT, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, (cod proiect CALL01-4), apelul privind „Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate”. Evenimentul va avea loc vineri, 2 septembrie 2022, începând cu ora 13.00 , la sediul MNIT, str. Daicoviciu nr. 2. Colecţia egiptenă, una dintre colecțiile aflate în preferințele publicului clujean, vine în fața vizitatorilor într-un spaţiu amenajat inovativ cu aplicații multimedia, tehnică modernă și interactivă. Expoziția în sine aduce în prim plan piesele din colecția egipteană a MNIT, donate Muzeului Ardelean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, piesa centrală reprezentând-o o mumie umană în sarcofag de lemn pictat, descoperită la Gamhud, în Egiptul de Mijloc. Piesele ilustrează o istorie de peste 2.000 de ani, interval în care egiptenii și-au îmbălsămat și înmormântat defuncții astfel încât să-și continue viața și în lumea ,,de dincolo’’. Pe lângă obiectele funerare, în expoziție sunt puse în valoare și obiecte votive , dar și de uz cotidian. Pentru a fi pregătite pentru expunere, cele 49 de artefacte au fost supuse procedurilor de conservare și restaurare, iar mumia umană, împreună cu organe umane mumificate și animale mumificate au fost supuse și unor investigații de imagistică medicală, proceduri care au dus la obținerea unor rezultate extrem de interesante, ce vor fi dezvăluite în premieră, în cadrul expoziției. De asemenea, vor fi prezentate detalii interesante despre tehnicile de mumificare și despre rolul acestui ritual în credințele egiptenilor. Tot acest demers expozițional va fi ilustrat prin intermediul unui film documentar, ce prezintă etapă de etapă derularea proiectului și observațiile specialiștilor implicați în proiect. Nu i-am uitat nici pe cei mici. Cum poveștile legate de Egipt sunt un magnet veritabil pentru ei, le-am creat un spațiu special dedicat activităților de pedagogie muzeală, unde vom desfășura ateliere tematice concepute special pe această temă. Expoziția se va vizita în orarul de funcționare a MNIT. ZEI ȘI MURITORI DIN EGIPTUL ANTIC Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA Contract nr. RO-CULTURA-A1-2/2020/31.01.2020 Perioada de desfășurare a proiectului: februarie 2020 – septembrie 2022 Valoarea contractului: 615.547,61 LEI (128.719,10 EURO) Obiectivul general: punerea în valoare a colecțíei egiptene, prin realizarea unei expoziíi innovative, cu obiecte conservate și restaurate. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro. Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie organizează, în perioada 2 septembrie – 10 octombrie 2022, expoziția de artă plastică intitulată „100 de ani… Ion Murariu, restituiri în culoare”.

Galeriile de Artă "Ștefan Luchian” Botoșani Str. Piaţa Revoluţiei nr. 13, Botoșani, Botoșani

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie organizează, în perioada 2 septembrie – 10 octombrie 2022, expoziția de artă plastică intitulată „100 de ani... Ion Murariu, restituiri în culoare”. Împlinirea unui secol de la nașterea la Dorohoi, pe 12 septembrie 1922, a lui Ion Murariu, considerat unul dintre cei mai importanți acuareliști români, constituie prilejul de a aduce în fața publicului 55 de lucrări în ulei sau acuarelă ale artistului. Aflate în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani, aceste opere vor fi, în majoritatea lor, expuse în premieră, tocmai pentru a omagia într-un mod aparte nu doar personalitatea celui cunoscut printre confrați sub numele de Nică Murariu, ci și activitatea sa intensă, creația lui valoroasă și prolifică. Vernisajul va avea loc în data de 2 septembrie 2022, la ora 12.00, la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” din Botoșani. Curatorul expoziției: Maria-Laura Tocariu.

Muzeul Municipal ,,Regina Maria” Iași va găzdui, în perioada 2 -30 septembrie 2022, la Galeriile de Artă ale Municipiului Iași ,,Dan Hatmanu”, expoziția ,,IMAGO MUNDI ”, ce reunește lucrări ale artistei Daniela Grapă.

Galeriile de Artă ale Municipiului Iași „Dan Hatmanu” - Pasaj Sfânta Vineri Anastasie Panu, Iași, Iași

Muzeul Municipal ,,Regina Maria” Iași va găzdui, în perioada 2 -30 septembrie 2022, la Galeriile de Artă ale Municipiului Iași ,,Dan Hatmanu”, expoziția ,,IMAGO MUNDI ”, ce reunește lucrări ale artistei Daniela Grapă. Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 2 septembrie, începând cu ora 17:00, iar evenimentul va fi curatoriat de prof. univ.dr. Petru Bejan și de dr. Delia Andrieș. Daniela Grapă este născută la 6 mai 1976. Trăiește și lucrează în Iași. A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași în anul 1999, specializările Pictură și Sculptură. Între anii 2005-2007 urmează un program de masterat în „Filosofie aplicată și management cultural” în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la Facultatea de Filozofie. În anul 2002, devine membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Lucrările sale recente sunt reflecții asupra conceptelor de identitate, umanitate, memorie, însingurare, sensul libertății, precaritatea condiției umane. ,,Seria de lucrări Beginning of the world (macrocosmos) prezintă ipostaze ale unei naturi originare, inițiale, nealteratăîncă de prezența omului, o materie informă, un rezervor primar al energiei „psihice” din care a izvorat umanitatea.In seria de Oglindiri (microcosmos) am încercat creez un raport între imaginea vizibila, figura artistului și ceea ce se ascunde în spatele imaginii văzute, imaginea ca simulacru al realității.Puntea de legătură dintre cele două serii este ideea că artistul, prin prisma esenței sale de creator, produce imagini simulacrucare intrăîntr-o anumită relație cu realitatea primară. Reprezentarea naturii originare este ea însăși un simulacru, care aduce în vizibil realitatea interioară a artistului, animat de travaliul creator. Creația este procesul prin care artistul pune în relație un fragment din realitate cu un simulacru, impregnându-l cu personalitatea sa, mai mult sau mai puțin perceptibilă” (Daniela Grapă) ,,La o prima vedere, tablourile Danielei Grapă par grave, cu un impact neobișnuit, ieșit din comun. Realitatea picturală reprezentată este uneori frapantă, atât la nivel formal, prin culori și contraste, cât și la nivel conceptual, prin felul cum tratează diferite ego-uri alterate, bântuitoare. Ascunse în contraste frapante și o cromatică misterioasă, ele vin să ne arate părți ascunse ale persoanei, printr-o estetică a ponderii atmosferice, a adâncimilor, a umbrelor. Încărcată de un simbolism bacovian, imaginea portretului atrage, se impune ca o oglindă a temerii existențiale, a temerii de a fi văzut, privit, dar, nu în ultimul rând, a unui abis ontologic. Naturi abstracte primordiale, mlaștini cu flori, peisaje înserate ce dau întunericului nopții noi dimensiuni ale romantismului creator..., toate vin să surprindă un univers feeric, cu note feminine, discrete, profunde”. (Delia Andrieș) ,,Lucrările Danielei Grapă sunt axate pe fervoarea unor tatonări identitare. Studiile caracteriale și portretele sale ies din tiparele obișnuite. Artista pare influențată de expresionismul baconian; fizionomiile redate de artista ieșeană sunt imobile, suspendate în spațiul restrâns al tabloului. Ochii personajelor intră într-un dialog tăcut cu cei ai privitorului. Este însă o privire tensionată, una care „săgetează”, „atinge”, „pătrunde”. Hapticul (tactilul) surclasează opticul, anulând indiferențacontemplativă.Imago mundi face tranziția de la perspectiva antropologică spre cea cosmologică, aducând în atenție statutul imaginii, al simulacrului, în raport cu realitatea originară pe care o reprezintă”. (Petru Bejan)

Muzeul de Istorie Roman din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț propune publicului o nouă manifestare cultural – ştiinţifică cu tema “Portul popular la 1900”.

Muzeul de Istorie Roman- Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Cuza Vodă, nr. 10 și 26, Roman, Neamț

Muzeul de Istorie Roman din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț propune publicului o nouă manifestare cultural - ştiinţifică cu tema "Portul popular la 1900". Activitatea debutează vineri, 2 septembrie 2022, de la orele 16, cu vernisajul de expoziţie, la sediul Muzeului de Istorie Roman, corp B, str. Cuza Vodă, nr. 19 (Casa Fălcoianu) şi continuă sâmbătă, 3 septembrie, de la orele 12, cu simpozionul cu aceeaşi temă, la Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, fiind asociat proiectului "Călătorie la 1900". Tot în ziua de sâmbătă, 3 septembrie, Florentina Buzenschi, muzeograf în cadrul Muzeului de Etnografie Piatra Neamţ, organizează, la Castelul de la Miclăușeni, expoziția și șezătoarea numită „Cămăşi noi după izvoade vechi”. Expoziția "Portul popular la 1900" și-a propus valorificarea patrimoniului muzeal, etalând piese de port popular reprezentative din județul Neamț, privind vestimentația ca element identitar. Un element de noutate al acestui proiect expozițional îl reprezintă suportul de imagine din epocă, asigurat prin colaborarea cu Muzeul de Etnografie din Bacău. Simpozionul propune comunicări interesante atât specialiștilor, cât și publicului larg: ➢ Narcisa Ştiucă (prof. univ. dr., Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti), 3 fotografi şi 3 perspective asupra vieţii rurale la început de veac XX ➢ Iulian Bucur (muzeograf Muzeul de Etnografie Bacău - Complexul Muzeal Judeţean "Iulian Antonescu", Bacău), Chipuri şi veşminte. Fotografii vechi din arhiva Muzeului de Etnografie Bacău ➢ Silvia Zamfir (şef secţie antropologie urbană, Muzeul Municipiului Bucureşti), Limbajul simbolic în colecţia de cămăşi a Muzeului "Nicolae Minovici" ➢ Dr. Costel Lazăr (subsecretar de Stat Ministerul Culturii), Particularitati ale costumului popular din zona Toplitei ➢ Florin Ionuţ Filip (expert U.N.E.S.C.O. pentru patrimoniul imaterial, Bucureşti), Costumul popular tradiţional al răzeşilor din vechiul ţinut al Trotuşului ➢ Relu Butnariu (muzeograf Muzeul de Istorie Roman - Complexul Muzeal Naţional Neamţ), Piese reprezentative de port popular din colecţia etnografică a Muzeului de Istorie Roman - Complexul Muzeal Naţional Neamţ ➢ Florentina Buzenschi (muzeograf Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ - Complexul Muzeal Naţional Neamţ), Cămăşi noi după izvoade vechi ➢ Daniel Sava (muzeograf Muzeul Municipal Paşcani), Frumuseţea portului popular la început de veac XX ➢ Viorel Nicolau (Clubul Colecţionarilor Piatra Neamţ), Bucovina - o împărăţie a cerului: un ochi râde, altul plânge Organizatorii manifestării sunt: Consiliul Județean Neamț, Complexul Muzeal Național Neamț - Muzeul de Istorie Roman și Muzeul de Etnografie Piatra Neamț, Complexul Muzeal Județean "Iulian Antonescu"- Bacău, Primăria Municipiului Roman, Asociația Cultural - Științifică Urbana și Centrul Social – Cultural Sf. Ilie din Miclăușeni – Iași. Responsabili de proiect: muzeograf Relu Butnariu și muzeograf Florentina Buzenschi.

Vidra: expoziția de acuarelă a pictorului NICUȘOR C. MÎȚU la Muzeul Țării Vrancei din Comuna Vidra

Muzeul Ţării Vrancei - Muzeul Vrancei Strada Vrancea nr. 72, Vidra, Vrancea

Sâmbătă, 3 septembrie 2022, orele 16:00 Muzeul Țării Vrancei din Comuna Vidra Vernisajul expoziției de acuarelă a pictorului NICUȘOR C. MÎȚU Prezintă citicul de artă Roxana BĂRBULESCU Este prima expoziție a pictorului NICUȘOR C. MÎȚU, originar din Satul Căliman, Comuna Vidra, stabilit în Brașov de jumătate de secol. Arhitect de formație, membru al Uniunii Creatorilor de Artă din Brașov, autorul a fost prezent în zeci de expoziții de grup și personale în țară și în Franța, Germania, Belgia, SUA și Israel, mai puțin în Vrancea. Evenimentul face parte din programul ediției a doua a Zilelor Satului Vrâncean, care se vor desfășura între 1 și 8 septembrie, manifestare care își propune să scoată în evidență arta populară, tradițiile și personalitățile vrâncene născute în lumea satului. Vă așteptăm la vernisaj să descoperiți oamenii care sunt ambasadorii acestui județ prin realizările profesionale. Ne referim atât la pictorul Nicușor C. Mîțu, cât și la criticul de artă focșănean Roxana Bărbulescu.

Mogoșoaia: În perioada 3 septembrie -3 octombrie, galeria Foișor va găzdui proiectul expozițional al artistilor Alice Protopopescu si Panteleymon Arnaudov – Călătorie inițiatică

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, Mogoșoaia

În perioada 3 septembrie -3 octombrie, galeria Foișor va găzdui proiectul expozițional al artistilor Alice Protopopescu si Panteleymon Arnaudov - Călătorie inițiatică Vernisajul expoziției va avea loc pe data de 3 septembrie, începând cu ora 16:00 „Călătorie Inițiatică” este un proiect expozițional ce invită publicul să descopere parcursul inițiatic a doi artiști emergenți ce au reușit în ultimii ani să-și construiască o identitate recognoscibilă în arta contemporană. Colecția de lucrări prezentate relevă o simbioză artistică sublimă între doi făuritori de frumos, între doi îmblânzitori ai focului cu ajutorul căruia metalul și sticla capătă forme de o delicată expresivitate estetică. Curatori: Dr. Ioana Stelea si Dr. Bogdan Adrian Lefter

Mogoșoaia: Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită să vizitați expoziția NOD, semnată de artiștii Georgiana și Eusebiu Josan,

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului - Mogoșoaia Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, Mogoșoaia

În data de 3 septembrie, de la ora 17.00, la Parterul Palatului Brâncovenesc se va deschide expoziția NOD, semnată de artiștii Georgiana și Eusebiu Josan, curatoare: Lina Țărmure. Conform DEX-ului, nod se referă la un „loc în care se leagă două fire, două sfori, două fâșii de pânză etc. ca să se țină strâns împreună; loc în lungul sau la capătul unui fir, al unei sfori, al unei fâșii de pânză etc. unde s-a făcut un ochi prin care s-a petrecut unul dintre capete și s-a strâns tare; legătură obținută astfel.” „pânză”, „strâns împreună”, „în lungul sau la capătul”, „strâns tare”,acestea sunt cuvintele / sintagmele care, armonizate cu grijă, pot alcătui tabloul metaforico-descriptiv al celor doi artiști, care ar suna astfel: Georgiana Manea-Josan și Eusebiu Josan și-au început pânza din același capăt, și au continuat-o împreună de-a lungul parcursului personal și profesional. Deși aflați continuu la o distanță infimă, strânsoarea împreunării fiind omniprezentă, cele două „fâșii de pânze” au fiecare o specificitate aparte. Fie că vorbim despre grădinile Georgianei sau despre structurile abstracte ale lui Eusebiu, compozițiile converg dintr-o gândire abstractizată, dar care se bifurcă în virtutea caracteristicilor distinctive ale fiecărui individ. Expoziția este deschisă publicului în perioada 03 septembrie - 03 octombrie 2022.

În perioada 6 septembrie – 2 octombrie 2022, Várvédő galéria, în colaborare cu Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», găzduiește expoziția memorială a pictorului Școlii băimărene de pictură, Jandi David (Jánd, 1893-1944, Baia Mare).

În perioada 6 septembrie – 2 octombrie 2022, Várvédő galéria, în colaborare cu Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», găzduiește expoziția memorială a pictorului Școlii băimărene de pictură, Jandi David (Jánd, 1893-1944, Baia Mare). Pictorul s-a format la Baia Mare sub corectura lui Thorma Janos, Ferenczy Károly și Réti István. Pentru o perioadă scurtă de timp, a urmat cursurile Secției de Grafică din cadrul Școlii Superioare de Artă Plastică din Budapesta (Ungaria) și ulterior s-a perfecționat ca autodidact în studiile de călătorie întreprinse în Italia (Roma, Veneția, Florența, Taormina). Lucrarea Autoportret, prezentată în cadrul vernisajului de domnul director Robert Strebeli, face parte din patrimoniul Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» și, deși nedatată, se încadrează în perioada interbelică. Orginalitatea lucrării constă în gestul mâinii drepte ridicate în semn de a invita privitorul să intre în spațiul său privat, în interioritatea subiectivității sale, iar pe de altă parte de a extinde spațiul pictural al compoziției. Din punct de vedere stilistic și cromatic lucrarea trădează convingerea expresionistă a artistului care se transpune pe pânză prin ușoare distorsionări ale structurii anatomice în scopul creării unui moment emoționant care transmite diverse stări de spirit. Cromatica este una specifică acestei perioade de creație, bazată pe tonuri închise de culoare și întrerupte pe alocuri de pete albe sau albastru ultramarin prin care sugerează reținerea reflexelor luminii pe suprafețe restrânse. Pensulația este una picturală, juxtapusă, prin intermediul căreia tușele largi de culoare întind ferm pasta groasă pe suprafețe, conferind, totodată, un aspect tridimensional lucrării. Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» vă invită să admirați și alte lucrări semnate de Jandi David, alături de bogata sa colecție de pictură, grafică și sculptură din cadrul expoziției permanente. Dr. Eniko Botiș

Alba Iulia: Exponatul lunii septembrie 2022 la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia: Ziarul L’Illustration din 28 octombrie 1922

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Str. Mihai Viteazul, Nr. 12-14, Alba Iulia, Alba

Marți, 6 septembrie 2022, ora 11, la Sala Unirii, va fi vernisat exponatul lunii septembrie, Ziarul L’Illustration din 28 octombrie 1922. L’Illustration a fost un ziar francez săptămânal, publicat din 1843 până în 1944, iar apoi din 1945 până în 1955, sub numele de France Illustration; era un ziar neutru din punct de vedere politic, punând accent pe perspectiva culturală. Ziarul L’Illustration din 28 octombrie 1922 conține și un reportaj de presă referitor la încoronarea suveranilor României, regele Ferdinand și regina Maria. Textul reportajului relatează momentele principale ale încoronării, explică circumstanțele istorice ale evenimentului și redă o scurtă istorie a Alba Iuliei, justificând alegerea orașului ca spațiu al încoronării grație trecutului său memorabil. Mai mult, materialul este însoțit de imagini inedite din timpul încoronării. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.

Ploieşti: Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial” la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, 7 – 30 septembrie 2022

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești str. Toma Caragiu nr. 10, Ploiești, Prahova

Expoziția foto-documentară „190 de ani de la prima apariție a Monitorului Oficial” la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova Începând cu 7 septembrie 2022, ora 14.00, la sediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, str. Toma Caragiu, nr. 10, vă puteți întâlni cu trecutul documentar al țării, așa cum s-a reflectat 190 de ani în pagini de Monitor Oficial, caz singular în presa românească: apariție neîntreruptă. El este completat armonios cu trecutul instituției, care, în afară de publicarea foii oficiale, însemna și apariția părții neoficiale, deosebit de interesantă din perspectiva anunțurilor conținute: dezbateri parlamentare, știri din străinătate, critică literară și de teatru, dizertații științifice și istorice, anunțuri judiciare, reclame la firme de lux, chiar și… anecdote… Expoziţia aniversară realizată de Monitorul Oficial, la a cărei documentare şi ilustrare au contribuit Arhivele Naţionale ale României şi Agerpres, va putea fi vizitată în perioada 7 – 30 septembrie 2022. Vă aşteptăm!

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași vă invită să vizitați, în perioada 7 septembrie – 16 octombrie 2022, expoziția ”Tierra del Fuego. Expedicion Popper”, un proiect expoziţional realizat sub egida Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic).

Muzeul de Istorie a Moldovei - Complexul Muzeal Național “Moldova” - Iași Piata Stefan cel Mare si Sfant nr.1, Iași, Iași

Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași vă invită să vizitați, în perioada 7 septembrie - 16 octombrie 2022, expoziția ”Tierra del Fuego. Expedicion Popper”, un proiect expoziţional realizat sub egida Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” (Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic). Expoziția prezintă, prin intermediul imaginilor, informații despre aventurile exploratorului român Iuliu Popper în expediția întreprinsă în 1886, în Țara de Foc, teritoriu considerat de toată lumea misterios, și de mulți ca fiind magicul „capăt al lumii”, în sudul statelor Argentina și Chile. Iuliu Popper este cel care, acum 135 de ani, a întemeiat așezări în Țara de Foc, a exploatat aurul, a bătut monedă și timbre cu numele său, și-a creat o mini-armată proprie. Acestea, ca și multe alte fapte ale sale vor fi abordate la vernisajul ce va avea loc miercuri, 7 septembrie 2022, ora 13.00, la Muzeul de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii din Iași. Expoziția ”Tierra del Fuego. Expedicion Popper” va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10.00 și 17.00, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei. Vă așteptăm cu drag!     Manager Interimar, Drd. Valentina Druțu        Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş