1. Events
  2. Expoziție

Views Navigation

Event Views Navigation

Today

București: Dino Park Bucuresti în curtea Muzeului Național de Geologie

Muzeul Național Geologic - București Şos. Kiseleff nr. 2, București, București

Dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație, transformă Dino Park în locul unde subiectul cercetării active se îmbină perfect cu distracția Aventurează-te într-o călătorie în trecutul îndepărtat al Pământului, alături de prietenii tăi #dinozaurii! Să fii pregătit! Echipe de paleontologi pasionati și tehnicieni pricepuți de pe două continente - Asia și Europa, au pentru creat special pentru tine posibilitatea unei experiente de neuitat, printr-o interacțiune reală cu animalele preistorice. Expoziția este organizată de către Compania Dino Life, proiectul fiind susținut de Institutul Geologic al României. Vizitarea expoziției este taxată separat de expoziția permanentă din interiorul Muzeului Național de Geologie. Detalii pe pagina Dino Park Bucuresti

București: expoziția „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunță deschiderea expoziției temporare „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945”. Evenimentul va avea loc luni, 12 iulie 2021, începând cu ora 13:00, la sediul din Calea Victoriei nr.12, București.   Proiectul expozițional marchează împlinirea a 80 de ani de la intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial. Tematica expoziției abordează: campania militară din Basarabia și Bucovina, campaniile militare de pe Frontul de Est și de pe Frontul de Vest, Holocaustul, aviația română în timpul războiului, viața soldaților, a prizonierilor, aspecte de viață cotidiană, diplomația și spionajul, instaurarea comunismului. Vor fi expuse, cu această ocazie, obiecte provenind din colecția (MNIR), din colecțiile partenerilor instituționali dar și din colecții private, mare parte a exponatelor fiind prezentate în premieră publicului. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere în expoziție armament folosit în timpul conflagrației, echipament militar, instrumente de navigație aeriană, decorații, obiecte personale, documente oficiale, publicații din anii războiului, machete de avioane și multe altele. Dintre exponate amintim: harta originală a României, pe care s-au trasat noile granițe în timpul Dictatului de la Viena, brevetele de pilot ale lui Tudor Greceanu și Marianei Drăgescu, aparatul cu care a fost înregistrat discursul regelui Mihai pe 23 august 1944, un exemplar original al Pactului Tripartit semnat de România în 1941, pașaportul lui Grigore Gafencu, servieta lui Eugen Cristescu (șeful Serviciului Secret de Informații). Realizarea expoziției a fost posibilă datorită colaborării dintre Muzeul Național de Istorie a României și Arhivele Naționale ale României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, (Cluj-Napoca) Complexul Muzeal Național „Moldova” (Iași), Muzeul Național al Bucovinei (Suceava), Muzeul „Țării Crișurilor” (Oradea), Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (Ploiești), Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Teleorman (Alexandria), Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (Bacău), Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, Centrul de Cercetări Culturale și Sociale „Romane Rodimata”, Fundația Roma Education Fund Romania, Asociația Aerohistoria, Asociația „Muzeul Jucăriilor”, Asociația pentru Dezvoltare și Educație Urbană (AEDU), Asociația Romanian Military Archeology, Agenția de turism Panzer Travel, Colecția Alexandru Armă, Colecția George Trohani, Colecția Bogdan Mladin. În cadrul expoziției vor putea fi admirate și creațiile artistice realizate special pentru această ocazie de Alexandru Ciubotariu („Pisica Pătrată”).   Expoziția „România în al Doilea Război Mondial. 1941-1945” poate fi vizitată, în perioada iulie-decembrie 2021, de miercuri până duminică, între orele 10:00-18:00.

Muzeul Municipiului București a lansat proiectul educativ MMB – „Aventuri în Epoca de Piatră” – un traseu tematic pentru voi în expoziția „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, de la Palatul Suțu

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București a lansat proiectul educativ MMB - „Aventuri în Epoca de Piatră” - un traseu tematic pentru voi în expoziția „Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”, de la Palatul Suțu. Traseul este un instrument util pentru cei mai mici dintre vizitatorii muzeului în explorarea expoziției tematice dedicate Culturii Gumelnița. Apăsând „butonul de teleportare”, copiii pășesc cât ai clipi în Epoca de Piatră, printre artefacte ale unei civilizații străvechi, într-o lume în care nu se inventaseră computerele și telefoanele mobile, iar cei de o vârstă cu ei nu jucau Roblox sau Minecraft. În schimb, știau să își „craft-eze” singuri jucăriile. Pornind la drum cu o valiză plină doldora de cuvinte utile și explicații pe înțelesul lor, cei mici află despre ce a însemnat revoluția neolitică; descoperă cum oamenii din acele vremuri își găsesc în sfârșit stabilitatea și încep să cultive plante, să crească animale, își fabrică unelte din piatră șlefuită, deprind meșteșugul olăritului și țesutului, îmblânzesc metale precum cuprul și aurul. Dacă vreți să testați și voi acest traseu pus pe șotii, vă invităm să vizitați expoziția de la Palatul Suțu deschisă până pe data de 1 mai 2022. Traseul poate fi completat în circa 40 de minute sub îndrumarea unui adult și poate fi ridicat de la Palatul Suțu, în expoziție (este gratuit), sau descărcat de pe site-ul #MMB anterior vizitei: https://bit.ly/3yhZrWi Categoria de vârstă: 7+

Tulcea: expoziţia – Ștefan Borș o personalitate în slujba dobrogenilor și a Dobrogei, noiembrie 2021- mai 2022.

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Progresului nr. 32, Tulcea, Tulcea

Muzeul de Istorie şi Arheologie vă invită să vizitați, începând din 14 noiembrie 2021, expoziţia – Ștefan Borș o personalitate în slujba dobrogenilor și a Dobrogei. Ștefan Borș s-a stabilit la Tulcea la sfârșitul secolului al XIX-lea și în cei 43 de ani petrecuți în oraș a îmbinat activitatea antreprenorială cu cea administrativă și politică, dând dovadă de pricepere și discernământ, apărând cu demnitate interesele tulcenilor, bucurându-se de respectul și aprecierea acestora. Vor fi expuse documente, fotografii, ziare, cărți poștale originale sau copii de epocă ce oferă informații despre viața privată și profesională a lui Ștefan Borș, din perioada 1884-1928. Expoziţia va fi deschisă în perioada noiembrie 2021- mai 2022. Vă așteptăm cu drag!

Duminică, 14 noiembrie 2021, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea sărbătorește ZIUA DOBROGEI

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Progresului nr. 32, Tulcea, Tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea sărbătorește ZIUA DOBROGEI: - Începând cu Duminică, 14 Noiembrie 2021, la Muzeul de Istorie și Arheologie din str. Gloriei – Parcul Monumentul Independenței, publicul va putea viziona expoziţia ”Ștefan Borș o personalitate în slujba dobrogenilor și a Dobrogei”. Expoziția aduce în prim-plan o importantă personalitate nord – dobrogeană, Ștefan Borș, care s-a stabilit la Tulcea la sfârșitul secolului al XIX-lea, în contextul noilor realități apărute după integrarea Dobrogei în granițele statului român. În cei 43 de ani petrecuți în oraș a îmbinat activitatea antreprenorială cu cea administrativă și politică, dând dovadă de pricepere și discernământ, apărând cu demnitate interesele tulcenilor, bucurându-se de respectul și aprecierea acestora. Vor fi expuse documente, fotografii, ziare, cărți poștale originale sau copii de epocă ce oferă informații despre viața privată și profesională a lui Ștefan Borș, din perioada 1884-1928. Expoziţia va fi deschisă în perioada noiembrie 2021- mai 2022. - Vineri, 12 noiembrie 2021, ora 16.00, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, va avea loc Finisajul și Festivitatea de premiere a expoziției concurs BIENALA DE PICTURĂ ”ALEXANDRU CIUCURENCU” Tulcea 2021. Festivitatea va fi transmisă live, (https://web.facebook.com/EvenimenteArtaAvramide) și va include lansarea Catalogului Bienalei. Accesul publicului se face doar pe bază de invitație iar evenimentul se va desfășura cu respectarea tuturor măsurilor sanitare în vigoare.

București: expoziţia „Ecaterina Teodoroiu – eroina Primului Război Mondial” la Banca Naţională a României

Muzeul Băncii Naţionale a României strada Doamnei nr. 8, București

Participarea Muzeului Național de Istorie a României la expoziţia „Ecaterina Teodoroiu - eroina Primului Război Mondial”, organizată de Banca Naţională a României cu prilejul lansării în circulație a bancnotei de 20 de lei ce poartă imaginea eroinei Muzeul Național de Istorie a României are onoarea și bucuria de a participa la expoziţia „Ecaterina Teodoroiu - eroina Primului Război Mondial”, organizată de Banca Naţională a României, inaugurată astăzi, 26 noiembrie 2021. Piesele aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, clasate în categoria Tezaur, prezente în expoziție, sunt: ochelarii ce au aparţinut Ecaterinei Teodoroiu (cu lentile de formă ovală, prinse între ele cu o punte de susţinere din metal galben, ochelari cu care eroina apare în fotografii), tunica de cercetaş (din postav de culoare maronie prevăzută cu două buzunare aplicate, cu clape, care se închid la un singur nasture din metal; cambrată în talie şi rotunjită în părţile laterale) şi cască de campanie de tip Adrian folosită pe front (piesă realizată din piele și oțel; cu urme de lovituri şi gloanţe). Expoziţia a fost realizată de către Muzeul Băncii Naţionale a României, în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I” şi Muzeul Naţinal de Istorie a României, cu prilejul apariției bancnotei de 20 de lei ce poartă imaginea eroinei Ecaterina Teodoroiu. Bancnota va fi lansată în circulație începând cu 1 decembrie 2021. „Aceasta este prima bancnotă românească de circulație care redă portretul unei personalități feminine. Ecaterina Teodoroiu a fost prima femeie ofițer din armata română și unul dintre eroii Primului Război Mondial, pierzându-și viața în timpul bătăliei de la Mărășești, în vara anului 1917. Pe reversul bancnotei este ilustrat Mausoleul de la Mărășești, un monument comemorativ impresionant, care constituie și astăzi una dintre cele mai importante mărturii ale luptei pentru Reîntregirea României.” – Banca Națională a României

București: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab, 1 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, Muzeul Național de Artă al României

Muzeul Național de Artă al României - București Calea Victoriei 49-53, București 010063, București, București

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab Galeria de Artă Veche Românească 1 decembrie 2021 - 31 decembrie 2022 Curatori: Emanuela Cernea, Iuliana Dumitrașcu Coordonator: Călin Stegerean   Expoziție dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziția pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume. Display-ul expozițional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziții. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale școlii de pictură din Țara Românească de la începutul secolului XVI. Scenografia expozițională sugerează spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spațiul românesc. Expoziția va integra periodic un recital de poezie cu legenda Meșterului Manole susținut de cunoscuta interpretă Viorica Vatamanu, în regia lui Gavriil Pinte.   Cu prilejul Zilei Naționale, Muzeul Național de Artă al României inaugurează cinci expoziții eveniment, care aduc în prim plan două personalități remarcabile, din diferite epoci, definitorii pentru cultura din România: Dincolo de legendă. Neagoe Basarab și Pallady 150 – titlu generic care integrează 4 expoziții dedicate pictorului Theodor Pallady. „Aducem în spațiul culturii de azi nu numai o parte din tezaurul artistic al României dar și o viziune care îl integrează în spiritul contemporanității, în rezonanță cu așteptările publicului larg și chiar dincolo de acestea. Sperăm ca publicul să le viziteze de Ziua Națională, când muzeele noastre sunt deschise și accesul gratuit.” declară Călin Stegerean, directorul general al Muzeului Național de Artă al României.  

București: Bucureștiul lui Mircea Eliade | Expoziție în mansarda MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române, (MNLR) - str. Nicolae Crețulescu 8 Nicolae Crețulescu 8, București, București

Bucureștiul lui Mircea Eliade | Expoziție în mansarda MNLR Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Vă invităm să călătoriți prin Bucureștiul interbelic, prin „Bucureștiul lui Mircea Eliade”. Expoziția vă prezintă o geografie literară bucureșteană, realizată pe hărți din 1914, 1928, 1938 pe care au marcat locuri reale, case și străzi care au existat cu adevărat și care în bună măsură au rămas până astăzi. Pe hărți sunt semnalate nu doar străzile și clădirile reale, ci și personaje și momente narative sau pasaje literare care fac din acea stradă sau casă un loc semnificativ. Expoziția este structurată pe șapte teme mari, așa cum apar ele pe harta alăturată. Dincolo de arheologia urbană a numelor de străzi, de trasee ale personajelor și al tramvaiului 14, de scene ale unor evenimente sau de tipologii de case, șapte instalații cinematice oferă un comentariu artistic asupra unora dintre pasajele literare selectate. Inspirate de tehnici de film de la începuturile cinematografiei, cele șapte instalații vă invită să le experimentați pentru a declanșa o secvență animată, sau pentru a vă recompune propriul București al lui Eliade. Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon 0736.598.451 (WhatsApp) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa programe@mnlr.ro, cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală. Detalii, aici.

București: Muzeul Municipiului București invită publicul să vadă marea expoziție tematică de pictură „Orient versus Occident” 17 decembrie 2021 – 28 august 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București invită publicul să vadă marea expoziție tematică de pictură „Orient versus Occident”, care va putea fi vizitată în spațiul rezervat Pinacotecii, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 17 decembrie 2021, ora 10.00. În continuarea seriei expozițiilor anuale organizate de Pinacoteca București, Secția Artă a Muzeului Municipiului București propune organizarea unui compendiu patrimonial din colecția Pinacotecii București, menit să ilustreze și să clarifice pe cât posibil conotațiile conceptelor de Orient și Occident și cum au influențat acestea arta plastică autohtonă. Expoziția analizează două lumi: Orientul și Occidentul, care propun în secolele XIX și XX inedite valori estetice: Occidentul este măsura rațiunii, în timp ce Orientul este o oază a contemplației. În mediul artistic românesc, Orientul și Occidentul sunt poli ai creației: spre exemplu, picturile cu un colorit fastuos ale lui Gheorghe Petrașcu se împart între călătoriile întreprinse în Occident – Franța, Italia, Spania și cele din Dobrogea, Cadrilater sau chiar Egipt. Un alt pictor, Samuel Mützner, își definește stilul artistic în atelierul lui Claude Monet și preia de la acesta principiile impresionismului, anume exprimarea prin pictură a înțelegerii naturii, nu a realismului acesteia. Mützner călătorește până în extremul Orient (China, Japonia), dar și în America de Sud. De asemenea, nu trebuie uitați artiștii care au călătorit și studiat în Occident și care au surprins în pictura lor specificul acestor locuri, fie că vorbim de peisaje sau de personaje. Astfel, Școala de la Fontainebleau și cea de la Barbizon își vor pune amprenta asupra unor pictori importanți pentru istoria artei naționale: Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu. Bretania, peisajele rurale și marine ale acestei zone fascinează generații întregi de artiști români, începând tot cu Grigorescu, care vizitează Dinan, Dinard, Saint-Malo, Mont-Saint-Michel, țărmul Normandiei, Granville. Îl vor urma, în alte călătorii inițiatice: Nicolae Grant, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Max Wexler Arnold, Eustațiu Stoenescu, Elena Popea, Iosif Iser. Peisajele realizate de Cecilia Cuțescu Storck în Italia, Franța, Spania și Portugalia rămân și acestea de referință în arta românească. Percepută, încă de la începutul secolului XIX, datorită poziționării geografice, ca fiind „placa turnantă” a politicii europene în contextul situației de expansiune și dominație a Imperiului Otoman, România este una dintre țările care a aplicat cu rapiditate influențele orientale în artă. Tematica orientală i-a atras pe tinerii artiști români care studiau în mari centre occidentale și care o abordau predilect după revenirea în țară. Astfel, are loc la Porțile de Răsărit ale Europei o intersectare a modelelor culturale orientale și occidentale, care imprimă societății românești un specific nou, cu totul diferit de ceea ce existase până atunci, în toate planurile existențiale, cu „reverberații și în domeniul artelor vizuale”. În pictura din România de la jumătatea secolului XIX și până spre sfârșitul acestuia, tematica orientală va aduce în prim-plan mai mulți pictori, printre care C.D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, Gheorghe Tattarescu, Carol Pop de Szathmary, Theodor Aman, care își aduc o contribuție considerabilă la apropierea picturii românești moderne de vârsta maturității sale prin aducerea unui spor tematic, prin anexarea unui domeniu nou și prin perfecționarea limbajului plastic, în ansamblu. Theodor Aman, de exemplu, este și el sedus de stilul de viață levantin, influențat fiind și de orientările din pictura franceză, fascinată de orientalism. Aman pictează scene de harem, portrete de sultane sau de odalisce seducătoare, într-o lume situată între vis și realitate. Însă locul în care a avut loc întâlnirea dintre Orient și manifestările artistice specifice acestuia cu arta românească din secolul XX, în special cu pictura, a fost orașul Balcic din zona Caliacra, sau Coasta de Argint, cum avea să fie numit de Regina Maria care și-a construit acolo un palat. Orașul, situat la Marea Neagră, a aparținut României până în anul 1940 când, în urma Tratatului de la Craiova, România a fost constrânsă să cedeze Bulgariei, Cadrilaterul. În perioada interbelică, Balcicul a prilejuit multor artiști cunoașterea de sine, peisajul deosebit, prin atmosferă și culoare, devenind cel mai căutat loc de către toți pictorii români ai vremii – Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Cecilia Cuțescu Storck, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Constantin Artachino, Mina Byck Wepper, Dumitru Ghiață etc. „Barbizon, malurile Senei, Honfleur, Cassis sunt locuri care înseamnă pictură în plin aer, pictură impresionistă sau, și mai scurt, pictură. Pentru arta românească Balcicul nu e mai puțin. El este, pentru pictura noastră modernă, școala colorismului nou ” (Alexandru Busuioceanu, Scrieri despre artă). Expoziția, care va putea fi vizitată în perioada 17 decembrie 2021 – 28 august 2022, prezintă o amplă selecție de opere de pictură, grafică, dar și sculptură din bogata colecție a Pinacotecii București, oferind un periplu prin orașele Europei vestice și ale Orientului. Este vorba despre un manifest plastic dedicat ilustrării diversității surselor de inspirație artistică, a diferențelor revelatoare dintre Est și Vest, clasic și modern și o încercare de recuperare a unor locuri și a unor personaje inedite și exotice. Curatori: Dr. Elena Olariu, director adjunct Artă Restaurare, Conservare – MMB Drd. Ana Maria Măciucă-Pufu, muzeograf Pinacoteca Municipiului București

Iași: expoziția „Ocupaţii tradiţionale. Agricultura”

Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Muzeal Național “Moldova” - Iași Piaţa Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei organizează o nouă expoziție, care abordează o temă în strânsă legătură cu muncile câmpului și recolta din noul an. Vă invităm să vizitați expoziția „Ocupaţii tradiţionale. Agricultura” ce va fi deschisă în perioada 30 decembrie 2021 - 31 iulie 2022.

Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”.

Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu" - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași Piaţa Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”   Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldovaˮ Iași organizează, în perioada 31 decembrie 2021 – 31 decembrie 2022, la Palatul Culturii, expoziția temporară „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment”. Evoluţia radioului include o serie de experimente şi descoperiri care au culminat cu invenţia primului receptor fără fir, realizată de Guillermo Marconi (1874-1937), cel care a intuit posibilităţile excepţionale privind utilizarea undelor electromagnetice în transmisiunile telegrafice fără fir. Conceput inițial doar pentru a transmite semnale, radioul a devenit în timp un important și apreciat mijloc de informare și divertisment. Expoziția „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” ilustrează prin intermediul a peste 80 de obiecte originale (aparate de emisie - recepție, radioreceptoare, difuzoare, accesorii utilizate în radiocomunicații, broșuri și reviste de specialitate ș.a), dar și a materialului complementar (fotografii și informații prezentate pe diverse suporturi tipografice), eforturile deosebite ale inventatorilor, descoperirile importante din domeniu, evenimentele tragice rămase în conştiinţa publică chiar şi până azi (vasul Titanic se scufunda lent în timp ce radiotelegrafistul transmitea încontinuu, la 15 aprilie 1912, semnalele S.O.S.), audiţiile publice, entuziasmul sau perplexitatea oamenilor în faţa acestei invenții, ce evidențiază faptul că ingeniozitatea umană nu are limite. Acest periplu în universul undelor radio prezintă publicului o gamă variată de aparate radio din colecția muzeului, de la cele mai simple (cu galenă), până la cele mai complexe (cu amplificare directă, cu reacție sau super-reacție și superheterodină cu tuburi electronice și tranzistoare), realizate de firme prestigioase din străinătate (Phillips, Telefunken, Atwater Kent, Zenith, Philco, Mende, Tesla ș.a.), dar și românești (Radio Popular, Electronica, Tehnoton). Expoziţia „RetroRadio – Istorie, tehnică și divertisment” va putea fi vizitată în spațiul expozițional al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ, de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 - 17.00 (ora 16.30, ultimul bilet), cu respectarea normelor impuse în contextul pandemiei. Accesul în muzee se face în baza prezentării certificatului verde Covid-19. Curatorii expoziției sunt dr. Monica Nănescu, șef al Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiuˮ și muzeograf Lenuța Chiriță, care au fost susținuți în demersul lor de conservatorii Cristina Celia Iacob și Mariana Spătaru.         Manager interimar, Drd. Valentina Druțu     Şef Secția Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

București: Deschiderea expoziției „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere”, la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Universitatea din București, Arhivele Naționale ale României și Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe anunţă deschiderea expoziției „Nicolae Iorga - 150 de ani de la naştere”. Evenimentul va avea loc joi, 13 ianuarie 2022, începând cu ora 14:30, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti, și se va desfășura cu respectarea normelor sanitare în vigoare. Accesul se va face pe bază de invitație. Vernisajul va avea loc în prezența domnului Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial - Departamentul Cultură, Culte şi Minorități Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, a domnului Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director general al Muzeului Național de Istorie a României, a domnului prof. univ. dr. Andrei Pippidi, profesor emerit al Universității din București și membru corespondent al Academiei Române. Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Istorie a României îl omagiază pe marele savant Nicolae Iorga (1871-1940), la 150 de ani de la naștere, prin intermediul acestei expoziții ce pune în valoare un număr important de piese inedite donate de către profesorul univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga, piese ce formează Colecția „Iorga-Pippidi”, devenită parte a patrimoniului național. Inestimabila colecție este formată din documente și obiecte de patrimoniu ce vor fi expuse pentru prima dată, precum: actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor; cele mai importante diplome de doctor honoris causa primite de la marile universități ale Europei; brevetele și medaliile conferite lui Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la cele românești, precum marele colan al Ordinului Carol I și marele colan al Ordinului Ferdinand I, la cele străine : Ordinul Legiunea de Onoare, în grad de Mare Cruce, Franța; Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce, Lituania; Ordinul Sfântul Iacob al Spadei, în grad de Mare Cruce, Spania și multe altele. Vor fi expuse: documente primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la regina Maria, de la principele Carol, viitorul rege Carol al II-lea, și de la principesele Mărioara și Elena, precum și corespondență trimisă de diverse personalități sau oameni simpli; fotografii; tabloul Ecaterinei Iorga realizat de Rudolf Schweitzer Cumpăna. Adunate și păstrate timp de decenii de către istoricul Andrei Pippidi, aceste documente și obiecte de patrimoniu devin acum parte a patrimoniului național prin actul de cultură și generozitate făcut prin donarea lor. Alături de piesele Colecției „Iorga-Pippidi”, în expoziție sunt prezente obiecte aflate în  patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, precum toga de doctor honoris causa a Universității din Oxford; mobilier, dar și obiecte personale: ochelari, lupă, unul dintre condeiele lui Iorga, piese aflate în patrimoniul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române; statul de personal al profesorului N. Iorga de la Universitatea București, jilțul folosit de acesta în anii în care a fost rector al universității, piese aflate în patrimoniul Universității din București, fotografii și documente din patrimoniul Arhivelor Naționale ale României și al Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe. La 150 de ani de la naștere, viața, opera și activitatea lui Nicolae Iorga sunt părți structurale ale istoriei și patrimoniului național, iar expoziția de față a fost realizată pentru a prezenta personalitatea și activitatea savantului Nicolae Iorga.   Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până la sfârșitul lunii mai 2022.

Iași: expoziția „Eminescu – revizorul școlar”, la Muzeul „Mihai Eminescu”, 15 ianuarie -12 iunie 2022

Muzeul „Mihai Eminescu” Bulevardul Carol I, nr. 31, Iași

Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, de la ora 10:00, la Muzeul „Mihai Eminescu” va avea loc deschiderea expoziției „Eminescu – revizorul școlar”, organizată în parteneriat cu Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale ale României. Expoziția prezintă documente realizate de Mihai Eminescu cu ocazia inspecțiilor efectuate în cele peste 150 de școli din județele Iași și Vaslui pe care le avea în subordine. Rapoartele cuprind date exacte despre starea învățământului din acea perioadă și dovedesc profesionalismul și competența cu care Eminescu se implica în activitatea educațională. Curatori: Liviu Apetroaie, Ana Honcu (muzeografi MNLR Iași)

MINI-EXPOZIȚIA CAPSULA TIMPULUI – SIMBOL AL MEMORIEI COLECTIVE, 22 ianuarie 2022 – 25 septembrie 2022

Muzeul Județean Mureș. Secția de Istorie și Arheologie Avram Iancu nr. 2,, Târgu Mureş, Mureș

MINI-EXPOZIȚIA CAPSULA TIMPULUI - SIMBOL AL MEMORIEI COLECTIVE Perioada de vizitare: 22 ianuarie 2022 - 25 septembrie 2022 https://muzeulmures.ro/.../capsula-timpului-simbol-al.../ Secția de Istorie și Arheologie a Muzeului Județean Mureș Cetatea Târgu Mureș, str. Avram Iancu, nr. 2 Curatori: Erika ONIGA, muzeograf la Secția de Ară a Muzeului Județean Mureș Tamás SÁRÁNDI, muzeograf la Secția de Istorie a Muzeului Județean Mureș Actul comemorării, ca și dorința de a comunica cu generațiile viitoare există de când omenirea. O reflecție materială a acestui gest este așezarea rituală a unei pietre de temelie, în termeni moderni a unei capsule a timpului. Ritul punerii pietrei de temelie este cunoscut ca fiind practicat încă din Mesopotamia Antică. În zona noastră se practică începând cu Evul Mediu obiceiul de a depune o piatră de temelie sculptată, câteodată chiar scrisă în zidul de temelie al bisericilor și mănăstirilor. Un aspect specific al acestui act îl reprezintă așa-numitele documente de bulb, „ascunse” în turnurile bisericilor reformate. Scopul acestora este comemorarea, luarea în posesie a trecutului, un gest prin care comunitatea își construiește propria istorie și creează o legătură cu evenimentul sau personalitatea importantă din trecut și încearcă să cuprindă toate acestea într-o narativă unitară. Prin așezarea în spațiu a trecutului construit, comunitatea sfidează timpul, iar clădirea în care acest obiect este așezat, devine loc memorial. Îmbinarea ritualului medieval de depunere a pietrei de temelie, cu tradiția păstrării documentelor în bulbul bisericilor, a dus la crearea practicii depunerii unei capsule a timpului. Deși obiceiul există de secole, termenul a fost creat abia în 1937. Toate piesele depuse în cilindrul de sticlă, introdus mai apoi într-un cilindru de cupru, au fost păstrate intacte. Cel mai important dintre aceste obiecte este documentul depunerii pietrei de temelie, scris pe pergament. Textul acestuia a fost redactat de profesorul Samu Lakatos, iar desenul reprezentând noua clădire a colegiului a fost realizat de către profesorul de desen, Károly Gulyás. Documentul a fost semnat de conducătorii eparhiei, membrii magistraturii colegiului, toți muncitorii colegiului, ingineri, maiștri și antreprenor. Documentul a fost înfășurat în ziare locale și budapestane. Un număr de 11 ziare au fost depuse și păstrate pentru generațiile viitoare: Ellenőr, Székely Lapok și Székely Ellenzék din Târgu Mureș, un număr din august al revistei familiale Vasárnap, respectiv, numerele din 9 septembrie 1908 ale periodicelor budapestane Budapest, Budapesti Hirlap, Egyetértés, Pesti Hirlap, Az Ujság, Pesti Napló și Magyarország. Au mai fost depuse nouă bucăți de monede noi, câte una din fiecare „monedă de aur, cupru, nichel și argint aflată în circulație”. Pe lângă acestea, a mai fost inclus și Buletinul Colegiului din anul 1907/1908, obiect nemenționat în procesele verbale. IDŐKAPSZULA, MINT A KÖZÖSSÉGI EMLÉKEZET JELKÉPE - KAMARAKIÁLLÍTÁS Látogatható: 2022. január 22. – 2022. szeptember 25. http://muzeulmures.ro/.../idokapszula-mint-a-kozossegi.../ Maros Megyei Múzeum Történelem és Régészeti osztály, Marosvásárhelyi vár, Avram Iancu utca 2. sz. Kiállítás kurátorai: ONIGA Erika, muzeológus, Maros Megyei Múzeum, Művészeti osztály SÁRÁNDI Tamás, muzeológus, Maros Megyei Múzeum, Történelem osztály Az emlékállítás, illetve a jövővel történő kommunikáció egyidős az emberiséggel. Ennek egyik tárgyi leképeződése a rituális alapkő, modern kifejezéssel időkapszula elhelyezése. Rituális alapkövek elhelyezésével már az ókori Mezopotámiában is találkozunk. Térségünkben a középkortól kezdődően figyelhető meg, hogy templomok, kolostorok építésekor helyeztek el az alapfalba faragott, esetenként írást is tartalmazó követ. Ezen szokás egyik sajátos megjelenítődésének tekinthetők a református templomok tornyaiba „rejtett”, úgynevezett templomgomb-iratok. Esetükben is a cél az emlékállítás, a helyi múlt birtokbavétele, ami révén a közösség megkonstruálja saját történelmét, kapcsolatot teremt egy múltbeli, számára fontos eseménnyel, személyiséggel, és mindezt igyekszik egységes narratívába foglalni. Azáltal, hogy a közösség az általa felépített múltat kihelyezi a térbe, egyben dacolni is akar az idővel, az épületet pedig, ahová ezt elhelyezi, egyúttal emlékhellyé is avatja. A középkori rituális alapkőletétel, illetve a toronygombban őrzött iratok hagyományának összefonódásából született meg a 19. században az alapkőbe elhelyezett időkapszula gyakorlata. Annak ellenére, hogy a szokás több évszázadra nyúlik vissza, magát az időkapszula kifejezést csak 1937-ben alkották meg. A rézhengerbe helyezett üveghengerben teljes épségben megmaradtak az oda elhelyezett tárgyi emlékek. Ezek közül a legfontosabb az alapkőletétel pergamenre (kutyabőrre) írt okmánya, melynek szövegét Lakatos Samu tanár írta, s a rajta lévő rajzot a kollégium új épületéről Gulyás Károly rajztanár készítette. A dokumentumot aláírták az egyházkerület vezetői, a kollégium elöljáróságának tagjai, a kollégium minden munkása, a művezető mérnökök és a vállalkozó. Ezt körülcsavarták az aznap megjelent helyi és budapesti újságokkal. Szám szerint 11 hírlap került bele: Marosvásárhelyről az Ellenőr, Székely Lapok és Székely Ellenzék aznap megjelent példányait és egy augusztusi Vasárnap című egyháztársadalmi családi lapot választották, valamint Budapestről a Budapest, Budapesti Hirlap, Egyetértés, Pesti Hirlap, Az Ujság, Pesti Napló, Magyarország című lapok 1908. szeptember 9-én megjelent számait tették el az útókornak. Ezek mellett az 1907/1908-as tanévre vonatkozó Kollégiumi Értesítő is helyet kapott, melyre a jegyzőkönyvekben nem volt utalás.

Începând cu data de 28 ianuarie 2022, la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați va fi deschisă publicului expoziția de fotografie “Dobrogea – România, între stepele iberice şi anatoliene”, organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea.

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Răzvan Angheluță" - Galați Str. Regiment 11 Siret nr. 6A, Galați, Galați

EXPOZIȚIE DE FOTOGRAFIE Începând cu data de 28 ianuarie 2022, la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați va fi deschisă publicului expoziția de fotografie “Dobrogea – România, între stepele iberice şi anatoliene”, organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea. Expoziția se constituie într-o călătorie fotografică între stepele şi semideşerturile din sudul Europei, respectiv din Dobrogea românească şi cea bulgară, în raport cu Insulele Canare, Spania continentală, Sardinia-Italia, Ungaria, Grecia şi Turcia. Vizitatorii vor putea vedea 50 de fotografii realizate de Mihai Petrescu, cercetător la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” Tulcea, după mai multe expediții științifice efectuate de-a lungul anilor în spaţiul dobrogean şi sud-european. Fotografiile sunt însoţite de explicaţii privind importanţa naturală a habitatelor prezentate, precum şi însemnătatea culturală, legende sau aspecte istorice legate de aceste capodopere naturale. Expoziția de fotografie “Dobrogea – România, între stepele iberice şi anatoliene” va putea fi vizitată la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați până în luna iulie 2022.

Selfie cu animaluțul meu, Centrul Muzeal Delta Dunării, EXPOZIȚIE DE FOTOFRAFIE

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

EVENIMENT  EXPOZIȚIE DE FOTOFRAFIE UNDE:  Centrul Muzeal Delta Dunării  CÂND: 1 IUNIE 2022  PARTICIPANȚI: copiii și adolescenții posesori de animale de companie Știm că animalele de companie sunt capricioase și de aceea este dificil uneori să le prinzi în fotografii dar, cine a spus că o amintire cu ele trebuie să fie perfectă? De aceea, te învităm să trimiți pe adresa noastră de facebook(prin mesaj privat), până la data de 30 aprilie 2022, o fotografie haioasă cu tine și animăluțul tău. Toate fotografiile primite prin mesaj, vor fi adunate și postate în albumul SELFIE CU ANIMĂLUȚUL MEU unde pot fi vizualizate și apreciate de vizitatorii virtuali. Amintirile(fotografiile) cu cele mai multe LIKE-uri, vor fi de asemenea prezentate în fotoexpoziția temporară - Selfie cu animăluțul meu, organizată la Centrulu Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului . Așteptăm cu interes momentele voastre unice, imortalizate în fotografie - chipuri amuzante, blănița zburlită, pene ciufulite..

Focșani: Expoziție “Păsări răpitoare din România” la Secția de Științele Naturii

Muzeul Vrancei B-dul Gării nr. 5, Focșani, Vrancea

Joi, 24 februarie, ora 10 Expoziție la Secția de Științele Naturii Cei care iubesc păsările răpitoare pot admira în perioada februarie-septembrie cele mai importante specii diurne și nocturne din România. Expoziția se va deschide joi, 24 februarie, ora 10, la Secția de Științe ale Naturii, din strada Republicii, nr. 8 (vis-a-vis de Parcul Nicolae Bălcescu). Programul de vizitare este între orele 9-16, de marți până duminică.

București: expoziția tematică „Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei”

Colecția de Artă "Ligia și Pompiliu Macovei" Str. 11 Iunie nr. 36 - 38, București, București

Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, parte a Muzeului Municipiului București, găzduiește, începând cu data de 25 februarie 2022, expoziția tematică „Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei”. Ligia Macovei este o artistă a cărei vibrație specifică se resimte în fiecare creație a sa. Tehnica dobândită prin studiul intens și talentul indubitabil îi permit o libertate inegalabilă în exprimare și o sensibilitate profundă. Este o prezență unică prin transpunerile pline de jocuri cromatice saturate și complexe. Dinamica operei este garantată de autenticitatea și originalitatea proiecției sale. Artista adoptă o varietate de trasee stilistice și pensulații diferite. Paleta impresionantă de culori relevă curajul și sinceritatea sa de a transpune pe un suport material o lume plină de înțelesuri și posibilități de interpretare. Femeia este o sursă infinită de inspirație în viziunea artistei. Personajul contribuie în procesul creator cu o multitudine de stări și subiecte plastice. Artista tratează diferite ipostaze ale femeii în viața de zi cu zi, femeia atunci când este fericită, dar și atunci când este abătută, tristă aflată in spații diverse, în interioare sau în natură. Este unică priceperea sa de a se plia pe esențele transmise și de a concepe un joc impresionant de planuri stilistice. Chiar și abordarea artistei este diferită, în funcție de contextul creator. Uneori tratează portretul femeii cu o atenție sporită la detalii și elemente structurale bine definite, care confirmă contextul spiritual al personajului, iar alteori preferă o trecere subtilă print-o scenă compozițională simplă, dar foarte grăitoare. Această polivalență în tratarea stilistică diferită și tehnicile multiple pe care le înfățișează creația sa, o plasează pe Ligia Macovei printre cele mai impresionante femei-artist ale artei plastice românești. Expoziția conține o selecție dintr-o serie impresionantă de lucrări, aflate în colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, realizate în tehnici variate, ulei pe carton și tușuri colorate pe hârtie. Artista optează pentru o angajare profundă în reprezentarea elementelor compoziționale prin detalii bine definite sau prin pensulații subtile și jocuri cromatice vibrate. Indiferent de abordarea structurală a operei de artă, artista transmite cele mai autentice sentimente, care punctează esențe și trăiri ale femeii în diferite ipostaze sau momente importante ale vieții de zi cu zi. Puterea de expresie este determinantă în creația Ligiei Macovei și reprezintă maniera specifică prin care aceasta reușește să asigure angajarea privitorului în universul creației și perpetuarea valorii operei sale în timp. Expoziția tematică „Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei” va putea fi văzută la Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei (Strada 11 iunie 34-36), în perioada 25 februarie – 22 mai 2022. Curator: Cristina Ioniță

Târgovişte: Expoziția de artă „Acuarelă EUGEN MĂCINIC – EN PLEIN AIR”

Muzeul de Artă Târgoviște - Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Calea Domnească nr. 185, Târgoviște, Dâmbovița

Expoziția de artă „Acuarelă EUGEN MĂCINIC - EN PLEIN AIR” Destinată publicului de toate vârstele, expoziția ne invită să descoperim personalitatea artistului prin intermediul acuarelelor ce descriu plaiuri și meleaguri pitorești din țară și nu numai. Artist originar din Sebeș, județul Alba, Eugen Măcănic este renumit pentru peisajele sale rurale în care prezența umană este doar subînțeleasă. Expoziția va fi deschisă vizitării până la 29 mai 2022, la etajul Muzeului de Artă, de marți – duminică, între orele 8.00 – 16.00 (ora de iarnă) și 9.00 – 17.00 (ora de vară).

Buzău: expoziția KATSUSHIKA HOKUSAI AND HIS CIRCLE. MASTERPIECES OF JAPANESE SURIMONO – HIDDEN BEAUTY.

Muzeul Județean Buzău B-dul Nicolae Bălcescu nr. 50, Buzău, Buzău

Vă invităm, joi, 3 martie 2022, începând cu ora 11:00, la vernisajul #expoziției KATSUSHIKA HOKUSAI AND HIS CIRCLE. MASTERPIECES OF JAPANESE SURIMONO – HIDDEN BEAUTY. Proiectul expozițional cuprinde 51 de lucrări de grafică, capodopere ale artei japoneze #Surimono, realizate de mari maeștri, precum: Katsushika Hokusai, Totoya Hokkei, Kubo Shunman, Yashima Gakutei, Yanagawa Shigenobu, Ryûryûkyo Shinsai, Katsushika Hokuun, Matora Ōishi, Kitagawa Utamaro, Utagawa Toyohiro și Utagawa Kuninao. De asemenea, sunt prezente două lucrări ale impresioniștilor, deținute de Arsène Alexandre. Expoziția, organizată în parteneriat cu Art Expo SIA (Letonia), este curatoriată de Chesauri Vasilii și Alexandru Anghel. Publicul are prilejul de a întâlni surimono-uri originale, de a vedea frumusețea lor aparent ascunsă, precum și tehnicile care au fost folosite la crearea lor. Vernisajul va fi transmis live pe paginile de Facebook ale muzeului. Intrarea este liberă, în ziua deschiderii expoziției, însă accesul publicului va fi permis cu respectarea normelor sanitare în vigoare. Vă așteptăm la muzeu!

Goleşti: expoziţia de fotografie veche – “La fotograf…cu doamnele şi domnişoarele Golescu”

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Golești Str. Banu Radu Golescu, Golești, Ștefănești, Argeș

Frumoase, puternice, dedicate neamului lor şi bunăstării, aşa au fost mereu văzute femeile românce. Luna Martie este luna p ecare Muzeul Goleşti o dedică tuturor femeilor şi în onoarea lor, vineri, 4 martie, 2022, are loc vernisajul expoziţiei de fotografie veche - "La fotograf…cu doamnele şi domnişoarele Golescu", într-o companie aleasă din care vă invităm să faceţi parte .

Castelul Pelișor din Sinaia va constitui prima oprire a unei expoziții itinerante excelent puse în valoare în mijlocul obiectelor ce au aparținut Reginei Maria, aflate în patrimoniul Muzeului Național Peleș.

Castelul Pelișor - Sinaia Aleea Peleșului 2, Sinaia, Prahova

Vă așteptăm la expoziția „Manifestări ale artei totale în România. Art Nouveau, Szecessió, Sezession, Jugendstil” la Castelul Pelișor din Sinaia, edificiu reprezentativ pentru curentul artistic. Expoziția poate fi admirată în holul de onoare al castelului și este completată de obiectele ce au aparținut Reginei Maria, creații atât proprii, cât și ale unor artiști europeni de prestigiu, aflate în colecția Muzeului Național Peleș, instituție parteneră și prima dintre gazdele expoziției itinerante. Tematica, modul de prezentare al expoziției și decizia de a o itinera au fost luate pentru ca publicul să poată să recunoască și să prețuiască moștenirea culturală Art Nouveau prezentă, în grade și versiuni diferite, pe teritoriul țării noastre. Secțiunile expoziției cuprind, pe lângă ilustrarea unor clădiri reprezentative din România, serii de detalii grupate în tematici precum: arta tâmplăriilor din lemn, geometrii și modulări de pavimente, declinări decorative murale, expresivitatatea instalațiilor, măiestria pieselor spațiului interior, obiecte decorative. Elemente cu caracteristici asemănătoare care se regăsesc atât în arcul intracarpatic cât și în cel extracarpatic au în comun efortul de a mărturisi, în ritmuri diferite, fenomenul arhitectural Art Nouveau - Szecesszió - Sezession - Jugendstil și modul în care au coexistat de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul anilor ‘20 ai secolului al XX-lea în această parte a Europei. Expoziția poate fi vizitată la Castelul Pelișor, în perioada 10 martie - 19 iunie 2022. După data de 19 iunie, traseul itinerării expoziției în România continuă cu alte destinații la fel de interesante. Expoziția „Manifestări ale artei totale în România. Art Nouveau, Szecesszió, Sezession, Jugendstil” a fost realizată în cadrul proiectului ART NOUVEAU 2. Consolidarea identității culturale a regiunii Dunării pornind de la moştenirea comună a patrimoniului ART NOUVEAU. Mai multe informații despre proiect: https://www.interreg-danube.eu/approved-projects/artnouveau2. Mulțumiri partenerilor INP implicați în dezvoltarea expoziției: Muzeul Național Peleș, Muzeul Județean Târgu Mureș - Palatul Culturii, Aquatim, dar și tuturor părților care au oferit sprijin. Mai multe detalii găsiți aici: https://bit.ly/3MSpNae Proiect cofinanţat din Fondurile Uniunii Europene (ERDF, IPA II). #artnouveau2 #InterregEurope #artnouveau #patrimoniucultural Credit foto: Camil Iamandescu

Sibiu: Expoziția Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, în colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal

Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Piața Mare, Nr. 5, Sibiu, Sibiu

/RO/ Expoziția: Expoziția Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, în colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal Locul de desfășurare: Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, str. Zmeu, nr. 3 Durata: 10.03. – 30.05.2022 Vernisaj: Joi, 10.03.2022 Curatori: Delia Voina, Alexandru Constantin Chituță, Alexandru Gorea Muzeul Municipal Regina Maria din Iași, în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal organizează expoziția de fotografie Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, curatoritată de Delia Voina, Alexandru Constantin Chituță și Alexandru Gorea. În acest sens, domnul dr. Alexandru Constantin Chituță a declarat: ,,Este o bucurie că iată Muzeul Național Brukenthal are o colaborare extraordinară cu Muzeul Municipal Regina Maria din Iași. Un rod al acestei colaborări este realizarea împreună cu Delia Voina și Alexandru Gorea expoziția de fotografie ce aduce în fața vizitatorilor chipurile harnicilor țărani mărgineni, obiceiurile, locurile, bisericile, și frumoasele interioare ale caselor cuprinse cu ajutorul aparatului foto de meșterii atelierului Fischer din Sibiu. Expoziția pe care o deschidem acum în capitala Moldovei la Iași este adevărat carte de vizită a Mărginimii Sibiului”. Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România situată la vest de Sibiu, limitată la sud de valea Sadului şi la nord de valea râului Sălişte, ce cuprinde 18 localităţi: Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina. Poziţia geopolitică a zonei, situată la graniţa de sud a Transilvaniei cu Ţara Românească şi în proximitatea Sibiului, puternic centru meşteşugăresc şi comercial, au oferit Mărginimii Sibiului câteva trăsături definitorii. Localităţile şi-au dezvoltat o economie mixtă, bazată pe agricultura, creşterea animalelor şi meşteşuguri tradiţionale, cu pondere deosebită pe oierit. Cea mai mare parte a satelor din zonă au păstrat puternice tradiţii spirituale şi etno-folclorice. Deşi progresiv construcţiile moderne le-au înlocuit pe cele vechi tradiţionale, atmosfera în Mărginimea Sibiului a rămas neschimbată. Costumele de sărbătoare de o eleganţă rară, brodate în negru şi alb sunt purtate cu mândrie de sărbători, iar meşteşugurile moştenite din moşi strămoşi sunt practicate cu succes şi azi. Încă din cele mai vechi timpuri, aceste populaţii de oieri au fost şi sunt maeştri în prelucrarea lânii şi a pieilor. Colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal, Muzeul de Istorie Casa Altemberger este una dintre cele mai mari și mai complexe colecții de acest gen păstrate într-o instituție muzeală din România, acoperind majoritatea subiectelor specifice fotografiei din perioada interbelică. Capitală a Mărginimii Sibiului, satul deplinei frumuseți, localitatea Săliște apare pentru prima dată într-un document la anul 1354 cu denumirea de Nogfalu, adică "sat mare". La 1496 este pomenit cu numele de Salistsia, iar la 1854, Săliște. Săliște este varianta de la Seliște sau Siliște, care înseamnă "vatra satului". Săliște era numit în vechime Magna Villa Walachicolis, adică Marele Sat al Românilor. Este cunoscut și ca "Satul fetelor frumoase și al țăranilor cu biblioteci", cum îl menționa P.P. Panaitescu. Este singura localitate din țara de care se leagă numele a unsprezece academicieni! S-a mai spus despre sălişteni că sunt "țărani cu biblioteci". Și nu e o exagerare. La 1544 circula în zonă Catehismul luteran, iar Nicolae Iorga găsea la Săliște un exemplar din Cazania" lui Varlaam tipărită la 1643. În condiţiile în care pe o carte țăranii dădeau între 5 și 10 oi, iar uneori chiar mai mult, este de admirat dragostea lor de a strânge şi a citi cărţi. Oierii locului purtau cu ei în desagi pe drumurile transhumanței cărți valoroase pe care le și citeau, bineînțeles. Fenomenul este cunoscut cu numele de "bibliotecile călătoare". Astfel, în 1836, Chiril Lupea din Săliște, simplu cioban simbriaș, trecea cu el în Dobrogea un "Ceaslov". Ion Roșca, alt săliștean, ducea și el peste Dunăre, un an mai târziu, o "Psaltire". Imaginile având ca subiect Mărginimea Sibiului (cu localitățile: Boița, Galeș, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Rășinari, Rod, Sadu, Săliște, Tilișca – menționate aici în ordine alfabetică) însumează aproximativ 277 de piese și au fost realizate în atelierul fotografic Fischer, atelier situat în centrul orașului, pe actuala stradă Nicolae Bălcescu. În expoziția Mărginimea Sibiului. Zona fetelor frumoase și a țăranilor cu biblioteci, în colecția de clișee pe sticlă a Muzeului Național Brukenthal sunt expuse imagini mai puțin cunoscute vizitatorilor precum vederi generale ale localităților ce constituie zona Mărginimii Sibiului, secvențe de viață cotidiană, interioare ale unor locuințe țărănești, portrete de tineri și bătrâni, femei și bărbați îmbrăcați cu hainele lor cele mai bune, pe care le purtau doar la biserică sau de sărbători, toate trecute prin filtrul unei scenografii atent gândite de fotograf. Expoziția este deschisă la Iași și poate fi vizionată până la sfârșitul lunii mai a anului 2022. /EN/ Exhibition: Sibiu Surroundings Exhibition. The area with ​​beautiful girls and peasants with libraries, in the collection of glass clichés of the Brukenthal National Museum Venue: Regina Maria Municipal Museum in Iași, 3, Zmeu Street Duration: March 10 – Maz 30, 2022 Opening: Thursday, March 10, 2022 Curators: Delia Voina, Alexandru Constantin Chituță, Alexandru Gorea The Regina Maria Municipal Museum in Iași, in collaboration with the Brukenthal National Museum, organizes the photography exhibition Sibiu Surroundings. The area of ​​beautiful girls and peasants with libraries, curated by Delia Voina, Alexandru Constantin Chituță and Alexandru Gorea. In this sense, Alexandru Constantin Chituță PhD stated: “It is a joy that the Brukenthal National Museum has an extraordinary collaboration with the Regina Maria Municipal Museum in Iași. A fruit of this collaboration is the realization together with Delia Voina and Alexandru Gorea of the photography exhibition that brings in front of visitors the faces of hardworking peasants from Sibiu Surroundings, customs, places, churches, and beautiful interiors of houses covered with the camera of Fischer craftsmen from Sibiu. The exhibition we are now opening in the capital of Moldova in Iaşi is a real business card of the Sibiu Surroundings”. The surroundings of Sibiu is a unique ethnographic area in Romania located west of Sibiu, limited south of Sadului Valley and north of Sălişte river valley, which includes 18 localities: Boiţa, Sadu, Sadului River, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului and Jina. The geopolitical position of the area, located on the southern border of Transylvania with Wallachia and in the vicinity of Sibiu, a strong craft and commercial center, offered the Border of Sibiu some defining features. The localities have developed a mixed economy, based on agriculture, animal husbandry and traditional crafts, with a special emphasis on shepherding.

Brașov: Expoziția „De la Constantinopol la Athos. Un exercițiu de antropologie urbană”

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov Piața Sfatului, nr. 25, Brașov, Brașov

Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Brașov, vă invită vineri, 11 martie 2022, ora 18, la deschiderea expoziției de fotografie şi pictură realizată de prof. dr. arh. Teofil Mihăilescu, „De la Constantinopol la Athos. Un exercițiu de antropologie urbană”. Expoziţia De la Constantinopol la Athos este dedicată explorării spațiului sacru şi universului arhitectural a lumii creştin-ortodoxe şi bizantine. Aceasta face parte dintr-o trilogie originală şi unică a prof. dr. arh. Teofil Mihăilescu, consacrată explorării universului arhitecturii şi spaţiului sacru din perspectivă antropologică, în contextul parcurgerii drumurilor simbolice ale marilor religii ale umanității. Dacă cele două expoziții anterioare au fost dedicate lumilor novo- şi vetero-testamentare (De la Sinai la Ierusalim, 2019, Muzeul Civilizației Urbane a Braşovului) şi universului creştin catolic (De la Roma la Compostela, 2020-2021, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov), expoziția De la Constantinopol la Athos, vizează contextul spațiului sacru şi universului arhitectural al lumii creştin-ortodoxe şi bizantine prin filtrele a trei topos-uri simbolice: Constantinopol, Salonic şi Muntele Athos. „Sufletul” Constantinopolului este explorat prin filtrul mărturiilor arhitecturale bizantine supraviețuitoare în prezentul Istanbul, reflectând starea de mutatis mutandis a arhitecturii şi spațiului sacru în trecerea de la creştinism la islam. Fotografiile prezintă atât foste biserici supraviețuitoare în prezent drept arhitectură-„coajă”, cât şi alte mărturii arhitecturale provenind din mileniul bizantin şi „trăind” în țesutul Istanbulului contemporan. Relația de continuitate a arhitecturii lumii romane în contextul bizantin şi reflectând starea de mutatis mutandis a arhitecturii şi spațiului sacru în trecerea de la politeism la monoteism, este explorată aşa cum se regăseşte în contextul urban al Salonicului prezentului, în trecut al doilea mare centru urban al Bizanțului. Arhitectura-„coajă”, în relație deopotrivă ad exteriori cu natura şi ad interiori cu sinele şi cu Dumnezeu prin mijlocirea spațiului sacru „conținut” de aceasta, este explorată în topos-ul spectaculos al Muntelui Athos, unică lume bizantină per se supraviețuitoare în prezent. Fotografiile cuprind mărturii ale stării de fapt ale arhitecturii sacre privind toate mănăstirile, dar şi schituri, aşezări şi chilii, precum şi aspecte din viața de zi cu zi în Muntele Athos, în matricea relației atemporalului şi sacrului cu prezentul şi lumea profană. Autorul dăruieşte astfel, prin totalul timpilor de expunere al fotografiilor expoziției De la Constantinopol la Athos, o secundă de lumină din Bizanț, împărtășindu-vă din experiența profundă și revelatoare trăită prin întoarcerile în timp acolo, invitându-vă în egală măsură la documentare, emoție estetică și meditație. Expoziția va putea fi vizitată până în 25 mai 2022, de marți până sâmbătă, între orele 9-17 și luni între orele 11-17, la sediul din Piața Sfatului nr. 25, Brașov. Manager, Dr. Valer Rus

București: expoziția de fotografie „ATIPIC. DRUMUL CĂTRE CEILALȚI”, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, 11 martie – 8 mai 2022

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi - București Str. Londra nr. 39, București, București

Organizată de #MuzeulHărților și inițiatorii proiectului Faces Of Autism, Teodora și Mihai Stescu, expoziția are ca scop creșterea nivelului de conștientizare cu privire la #autism, o misiune socială la care #muzeele contribuie din ce în ce mai mult. Prin fotografiile sale, fie peisaje, fie portrete, David creează punți între el, persoanele tipice și alți #tineri cu autism. Expunerea de la Muzeul Hărților invită să ne deschidem sufletul şi să folosim aceste punți pentru a înainta câţiva paşi pe acest drum către celălalt. De asemenea, veţi descoperi obiecte personale din „cufărul cu comori" al lui David (colecția sa originală de suveniruri) și veţi explora maniera specială în care el își planifică fiecare călătorie. Expoziția poate fi vizitată în perioada 11 martie – 8 mai 2022, la sediul muzeului din Strada Londra nr. 39, București. Vă așteptăm cu drag!

„Infernul lui Dante ilustrat de Marcel Chirnoagd” este prima expoziție temporară organizată de Muzeul de Artă Tulcea în acest sezon expozițional.

Muzeul de Artă - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Tulcea

„Infernul lui Dante ilustrat de Marcel Chirnoagd" este prima expoziție temporară organizată de Muzeul de Artă Tulcea în acest sezon expozițional. Cunoscutul și foarte apreciatul grafician român Marcel Chirnoagâ (1930-2008) a ilustrat în 21 de lucrări realizate în tehnici specifice gravurii, acvaforte și acvatinta, cele mai importante aspecte ale Infernului lui Dante Alighieri, prima parte a Divinei Comedii, alegorie în versuri redactată începând cu anul 1306. Artistul ne ajută prin gravurile sale să întreprindem, asemenea lui Dante, o călătorie imaginară spre centrul pământului, trecând prin aproape toate cercurile Infernului. Devenim astfel părtași ai drumului închipuit prin lumea celor damnați și suntem invitați să reflectăm la propria existență și locul pe care fiecare privitor și l-ar revendica sau asuma. Expoziția va fi deschisa publicului începând de vineri, 18 martie, pând marți, 31 mai 2022. Muzeul poate fi vizitat de marți pând duminicd. intre orele 9:00 -17:00.

Arad: expoziția „Living Dinosaurs Experience!”, 18 martie – 19 iunie 2022.

Vineri, 18 martie, ora 10.00, la EXPO ARAD se deschide o expoziție deosebită: „Living Dinosaurs Experience!”. Expoziția de mare succes la Cluj, organizată de Showtime Productions și PROEXPO, este itinerată la Arad timp de 3 luni. Evenimentul este disponibil pentru arădeni în perioada 18 martie – 19 iunie 2022. Vă așteptăm la Expo Arad să vă bucurați de această expoziție interactivă, să vă faceți poze inedite cu dinozaurii și să aflați cele mai captivante, interesante dar și educative informații. Pregătiți-vă să aflați cum au trăit dinozaurii și cum arăta lumea în urmă cu milioane de ani și să faceți cunoștință cu formele de viață care au cucerit lumea acvatică, uscatul și în același timp, văzduhul. „Living Dinosaurs Experience” oferă șansa vizitatorilor de a fi mai aproape de dinozauri mai mult ca oricând, explorând peste 20 de specii în mărime naturală, de la cele mici la cele gigantice. În colaborare cu paleontologi de top, fiecare dinozaur a fost reprodus cu atenție până la cel mai mic detaliu, prezentând mișcări, culori, texturi și sunete asemănătoare realității. Expoziția va fi deschisă de vineri până duminică, în intervalul 10:00 – 19:00. Biletele vor fi puse în vânzare începând cu data de 15 martie 2022 iar prețul unui bilet pornește de la 30 RON. Mai multe detalii puteți găsi pe www.dinoexpo.ro În cadrul evenimentului, timp de o lună, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Județeană ”Alexandru D. Xenopol” Arad, Centrul Cultural Județean Arad și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică al Județului Arad își vor prezenta publicului specificul activității, într-un stand organizat în intervalul orar 11.00-14.00.

Muzeul Național de Artă Timișoara lansează un proiect deosebit, prin care mulțumește donatorilor de artă pentru încrederea acordată. Astfel, o serie de lucrări emblematice, donații, intrate recent în patrimoniul cultural al muzeului, vor fi expuse publicului în cadrul unor expoziții temporare.

Muzeul de Artă Timișoara Piața Unirii Nr. 1, Timișoara, Timiș

Expoziție dedicată donațiilor anuale. Generozitatea donatorilor de artă, apreciată de Muzeul Național de Artă Timișoara Muzeul Național de Artă Timișoara lansează un proiect deosebit, prin care mulțumește donatorilor de artă pentru încrederea acordată. Astfel, o serie de lucrări emblematice, donații, intrate recent în patrimoniul cultural al muzeului, vor fi expuse publicului în cadrul unor expoziții temporare. Proiectul, „MNArT Don. Expoziţie temporară dedicată donațiilor anuale”, se va întinde pe o perioadă de trei luni și va cuprinde activități educative, ateliere și tururi ghidate. „Prin intrarea în colecția muzeului, exponatele devin accesibile unui public larg, format deopotrivă din iubitori de artă, precum și din cercetători și specialiști în domeniul muzeal. În expoziție sunt prezente lucrări care au fost donate începând cu anul 2021, opere ample, referențiale, realizate în tehnici diverse de artiștii Vlad Basarab, Suzana Fântânariu, Livia Mateiaș, Romul Nuțiu și Ciprian Radovan”, subliniază Andreea Foanene, curatoarea expoziției. Vernisajul primei expoziții din cadrul proiectului va avea loc vineri, 18 martie, de la ora 15.00. Intrarea este liberă.

Iași: O frumusețe în Barbaricum: VENUS de PERIENI, o nouă micro-expoziție din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”

Complexul Muzeal Național "Moldova" - Iași Piața Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1, Iași, Iași

Continuând seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași prezintă în perioada 22 martie - 19 iunie 2022, la Palatului Culturii Statueta Venus descoperită în satul Perieni (com. Probota, jud. Iași). Această piesă extrem de rară pe meleagurile noastre a fost descoperită în primăvara anului 2021, generând un puternic răsunet în comunitatea științifică românească. Statueta, care o ilustrează pe Venus, zeița iubirii în mitologia greco-romană, este realizată din bronz, fiind turnată plin și păstrează, pe suprafața ei, o frumoasă patină verde. Cultul zeiței Venus a fost promovat în special de familia imperială, în timpul dinastiei Iulio-Claudiene, fapt ce datează piesa în secolul al II-lea p. Chr. Dacă pe teritoriul României   statuetele de teracotă se întâlnesc în toate contextele, în privința celor de bronz, putem preciza că din cele 19 piese cunoscute în contexte sigure, 15 provin din mediul militar. Prezența lor în număr mare în interiorul forturilor romane se explică prin faptul că prețul ridicat al unei astfel de piese nu putea fi acoperit decât de soldați. Statuetele de bronz au o perioadă lungă de utilizare, fiind răspândite pe un vast areal. Descoperirea acestei piese la o mare depărtare de frontiera romană, în Barbaricum, nu are un caracter întâmplător. Existența la Perieni a unei posibile așezări aparținând dacilor liberi trebuie pusă în legătură cu tradiționalele rute de comunicare existente de-a lungul a două importante cursuri de apă: Prut și Jijia. Descoperirea a numeroase importuri romane în acest areal - amfore (depozitele de la Holboca și Tătărași), ceramică de masă, monede, piese de port și podoabă -indică o dinamică a practicilor comerciale ce au cunoscut o dezvoltare în a doua jumătate a secolului II p. Chr. și prima jumătate a secolului III p. Chr., întreruptă de răcirea relațiilor dintre populația din spațiul est-carpatic și Imperiul Roman. De asemenea, nu este exclusă nici ipoteza ca acest obiect extrem de rafinat să fi ajuns aici ca pradă de război, în urma uneia din incursiunile dacilor și ale aliaților acestora la sud de Dunăre. Grație intervenției specifice realizate de  restauratorii  Centrului de Cercetare și Conservare - Restaurare a Patrimoniului Cultural, această piesă este prezentată publicului vizitator în cadrul micro-expoziției din seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, pe care vă așteptăm cu drag să o vizitați.       Manager, Drd. Valentina Druțu Şef Secția Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş  

Iași: Vă invităm să vizitați expoziția „Ecouri universale ale scenei”, organizată la Colecția „Istoria teatrului românesc”.

Muzeul „Mihai Eminescu” Bulevardul Carol I, nr. 31, Iași

Vă invităm să vizitați expoziția „Ecouri universale ale scenei”, organizată la Colecția „Istoria teatrului românesc”. Documente, traduceri, fotografii, afișe, manuscrise, ediții rare, schițe de decoruri și costume ilustrează cum a evoluat arta teatrală românească sub viziunea teatrului universal și influența trupelor de actori străini. Expoziția „Ecouri universale ale scenei” se poate vizita până la data de 5 iunie 2022, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet de intrare).

București: Sejur la MARe. Andrei Cădere | MARe/Muzeul de Artă Recentă

MARe/Muzeul de Artă Recentă Primăverii nr 15, București, București

Sejur la MARe. Andrei Cădere Începând de miercuri, 30 martie, ora 11:00, în colecția permanentă a muzeului, vizitatorii vor putea vedea, la etajul 2, o nouă lucrare aflată în ”Sejur la MARe”: Andrei Cădere, Bară de lemn cubică, 1971, lemn pictat, 195,7x4,5x4,2 cm, colecția Ovidiu Șandor. Lucrarea va fi expusă până în luna mai. PREZENTARE: ”Sub cub André Cadere reprezenta conceptualismul în vogă în anii 70; Andrei Cădere voia să fie pictor. André Cadere era revoluționar glam, rebel nomad din estul Europei, învăluit în comunism și Război Rece; Andrei Cădere se trăgea din marea burghezie blamată de regimul comunist, lucra ca zidar și model, prelungea o boemă cvasi-anacronică în Bucureștiul anilor 60. André Cadere trola expozițiile altor artiști, din Paris și Londra, cu barele sale de lemn rotund, o reinterpretare hazlie a Coloanei infinite a lui Brâncuși; Andrei Cădere picta tablouri ce cochetau cu o infantilă (în sens obiectiv) plăcere pentru culoare. Dualitatea personajului Cădere este adesea epurată în favoarea celebrei barre de bois rond, formula consacrată a demersului său artistic. Dar formula consacrată este stabilizarea experimentelor anterioare, prin interacțiunea lui Cădere cu arta „timpului său”. La MARe, prin lucrarea Pictorul din colecția permanentă și, acum, prin Bara de lemn cubică, este refăcută geneza formulei consacrate, un soi de Andrei Cădere becoming André Cadere. Bara de lemn cubică expusă în această perioadă la MARe pare o verigă dintr-un lanț pe care, în artă, ar fi reducționist să-l numim evolutiv. Înainte de emigrarea lui la Paris în 1968, Cădere picta peisaje cu aer suprarealist combinate cu inserții op art, fără vreun rapel la arta oficială comunistă. La Paris devine însă faimos prin barele rotunde de lemn: era epoca în care fermentau conceptualismul, pentru care gestul și atitudinea surclasau obiectul, minimalismul, pentru care obiectul era vidat de semnificații și repus în discuție ca premiză, pop art-ul, pentru care produsele de masă contează ca inspirație, în timp ce pictura pe pânză părea o opțiune artistică retrogradă. Față de intelectualismul conceptualismului și puritanismul minimalismului, ce luau în serios faptul că nu mai luau în serios pictura și arta, Cădere propune naivele și ironicele bare cu aspect de jucării vintage sau de dulciuri în formă de bastonașe vândute prin bâlciuri. Dintr-un anumit punct de vedere, Cădere face cu ochiul pop art-ului, dar într-un mod subtil: barele sale – pe care le numește pictură infinită – conțin o vădită referință la Brâncuși, dar la un Brâncuși devenit produs al scenei artistice occidentale, multiplicat și serializat, oferit spre consum cultural de masă, așa cum și cilindrii de diverse culori ce alcătuiesc barele lui Cădere sunt concatenați serial, iar lucrările purtate pe un traseu clar construit prin oraș de către artist și depuse – aproape ca o memă a zilelor noastre – ireverențios în expozițiile altora, în expozițiile celor care se luau în serios. Important însă în înțelegerea barelor – dincolo de ironie sau poate potențând ironia – era sistemul dezvoltat de Cădere. Suita de 3 sau 4 culori era reluată prin permutări, până la epuizarea combinațiilor. Înălțimea unui cilindru-element era egală cu diametrul cilindrului, iar înălțimea unui bare era strict calculată; artistul compunea matematic hărțile locurilor unde se preumbla cu barele. Era un joc în care nimic nu era lăsat în voia hazardului, o ficțiune matematică ce-i făcea barele demne conceptualism și de minimalism. Din 1972 există fotografii cu el alături de borduri (din Paris probabil) pe care vopsise – ca într-o schiță – culori înșiruite ca într-o bară. Astfel revenim la această bară din 1971: o proto-bară, cum sunt câteva de acest tip. Ordinea consacrată a culorilor și permutările lor nu par să existe încă, dispunerea elemenților colorați fiind mai curând aleatorie, în maniera de desfătare copilărească în care Cădere își picta tablourile anterioare emigrării. Iar bara rotundă este aici cubică, un rezultat încă neșlefuit până la a ajunge să fie pictura infinită pe care, din orice parte ai privi-o, rămâne aceeași.” Text de Ioana Iuna Șerban, curator.

București: Expoziția Arnulf Rainer: Nefiind înger / Not Being an Angel, 31 martie – 27 iunie 2022, MARe/Muzeul de Artă Recentă

MARe/Muzeul de Artă Recentă Primăverii nr 15, București, București

Expoziția Arnulf Rainer : Nefiind înger / Not Being an Angel *For English, please scroll down RO MARe, 31 martie - 27 iunie 2022 Vernisaj: joi, 31 martie: orele 18:00 - 20:00 Organizatori: MARe/Muzeul de Artă Recentă Forumul Cultural Austriac Partener: UniCredit Bank Curator: Erwin Kessler Expoziția se va deschide în prezența domnului Arne Ehmann, directorul galeriei Thaddeus Ropac. PREZENTARE: Artist crucial pentru înțelegerea mentalității europene postbelice, Arnulf Rainer (n. 1929) constituie puntea dintre creația artistică nutrită de subconștientul eliberat prin dicteul automat de tip suprarealist, definitoriu pentru perioada interbelică și crisparea, angoasa și disperarea expresivă impulsionată de apocalipsa nucleară care încheia cel de-al doilea război mondial. Fondată pe coabitarea unor polarități ireconciliabile, pe eliberarea creativă fără rest și pe moartea iminentă fără rost, arta sa este un viguros memento al fragilității condiției umane actuale. Exuberantă și morbidă, vulnerabilă și agresivă, pictura sa este liric-abstractă ca mijloace și tragic-spirituală ca viziune. Vitalitatea întunecată a fotografiilor (frecvent autoportrete în ipostaze acționiste, body art) și a tablourilor sale intens și repetat supra-pictate, redă, fără egal în arta contemporană, acea expansivitate atroce de gaură neagră - voracitatea absurdă a conștiinței vinovate, care învăluie, acoperă și sufocă, precum o ceață neagră, credința, eul, creația, lumea. Arnulf Rainer este unul dintre cei mai cunoscuți și influenți artiști austrieci contemporani. Opera sa combină body art și performance, fotografie, pictură și instalații într-un veritabil reper conceptual al tipului austriac de artă experimentală. El deviază tehnicile artistice tradiționale, pictura și desenul, le mixează cu acționismul și fotografia pentru a produce o estetică nouă, o experință concomitent introspectivă, vitalistă, spirituală și politică. Operele selectate pentru expoziția de la MARe, realizată în colaborare cu galeria Thaddeus Ropac din Salzburg, acoperă perioada anilor 60-90, cea mai densă și reprezentativă din creația lui Arnulf Rainer, fiind incluse în expoziție și o serie de lucrări-cheie dintre cele expuse de Arnulf Rainer în universal aclamata sa expoziție personală din 1978, în Pavilionul Austriei de la Bienala de la Veneția. După seria de expoziții Hermann Nitsch : Ritualuri și VALIE EXPORT : Import (2020), urmate de Heimo Zobernig : Spirit Fuck Painting (2021), MARe este onorat să prezinte expoziția Arnulf Rainer : Nefiind înger în cadrul parteneriatului multianual cu Forumul Cultural Austriac din București. (Text de Erwin Kessler, curator) ENG Arnulf Rainer : Not Being an Angel MARe, 31 March - 27 June 2022 Opening: Th, 31 March: 6 PM - 8 PM Organizers: MARe/Museum of Recent Art Austrian Cultural Forum Partner: UniCredit Bank Curator: Erwin Kessler The Exhibition will open in the presence of Mr. Arne Ehmann, manager of Thaddeus Ropac Gallery, Salzburg. CURATORIAL TEXT: A crucial artist for understanding the European postwar mentality, Arnulf Rainer (b. 1929) is a bridge linking art feeding upon the liberated subconscious by means of the interwar, surrealist automatic dictation, and the desperate anguish boosted by the nuclear apocalypse which ended WW2. Founded on the cohabitation of the irreducible polarities, on the fusion of radical creative liberation and the imminent senseless death, his art is a vigorous memento of the human frailty today. Exuberant and morbid, vulnerable and aggressive, his painting is abstract-lyrical as its means are concerned and tragic-spiritual as its ends are concerned. The dark vitality of his photographs (frequently self-portraits in actionist, body art hypostases) and of his endlessly over-painted canvases convey, in an unmatched manner, the atrocious expansion of a black hole - the absurd, voracious, guilty conscience wrapping, covering and suffocating, as if a black fog, everything around it - faith, the self, the creation, the world. Arnulf Rainer is one of the most well-known Austrian artists of the second half of the 20th century and the beginning of the 21st century. His performance, photography, painting and installation works is a true criterion of experimental Austrian art. He re-employs traditional techniques, painting and drawing, and mix them up with performance, actions and photo interventions to convey a totally new, up-to-date aesthetic, spiritual and political experience. The selected works for the exhibition come from the artist’s own collection, provided by Thaddeus Ropac Gallery in Salzburg. They include some key-pieces from the works he exhibited in the acclaimed solo show in the Austrian Pavilion at Venice Biennale 1978. After the impactful exhibitions Hermann Nitsch : Rituals and VALIE EXPORT : Import (2020), followed by Heimo Zobernig : Spirit Fuck Painting (2021), MARe is proudly presenting the Heimo Zobernig exhibition in the framework of the generous multianual partnership with the Austrian Cultural Forum Bucharest. (Text by Erwin Kessler, curator).

Focșani: expoziția „Arta pe front: reprezentări artistice ale Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1919)”

Mausoleul Eroilor de la Mateiaș Valea Mare-Pravăț, Argeș

Vineri, 1 aprilie, ora 11, Mausoleul Eroilor Focșani Vernisajul expoziției „Arta pe front: reprezentări artistice ale Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 – 1919)” Tema războiului este înfățișată în operele de artă realizate de pictori, precum Nicolae Spirescu, Dumitru Gh.Popa sau Stoica Dumitrescu. Picturile surprind suferințele și ororile din timpul luptelor de la Mărăști, Mărășești, Oituz și Muncelu. Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie, de marți până duminică, între orele 9-16. Vă așteptăm!

Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Atelierul de Artă Ionela Sandrina Mihuleac din Cucuteni (jud. Iași), organizează în perioada 1 aprilie – 30 mai 2022, expoziția „Odă bucuriei”.

Muzeul Unirii Iași Str. Alexandru Lăpușneanu nr. 14, Iași, Iași

Expoziția de ceramică și textile „Odă bucuriei” Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Atelierul de Artă Ionela Sandrina Mihuleac din Cucuteni (jud. Iași), organizează în perioada 1 aprilie – 30 mai 2022, expoziția „Odă bucuriei”. Proiectul expozițional reunește instalații de ceramică, realizate de plasticiana Ionela Mihuleac, precum și elemente textile inspirate de arta populară românească, realizate de Carmen Cumpăratu.   Ionela Mihuleac: „Lucrările mele de ceramică sunt despre bucuria simplă de a crea dincolo de concepte, despre frumusețe, comuniune cu natura și conexiune cu mine însămi”. Originară din Cucuteni, judeţul Iaşi, Ionela Mihuleac a absolvit Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (2002) şi cursurile de master în domeniul Foto-video, la Universitatea Artă şi Design „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (2004). Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România - Filiala Iaşi, are în portofoliu numeroase expoziții de pictură, sculptură și ceramică. Este, de asemenea, inițiatoarea și coordonatoarea Simpozionului Internațional de Arte „HUMAn”, prin intermediul căruia reunește la Cucuteni artiști din întreaga lume și organizează tabere de creație pentru copii.   Carmen Cumpăratu: „Mă fascinează graiul străbunilor care într-un singur semn poate surprinde un întreg univers. Călătoriți pe meleagurile românești, citiți aceste semne pe porțile maramureșene, bucovinene, pe iile de pe întreg cuprinsul țării și veți înțelege că strămoșii noștri trăiesc prin ceea ce noi suntem și facem acum”. Specializată în Inginerie Economică în Industria de Textile Pielărie, Carmen Cumpăratu a urmat cursurile de Masterat în Design Vestimentar - Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi, este Doctor în domeniul Inginerie și Management, profesor la Liceul Tehnologic Economic de Turism Iași. A urmat Cursul de Aprofundare a artei ceramice, organizat de Ionela Mihuleac, și a participat la Simpozionul Internațional de Arte „HUMAn”. Inspirându-se din arta populară, Carmen Cumpăratu „descifrează” în lucrările sale conținutul înscris în cusăturile de pe costumele populare românești, aducând în expoziție, într-o manieră personală, un limbaj fascinant, în care cuvintele sunt codificate în simboluri ce relevă mesaje transmise din generație în generație.   Vernisajul va avea loc vineri, 1 aprilie 2022, de la ora 17.00, expoziția fiind prezentată de dr. Maria Bilașevski, critic de artă.   Manager Interimar, Drd. Valentina Druțu Şef Secție Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş    

Mediaș: Expoziția “Aviatori români în cel de al Doilea Război Mondial: Eugeniu Pârvulescu și Dan Valentin Vizanty”

Casa Memorială "Hermann N. Oberth" - Mediaș str. Hermann Oberth nr. 23, Mediaș, Sibiu

„Never in the field of human conflict was so much owed by so many to so few!” Winston Churchill, 20 august 1940 Stimate cititorule îmi revine dificila misiune de a vorbi despre eroii de ieri ai Aviaţiei Regale Române, având în faţa mea mari personalităţi ale Aviaţiei Militare din zilele noastre. Pornind de la citatul de mai sus, ne punem întrebarea: „Chiar aşa a fost? Aşa s-au petrecut lucrurile?”. Răspunsul a fost dat de istorie, la 31 octombrie 1940 Luftwaffe trebuia să se declare înfrântă în Bătălia Angliei, Royal Air Force a învins. Acel „buchet” de aviatori englezi în mijlocul căruia au răsărit şi piloţii polonezi, au salvat Anglia de la invazia nazistă planificată pentru toamna anului 1940. Asemenea vitejilor aviatori englezi şi neamul românesc a fost binecuvântat cu bravi cavaleri ai aerului. Oare istoria aviaţiei române ar putea să-i dea uitării pe aşii ei?! Amintim doar de cpt (rz) Constantin Cantacuzino (1905-1958), cpt. Alexandru Şerbănescu (1912-1944), of. Adj. Ioan Milu (1908-1982), lt. Tudor Greceanu (1917-1994), lt. Ioan Dicezare (1916-2012), lt. Ion Dobran (1919-2021), cpt. Horia Agarici (1911-1982), lt. Dan Valentin Vizanty (1910-1992), etc. Din lista lungă a aviatorilor celui de-al Doilea Război Mondial, puţini au reuşit să aştearnă pe hârtie posterităţii viaţa, faptele de arme. Au rămas în istoriografia română memoriile lui Tudor Greceanu, „Drumul celor puţini”; Sorin Tulea „Amintiri din războaie neterminate” şi Ion Dobran „Doi ani de foc pe Messerschmitt”. Despre aviaţia de bombardament română, publicul autohton cunoaşte mai puţine lucruri. Ne-au rămas pe hârtie slovele nepieritoare ale aviatorului Sorin Tulea (1915-2005), sub comanda căruia bombardierul Heinkel 111 a zburat pe frontul din Răsărit. Participant la eliberarea Basarabiei în 1941, la luptele de la Bolgrad şi Odesa din toamna aceluiaşi an, bunul său camarad Aurică Livovski. Cu toate că au suferit pierderi grele, aviatorii români au continuat urmărirea adversarului până departe în Crimeea. Din păcate la 7 Mai 1944, aviatorul Sorin Tulea este doborât de sovietici, capturat de un grup de ţărani care l-au confundat cu un spion şi l-au bătut cu înverşunare. Salvat în cele din urmă de jandarmii români, tânărul locotenent a reuşit să publice la sfârşitul vieţii amintirile din război. Despre Sorin Tulea putem spune că a fost un excelent pilot dar şi un veritabil memorialist, un „Vasile Scârneci al aerului”. Episoade tragice vor fi relatate şi de lt. Tudor Greceanu, as al Aviaţiei Române Regale, condamnat de două ori la moarte după 1945, cel care a evadat din temniţa comunistă, cel care a fost dus în faţa plutonului de execuţie, dar a refuzat graţierea. Amintirile sale despre frontul din Est rămân nepieritoare, au ajuns cu luptele până la Cotul Donului şi Stalingrad, de unde au scăpat doar datorită curajului şi inspiraţiei căpitanului Alexandru Şerbănescu: (...) a dat ordin să se deschidă focul. A început un adevărat infern. (...) am reuşit să mă desprind. Nici un reper, noapte, ger cumplit şi doar o biată busolă magnetică care arăta ce voia ea”. O parte a avioanelor şi aviatorilor români care s-au salvat de pe aerodromul de la Karpovka au ajuns la Tacinskaia şi Morovoskaia. Despre sfârşitul eroic al celui care a condus Grupul 9 Vânătoare, ne-a scris ultimul as al Aviaţiei Române, domnul general-maior Ion Dobran: „Cu paşi grei plecăm la avioane, cu captele în jos, cei 12 chemaţi să lupte cu avioane mai slabe, contra unui inamic numeric mult peste puterile lor. (...) A fost deajuns străfulgerarea unei clipe, pentru a se scrie un destin. (...) Şerbănescu a căzut!”. A căzut căpitanul Alexandru Şerbănescu, cel care cu doar câteva zile înainte spunea: „-Nu înţeleg ca un inamic, oricât de mare şi puternic ar fi, să intre în ţara mea ca-n sat fără câini şi s-o pustiască! Nu se va putea spune că în România nu a ieşit nici un român în faţa americanilor, chiar dacă pierdem bătălia”. Bătălia căpitanului Şerbănescu va fi pierdută la 18 August 1944, dar viaţa şi faptele de arme au rămas pentru totdeauna în inimile românilor; viaţa aviatorilor de ieri este subiect de examen la facultăţile de istorie şi cele militare, o reparaţie istorică binemeritată. Aviatorul Ion Dobran a avut parte de o întâlnire memorabilă cu adversarul său din cel timpul celui De-al Doilea Război Mondial, este vorba de americanul Barrie Davis, cel pe care l-a doborât la 6 iunie 1944. Cei doi „gladiatori ai cerului” s-au revăzut pe 23 ianuarie 2010 la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române din Bucureşti. Unul din aviatorii prezenţi în expoziţia găzduită de Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Secţia „Hermann Oberth”, este pilotul Dan Valentin Vizanty. Absolvent al Şcolii Militare de Ofiţeri de Aviaţie de la Cotroceni, a slujit Armata Română între 1931-1948. Având gradul de locotenent-comandor luptă cu Flotila 43 Vânătoare în Est, în August 1944 îl găsim comandant al Grupurilor 1 şi 6 Vânătoare, apărând ţara de aviaţia americană şi mai târziu îl găsim pe front în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Creditat cu 15 victorii aeriene, la data de 24 august 1944 orele 08:30, a rămas memorabilă convorbirea sa cu Eduard Neumann, colonel în Luftwaffe: „- Dragă Vizanty, într-o jumătate de oră, voi lansa un bombardament asupra Bucureştiului. Ce vei face? - Ridic aviaţia de vânătoare. - Te înţeleg, fiecare cu datoria sa. - Nu există alternativă. Tristă realitate. Dacă ne ajută Dumnezeu, ne vom reîntâlni într-o zi pentru a evoca doar clipele fericite petrecute împreună”. Şi într-adevăr cei doi s-au revăzut după decenii, atunci când Dan Vizanty a reuşit să evadeze din blocul comunist. Mulţi aviatori români, aşi ai aviaţiei noastre militare au luptat pe toate cele trei fronturi, în Răsărit, România şi în Apus. Cu toţii şi-au făcut datoria, nu au lăsat curtea „nepăzită”. „Dar vine momentul aproape inevitabil când cea mai măruntă imponderabilă îţi este potrivnică şi atunci ... o dâră lungă de fum şi flăcări este ultimul drapel pe care îl întinzi, ca un strigăt de adio, pe cerul iubit”. Tuturor celor care au iubit Aviaţia Română şi piloţii ei, le amintim că dâra de fum de pe cerul patriei a fost dragostea de neam şi ţară a bravilor noştri aviatori. Cei de azi avem datoria sfântă de a transmite către noua generaţie curajul şi bărbăţia, iubirea şi sacrificiul de care au dat dovadă cavalerii cerului albastru. Sursa: Tudor Greceanu: Drumul celor puţini, Editura Vremea, Bucureşti 2016. Sorin Tulea: Amintiri din războaie neterminate, Editura România Pitorească 2015. Ion Dobran: Doi ani de foc pe Messerschmitt, Editura Favorit, Bucureşti 2018. Daniel Focşa: Dan Vizanty - Destinul unui pilot de vânătoare, Editura Institutul European, 2010. Text: Muzeograf Dan Ramf, Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Secţia „Hermann Oberth” Mediaş.

Ștefănești, Argeș: „PARISUL STUDENȚIEI MELE” la Muzeul Național „Brătianu”, 5 aprilie – 29 mai 2022

Muzeul Național Brătianu Aleea Stațiunii 37, Ștefănești, Argeș

VERNISAJ EXPOZIȚIE TEMPORARĂ „PARISUL STUDENȚIEI MELE” În perioada 5 aprilie – 29 mai 2022, Muzeul Național „Brătianu” va organiza o expoziție temporară intitulată „Parisul studenției mele”. Este vorba despre o expoziție de cărți poștale ilustrate care își propune să prezinte acest oraș așa cum l-au cunoscut fiii lui Ion C. Brătianu, în vremea studenției lor. Ilustratele sunt editate în Franța, Germania, Anglia, Italia și Austro-Ungaria, la cumpăna secolelor XIX-XX, și prezintă aspecte generale și obiective specifice din capitala franceză. Colecția de cărți poștale aparține domnului Cornel Lazăr, un pasionat colecționar din Pitești, multiplu medaliat la expoziții de cartofilie organizate în România. Deschiderea expoziției va avea loc marți, 5 aprilie, ora 11:00, iar cei care vor fi alături de noi vor afla detalii despre ilustratele expuse și despre posesorul acestora, domnul Cornel Lazăr, cel care a avut amabilitatea și plăcerea de a colabora cu Muzeul Național „Brătianu”.

Arad: Expoziția ”PORȚELANURI ȘI PLANTE”, Secția de Științele Naturii, 5 aprilie – 25 mai 2022

Muzeul de Științe ale Naturii - Complexul Muzeal Arad Piaţa George Enescu nr. 1, Arad, Arad

Expoziția ”PORȚELANURI ȘI PLANTE” este rodul unei bune colaborări pe care Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad, respectiv Grădina Botanică Universitară ”Pavel Covaci” din Macea, o au cu Secția de Științele Naturii a Complexului Muzeal Arad. Porțelanurile ne însoțesc zilnic, atunci când servim masa, când bem o cafea sau un ceai, când admirăm un buchet de flori tăiate și ne fac viața mai frumoasă. Piesele expuse fac parte din acea categorie de obiecte care reușesc să aducă natura în interiorul caselor noastre, să ne facă să o iubim și să o protejăm. Legătura dintre plante și animale este evidențiată într-o primă vitrină. Relația din cadrul lanțului trofic, dar și unele aspecte legate de polenizarea florilor și ulterior de diseminarea fructelor sau semințelor plantelor cu ajutorul animalelor, ne-au permis să expunem și aceste piese. Cel mai generos spațiu a fost atribuit plantelor medicinale, o categorie de plante foarte bine studiate, apreciate pentru proprietățile lor terapeutice, cunoscute la noi sub diferite nume populare. Sunt expuse căni de ceai, tăvi, farfurii întinse, dar mai ales farfurioare și boluri mici care au și utilitate practică. Colecția botanica, deși cuprinde diverse tipuri de piese, este unitară, piesele având aceeași marcă, iar lângă fiecare plantă este și denumirea științifică a acesteia. Porțelanul este mai grosier, dar coloristica și prezentarea plantelor sunt cât mai naturale. Dintre plantele ocrotite sau care se află pe listele roșii sunt prezente în această expoziție Floarea reginei sau Floarea de colț (Leontopodium alpinum), Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron myrtifolium syn. Rh. kotschyi) și Geanțiana sau Ghințura (Gentiana sp.). În această vitrină unitatea este asigurată de prezența celor trei specii pe aproape toate exponatele. O categorie interesantă de porțelanuri este și aceea care prezintă diverse fructe comestibile. Cultivați în livezi, dar și în gospodăriile individuale, uneori în fața casei, pomii fructiferi sunt printre cele mai iubite și îngrijite plante și acest lucru se datorează și faptului că toamna ne răsplătesc cu fructele lor atât de gustoase. Cu flori deosebit de frumoase ne răsplătesc trandafirii. Spinii pe care-i au, fac ca îngrijirea lor să fie un pic mai greoaie, dar florile lor aduc multă bucurie. Atât trandafirii sălbatici cât mai ales marea varietate de trandafiri cultivați au înnobilat întotdeauna parcurile și grădinile. Flora reprezintă totalitatea plantelor care cresc într-o anumită regiune. Așa am denumit și noi ultima vitrină verticală, datorită faptului că prezintă o mare varietate de plante. Prezentă pe mai multe piese, inclusiv pe afiș, este Turta sau Ciurul zânelor (Carlina acaulis), plantă spontană la noi în țară care crește în zona montană și subalpină. Peste 90% din exponate sunt porțelanuri cu tematică botanică iar în completare pentru un plus de varietate sunt piese din ceramică, sticlă, metal, plastic și hârtie. Câte o carte în fiecare vitrină verticală atenționează vizitatorul asupra tematicii expuse. Piesele expuse sunt adunate pe parcursul a două decenii, cu pasiune pentru porțelanuri și plante, și probabil că publicul va mai avea ocazia să o admire și în viitor. Până atunci vă invităm să vizitați expoziția din cadrul Secției de Științele Naturii a Complexului Muzeal Arad, deschisă în perioada 5 aprilie - 25 mai 2022. Foto: Nelu Scripciuc

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 6 aprilie 2022, la Palatul Suțu, expoziția tematică „Bucureștiul văzut de Iosif Berman”.

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 6 aprilie 2022, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr 2), expoziția tematică „Bucureștiul văzut de Iosif Berman”. Bucureştiul este un oraș într-o continuă schimbare, surprinsă cel mai bine de-a lungul timpului de aparatul de fotografiat. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul se transformă într-o capitală europeană, atât la nivel social cât și la nivel urbanistic, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Modificarea se va produce în context micro, în cadrul mediului familial, şi în context macro, edilitar-arhitectural, în care stilurile se vor succede periodic, Capitala devenind o veritabilă școală de arhitectură. Acest tip de devenire îl pot remarca vizitatorii, admirând imagini surprinse de către fotograful Iosif Berman (1890-1941), un fotograf cvasi-necunoscut până nu demult, dar care a lăsat în urma sa imagini menite să stea martore în istoria Bucureştiului interbelic. Cele două decenii ale interbelicului bucureştean sunt o perioadă de transformări profunde la nivelul întregii societăți românești, iar Capitala este oglinda acestora. Dacă primul deceniu este rezervat acomodării Bucureștilor la statutul de Capitala României Mari, în care toate frământările sunt o prezență permanentă, atingând toate palierele vieții: social, profesional, politic, financiar, urbanistic s.a., reflectate într-o legislație menită să atingă țelurile națiunii și să uniformizeze întreaga țară, despre cel de-al doilea deceniu putem spune că este cel al schimbărilor de status cultural la toate nivelurile, cel care aduce noul și încearcă să se debaraseze de o inerție care o ține captivă în (trecutul deja) istorie. Vremurile se schimbă, societatea se schimbă, oamenii se schimbă, partidele se schimbă, regele se schimbă, aspirațiile se schimbă, ritmul se schimbă, tonusul se schimbă, totul este de acum altfel. Rapiditatea cu care Bucureștii s-au transformat în răstimpul a numai două decenii este una pe cât de amețitoare pe atât de incredibilă, punând față în față două orașe: unul abia ieșit de sub ocupația străină și care şchiopăta serios; altul care vrea să se lepede de tot ce însemna trecutul și să renască modern(ist). Toată această modificare urbană ne-a fost documentată în perioada interbelică de mai mulți fotografi de mare talent, unul dintre ei fiind Iosif Berman de la care avem o bogată arhivă fotografică a modificărilor Capitalei României Mari. Încercând un jurnal urban în imagini, am coagulat mai multe aspecte legate de viața Capitalei, de la vechiul oraș și obiceiurile acestuia, de la demolarea la reconstruirea sa, până la evenimente și viața socială, politică și culturală a bucureștenilor deceniului al patrulea al secolului trecut. Călătoria propusă de MMB prin vechiul oraș se va opri în stații ce nu se mai întorc. Orașul vechi, cu ale lui ulițe întortochiate, prăvălii și piețe, case și mașini de mult uitate, Parcul Carol, a cărui amenajare este legată de numele primului rege al românilor, demolările vechilor case pentru a permite întinerirea orașului, diferitele evenimente care au ținut cap de afiș în presa vremii, noul oraș, zvelt și dinamic, noile serbări care au necesitat locuri noi de desfășurare și care au reușit o revigorare culturală și economică a Capitalei aşa cum este „Luna Bucureştilor” şi noul loc de desfăşurare a acesteia – Parcul Naţional Carol al II-lea (Herăstrău), viața politică sau mai precis activitatea electorală, viața socială și obiceiurile urbane reprezintă traseul nostru pe harta Bucureştilor interbelici ilustrați de Iosif Berman. Iosif Berman, evreu din Bucovina, va intra în tainele fotografiei cel mai probabil la Suceava și Cernăuți, pentru ca, odată ajuns la București, să câștige prin concurs postul de fotograf la cele mai importante reviste ilustrate. Berman este un fotoreporter a cărui principală temă o reprezintă strada, evenimentele care se petrec aici, atât cele inedite cât și activități cotidiene, cu personaje comune. În fotografiile publicate sub semnătura sa, el documentează diferite acțiuni care implicau mai marii vremii, de la familia regală la politicieni, de la realizări edilitare la dezastre naturale sau umane. Va pleca în Rusia în calitate de reporter de război, însă în urma Revoluției din Octombrie 1917 va ajunge la Novorossiysk, unde își va cunoaște viitoarea soție. După periplul sovietic va ajunge la Constantinopol, de unde va transmite imagini în calitate de corespondent al ziarului „Dimineața”. După cinci ani în Rusia Sovietică și doi la Constantinopol va reveni la București unde va deveni fotograf al Casei Regale, dar îl va însoți şi pe Dimitrie Gusti în cercetările de teren pe care le va documenta fotografic timp de mai bine de cinci ani. Berman a fost un maestru al portretului, reușind să surprindă pe fizionomiile subiecților stări și urme ale suferințelor, dar şi un bun reporter sportiv, atingând toate genurile fotografiei şi tehnicii fotografice ale timpurilor sale. Muzeul Municipiului București are între preocupările sale cele două aspecte ale fotografiei: imaginea și tehnica fotografică, realizând, în special în ultima perioadă, expoziții și volume dedicate acestei arte, și amintesc aici expoziția permanentă „Timpul orașului” sau cea temporară „Fotografii din Bucureştiul interbelic marca Ebner”, volumele „București: un portret «Novecento»” și „Avangarda fotografilor din București”, cât și seria de conferințe dedicate fotografilor bucureșteni. Astfel, tradiția este continuată printr-un demers care aduce în prim-plan atât fotografia cât şi istoria oraşului, prima fiind instrumentul de analiză al evoluţiei urbane. Dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf și curator

București: Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 6 aprilie 2022, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr 2), expoziția tematică „Bucureștiul văzut de Iosif Berman”.

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 6 aprilie 2022, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr 2), expoziția tematică „Bucureștiul văzut de Iosif Berman”. Bucureştiul este un oraș într-o continuă schimbare, surprinsă cel mai bine de-a lungul timpului de aparatul de fotografiat. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul se transformă într-o capitală europeană, atât la nivel social cât și la nivel urbanistic, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Modificarea se va produce în context micro, în cadrul mediului familial, şi în context macro, edilitar-arhitectural, în care stilurile se vor succede periodic, Capitala devenind o veritabilă școală de arhitectură. Acest tip de devenire îl pot remarca vizitatorii, admirând imagini surprinse de către fotograful Iosif Berman (1890-1941), un fotograf cvasi-necunoscut până nu demult, dar care a lăsat în urma sa imagini menite să stea martore în istoria Bucureştiului interbelic. Cele două decenii ale interbelicului bucureştean sunt o perioadă de transformări profunde la nivelul întregii societăți românești, iar Capitala este oglinda acestora. Dacă primul deceniu este rezervat acomodării Bucureștilor la statutul de Capitala României Mari, în care toate frământările sunt o prezență permanentă, atingând toate palierele vieții: social, profesional, politic, financiar, urbanistic s.a., reflectate într-o legislație menită să atingă țelurile națiunii și să uniformizeze întreaga țară, despre cel de-al doilea deceniu putem spune că este cel al schimbărilor de status cultural la toate nivelurile, cel care aduce noul și încearcă să se debaraseze de o inerție care o ține captivă în (trecutul deja) istorie. Vremurile se schimbă, societatea se schimbă, oamenii se schimbă, partidele se schimbă, regele se schimbă, aspirațiile se schimbă, ritmul se schimbă, tonusul se schimbă, totul este de acum altfel. Rapiditatea cu care Bucureștii s-au transformat în răstimpul a numai două decenii este una pe cât de amețitoare pe atât de incredibilă, punând față în față două orașe: unul abia ieșit de sub ocupația străină și care şchiopăta serios; altul care vrea să se lepede de tot ce însemna trecutul și să renască modern(ist). Toată această modificare urbană ne-a fost documentată în perioada interbelică de mai mulți fotografi de mare talent, unul dintre ei fiind Iosif Berman de la care avem o bogată arhivă fotografică a modificărilor Capitalei României Mari. Încercând un jurnal urban în imagini, am coagulat mai multe aspecte legate de viața Capitalei, de la vechiul oraș și obiceiurile acestuia, de la demolarea la reconstruirea sa, până la evenimente și viața socială, politică și culturală a bucureștenilor deceniului al patrulea al secolului trecut. Călătoria propusă de MMB prin vechiul oraș se va opri în stații ce nu se mai întorc. Orașul vechi, cu ale lui ulițe întortochiate, prăvălii și piețe, case și mașini de mult uitate, Parcul Carol, a cărui amenajare este legată de numele primului rege al românilor, demolările vechilor case pentru a permite întinerirea orașului, diferitele evenimente care au ținut cap de afiș în presa vremii, noul oraș, zvelt și dinamic, noile serbări care au necesitat locuri noi de desfășurare și care au reușit o revigorare culturală și economică a Capitalei aşa cum este „Luna Bucureştilor” şi noul loc de desfăşurare a acesteia – Parcul Naţional Carol al II-lea (Herăstrău), viața politică sau mai precis activitatea electorală, viața socială și obiceiurile urbane reprezintă traseul nostru pe harta Bucureştilor interbelici ilustrați de Iosif Berman. Iosif Berman, evreu din Bucovina, va intra în tainele fotografiei cel mai probabil la Suceava și Cernăuți, pentru ca, odată ajuns la București, să câștige prin concurs postul de fotograf la cele mai importante reviste ilustrate. Berman este un fotoreporter a cărui principală temă o reprezintă strada, evenimentele care se petrec aici, atât cele inedite cât și activități cotidiene, cu personaje comune. În fotografiile publicate sub semnătura sa, el documentează diferite acțiuni care implicau mai marii vremii, de la familia regală la politicieni, de la realizări edilitare la dezastre naturale sau umane. Va pleca în Rusia în calitate de reporter de război, însă în urma Revoluției din Octombrie 1917 va ajunge la Novorossiysk, unde își va cunoaște viitoarea soție. După periplul sovietic va ajunge la Constantinopol, de unde va transmite imagini în calitate de corespondent al ziarului „Dimineața”. După cinci ani în Rusia Sovietică și doi la Constantinopol va reveni la București unde va deveni fotograf al Casei Regale, dar îl va însoți şi pe Dimitrie Gusti în cercetările de teren pe care le va documenta fotografic timp de mai bine de cinci ani. Berman a fost un maestru al portretului, reușind să surprindă pe fizionomiile subiecților stări și urme ale suferințelor, dar şi un bun reporter sportiv, atingând toate genurile fotografiei şi tehnicii fotografice ale timpurilor sale. Muzeul Municipiului București are între preocupările sale cele două aspecte ale fotografiei: imaginea și tehnica fotografică, realizând, în special în ultima perioadă, expoziții și volume dedicate acestei arte, și amintesc aici expoziția permanentă „Timpul orașului” sau cea temporară „Fotografii din Bucureştiul interbelic marca Ebner”, volumele „București: un portret «Novecento»” și „Avangarda fotografilor din București”, cât și seria de conferințe dedicate fotografilor bucureșteni. Astfel, tradiția este continuată printr-un demers care aduce în prim-plan atât fotografia cât şi istoria oraşului, prima fiind instrumentul de analiză al evoluţiei urbane. Dr. Cezar Petre Buiumaci, muzeograf și curator

Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând de joi, 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”.

Muzeul "Theodor Aman" - Muzeul Municipiului București Str. C.A. Rosetti nr. 8, București, București

O întâlnire exclusivă cu peisagistul Aman este o bucurie și o mare încântare, mai ales că publicul va avea ocazia să admire lucrări realizate de pictor în ultimele două decenii din viaţă, adică atunci când creatorul ajunsese în perioada sa de maximă maturitate artistică. Muzeul Municipiului București vă invită să vedeți, începând cu data de 7 aprilie 2022, la Muzeul Theodor Aman (strada C.A. Rosetti nr. 8 ), expoziția „AMAN ÎN PLEIN-AIR. Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”. Tributar la începuturi educaţiei academiste însuşite în anii de studii la Paris, artistul îşi concentrează atenţia asupra genurilor considerate majore – subiectul istoric şi portretul, socotind peisajul un gen facil, neinteresant pentru marii artişti: «Dispensată de unŭ studiu seriosŭ, pictura peisagiului este adesea îmbrățișată de dame și în adevărŭ ele o reproducŭ cu multă inteligință și simțimănt» (T. Aman, Despre pictură, în Revista Carpaţilor, an I, tom II, semestrul I, 1860, p. 233-234). Cu toate acestea, întâlnirea lui Aman cu peisajul se petrece încă din anii studenţiei, la început timid, ca o tatonare a lumii, fructificându-se în lucrări pictate în atelier, după schiţe trasate în grabă pe teren, lucrări în care descriptivismul nu lasă prea mult loc emoţiei, iar universul exterior nu empatizează cu cel interior, capabil să filtreze percepţia personală. Ca în toate genurile abordate, peisajul lui Aman suferă o evoluţie continuă, culminând în momentul în care artistul îşi părăseşte atelierul şi se raportează direct la natură. Tuşa se eliberează, devine tot mai nervoasă şi mai expresivă, culoarea surclasează desenul, lumina devine personaj. Treptat, Aman nu se mai raportează la natură cu o privire tehnică şi rece, ci o recreează, însufleţind-o cu sensibilitatea şi emoţiile personale. Peisajul devine spre finalul vieţii un gen perfect asumat şi aproape o formulă identitară a artistului în percepţia multora dintre admiratorii săi. Aşa cum se întâmplă în toate subiectele pe care le abordează, Theodor Aman este mereu un cronicar atent şi obiectiv al timpului său, multe dintre lucrări putând fi asimilate unor veritabile documente istorice, cu atât mai fascinante cu cât distanţa temporală ne plasează tot mai departe de realitatea de mult apusă a instantaneelor imortalizate. Peisajele nu fac excepţie şi avem prilejul să recunoaştem locuri păstrate aproape intacte după mai bine de un veac şi jumătate, cum sunt cele surprinse în instantaneele din Jardin du Luxembourg, al doilea ca mărime între parcurile pariziene, dar avem şansa să vedem şi locuri definitiv dispărute, cum ar fi grădina artistului – un loc fermecător la margine de Bucureşti, în mahalaua Bradu-Boteanu, îngropată acum sub betonul unor blocuri din plin centrul capitalei. Lucrările aduse acum în faţa publicului aparţin preponderent ultimelor două decenii din viaţa creatorului – perioadă de maximă maturitate artistică, când peisajele lui devoalează pasiune şi o mare bucurie în abordare, sentimente care astăzi se transferă instantaneu în percepţia receptorului. Educaţia academistă şi bucuria detaliului nu au dispărut niciodată, dar neastâmpărul experimental este prezent şi el în încercările întregii creaţii. Privindu-i peisajele, suntem adesea tentaţi să facem paralele cu Manet sau cu Renoir şi Monet la începuturile demersului lor impresionist. Aman, adeptul construcţiei riguroase, al detaliului tratat cu maximă minuţiozitate dialoghează brusc într-un limbaj ce-i părea complet străin. Forma cedează locul sugestiei, iar experimentele luministice şi cromatice devin preocupări majore, forţând deplasarea exprimării spre teritoriul unui impresionism incipient. Din păcate, timpul nu a mai avut răbdare şi i-a înterupt demersurile făcute în abordarea noului stil, căruia a dovedit că îi simţea şi îi înţelegea cu empatie şi profunzime principiile. Greta Şuteu, muzeograf, curator al expoziției

Expoziția ”Pălăria – accesoriu, eleganță și mesaj în perioada interbelică” poposește la Oradea

Muzeul ”Casa Darvas - La Roche” Iosif Vulcan 11, oradea, Oradea

Expoziția ”Pălăria - accesoriu, eleganță și mesaj în perioada interbelică” poposește la Oradea Muzeul de Etnografie Brașov vă invită să vizitați expoziția ”Pălăria - accesoriu, eleganță și mesaj în perioada interbelică” în primul muzeul Art Nouveau, ”Casa Darvas - La Roche” din Oradea. Vernisajul expoziției va avea loc joi 7 aprilie 2022, la ora 16:00. Expoziția atrage atenția asupra unui simbol al eleganței, pălăria, care astăzi este doar un accesoriu, dar în secolul trecut era un semn de prestigiu, de onorabilitate, purtând nenumărate mesaje, descifrate și înțelese de toți membrii comunității. Printr-o selecție unică de piese și prin reconstituirea renumitelor ateliere de pălărieri și modiste, curatorul expoziției Oana Țigănuș, propune publicului o călătorie în timp, urmărind redarea atmosferei de altădată, când tendințele în materie de pălării și accesorii vestimentare ale protipendadei interbelice erau în acord permanent cu moda Europei occidentale. De asemenea, publicul poate descoperi și o selecție de pălării simbol ale epocii apuse. Exponatele capătă un plus de farmec și personalitate în spațiile în care sunt expuse, dat fiind că sunt adăpostite de Muzeul ”Casa Darvas - La Roche”, una dintre cele mai de preţ bijuterii arhitectonice ale oraşului Oradea. Clădirea a fost construită între anii 1909 şi 1912 de către fraţii László şi József Vágó în stil Art Nouveau-Secession. Aflată în administrarea Primăriei Oradea, și-a deschis porțile turiștilor ca primul muzeu Art Nouveau din Romania, în luna august 2020, fiind restaurată cu fonduri europene. În zona de entertainment, vizitatorii sunt invitați să probeze pălăriile create exclusiv pentru această expoziție de către designerul Kristina Dragomir, pălării inspirate din perioada interbelică. Prin imortalizarea momentului, vor face un salt în trecut și vor pleca de la muzeu cu o amintire specială ce le poate aduce, la finalul expoziției, un premiu surpriză! Expoziția poate fi vizitată până la sfârșitul lunii iunie 2022, la Muzeul ”Casa Darvas - La Roche” din str. Iosif Vulcan 11, Oradea, de marți până duminică de la ora 10.00 la 18.00.

Galați: Lumea păpuşilor – o lume minunată

Lapidarium, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, Galați, Galați

Lumea păpuşilor - o lume minunată O expoziţie de excepţie va fi vernisată pe 12 aprilie 2022, ora 11.00, la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, instituţie aflată sub patronajul Consiliului Judeţean Galaţi. „Lumea păpuşilor - o lume minunată” este o expoziţie care cuprinde 225 de păpuşi din porţelan, din patrimoniul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi. Timp de două luni, de pe 12 aprilie, până pe 3 iunie 2022, vom aduce lumea basmelor la Galaţi. Balerine gata să-şi înceapă spectacolul, prinţese, cavaleri, domni şi domniţe şi multe alte personaje din poveşti, fiecare păpuşă are câte o poveste de spus, începând cu data de 12 aprilie a.c. La vernisajul expoziţiei „Lumea păpuşilor - o lume minunată”, partenerii noştri, actorii de la Teatrul „Gulliver” Galaţi, au pregătit pentru vizitatorii mici şi mari, cu suflet de copil, un moment surpriză. Expoziţia, amenajată de muzeograf Ionela Daniela Antohe, va fi vernisată în prezența doamnei dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi, de către prof. Cristian-Dragoş Căldăraru, managerul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galaţi. Vă aşteptăm marţi, 12 aprilie 2022, ora 11.00, la Secţia Lapidarium, str. Mr. Iancu Fotea nr. 2 Bis (vizavi de Biserica Greacă) să retrăiţi bucuriile copilăriei. Intrarea este gratuită doar în ziua vernisajului!

Suceava: expoziţia “Această carte a noastră. Documente din timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, 12 aprilie – 3 iulie 2022

Muzeul de Istorie Suceava - Muzeul Bucovinei Str. Ştefan cel Mare nr. 33, Suceava, Suceava

44 de documente medievale, din care 41 emise de cancelaria voievodului Ștefan cel Mare, între anii 1458-1503, expuse la Muzeul de Istorie Suceava, începând din 12 aprilie! Muzeul Naţional al Bucovinei, Arhivele Naţionale Bucureşti, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale şi Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti vă invită să admiraţi mărturiile păstrate peste timp, ale unor locuri, familii şi lăcaşe de cult, în expoziţia "Această carte a noastră. Documente din timpul domniei lui Ştefan cel Mare". Venisajul va avea loc marți, 12 aprilie 2022, ora 14, la Muzeul de Istorie. Expoziţia va fi deschisă în perioada 12 aprilie - 3 iulie 2022. Dedicată împlinirii a 565 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare, expoziția prezintă un număr de 44 de documente medievale, din care 41 emise de către cancelaria domnului Moldovei, întrii 1458-1503. Alte trei documente aparţin vistiernicului Iuga, prin care acesta face câteva danii Mănăstirii Putna, în anul 1476. La acestea se adaugă copii târzii după documente de epocă. Aste anfel, în documente sunt pomenite Mănăstirea Putna, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Moldoviţa, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Probota, localităţi de pe teritoriul Moldovei medievale, unde boierii aveau stăpâniri, Solca, Mălini, Măriţei, Toporăuţi, Şerbăuţi, Ostriţa şi multe altele. Documentele aparţinînd celor patru instituţii menţionate mai sus, reprezintă o mică parte din documentele epocii lui Ştefan cel Mare ajunse până la noi, cele mai multe dispărând în timp, de-a lungul celor 500 de ani care au trecut de la emiterea lor. În expoziţie există un uric, datat 17 martie 1492, prin care Ştefan voievod le confirmă lui Şteful şi surorii sale, Marina, stăpânirea unor sate pentru că proprietarii pierduseră documentul pe care îl aveau de la bunicul lor. Mai multe informaţii despre aceste documente pot fi găsite în catalogul expoziţiei, care beneficiază de un erudit Cuvânt înainte aparţinînd domnului prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei. Cele mai multe documente sunt emise la Suceava, principala reşedinţă domnească, dar şi la Vaslui, Iaşi sau Bădeuţi, unde existau curţi domneşti.

Alba Iulia: „LILIECII – Stăpânii Nopții”. Afișaje interactive, efecte speciale și un castel gotic. 12 aprilie – 31 mai 2022

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia Str. Mihai Viteazul, Nr. 12-14, Alba Iulia, Alba

Începând de mâine sunteți așteptați la o nouă expoziție Muzeul Național al Unirii Alba Iulia vă invită să participați la expoziția Liliecii stăpânii nopții ce prezintă miturile și realitatea despre lilieci prin activități practice. Învățăm despre diferite specii de lilieci, despre cum se odihnesc, despre hibernare și de ce apar la înserat. Expoziția conține afișaje interactive, efecte speciale și un castel gotic. Expoziția este deschisă din 12 aprilie 2022 până în 31 mai, 2022, de marți până duminică, în intervalul orar 10-17. Tarif bilet intrare: 2,5 lei copii; 5 lei adulți. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Asociația pentru Protecția Liliecilor din România și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Galați: expoziția “Specii invazive din Romania de interes pentru U.E.” la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță”, 13 aprilie – 25 septembrie 2022

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Răzvan Angheluță" - Galați Str. Regiment 11 Siret nr. 6A, Galați, Galați

EXPOZIȚIE NOUĂ Începând cu data de 13 aprilie 2022, la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați va fi deschisă publicului expoziția temporară “ Specii invazive din Romania de interes pentru U.E.”, organizată în colaborare cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” Tulcea și Universitatea din București. Expoziția aduce în atenția publicului problematica speciilor de plante și animale invazive sau cu potențial invaziv, semnalate pe teritoriul țării noastre, ce constituie o problemă și la nivel european. Materialele infografice, ce prezintă informații referitoare la originea speciilor invazive, căile de pătrundere în flora și fauna națională, habitatele invadate și impactul acestora asupra biodiversității, sănătății oamenilor și economiei, au fost realizate în cadrul proiectului Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, confinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POIM 2014-2020. Plantele și animalele care ajung să se adapteze în habitate străine pot înlocui flora și fauna indigenă, provocând daune mediului. Aceste organisme sunt cunoscute sub denumirea de specii invazive. Ele reprezintă o ameninţare majoră la adresa biodiversităţii indigene europene, având repercusiuni economice și sociale, spre exemplu asupra sănătăţii umane, pescuitului, agriculturii și producţiei de alimente. Expoziția temporară “ Specii invazive din Romania de interes pentru U.E.” va putea fi vizitată la Complexul Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” Galați până pe 25 septembrie 2022.

Expoziția de fotografie „Florile Dobrogei Continentale” la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

„Florile Dobrogei Continentale” joi, 14 aprilie 2022 - ora 11:00 Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău are plăcerea de a vă invita în data de 14.04.2022, ora 11:00 să participați la vernisarea expoziției de fotografie „Florile Dobrogei Continentale”, care va avea loc la subunitatea Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău, cu sediul din str. Aleea Parcului nr. 9. Expoziția este organizată în colaborare cu specialişti ai Complexului Muzeal Național Neamț, secţia Muzeul de Științe Naturale Piatra Neamț şi va fi disponibilă pentru public până la finalul lunii decembrie a acestui an. „Florile Dobrogei Continentale” este o expoziție dedicată monumentelor naturii din arealul dobrogean, cu referire la flora Dobrogei. Titlul expoziţiei „Florile Dobrogei Continentale” descrie exhaustiv conţinutul expoziţiei, reflectând în mod direct aspecte din Flora Dobrogei, care numără aproximativ 2000 de specii de plante vasculare, dintre acestea 200 de taxoni sunt rari inclusiv la nivel European, o serie de specii fiind endemice. Vizitatorii vor putea viziona un bogat material fotografic, însumând 37 de specii de plante specifice Dobrogei și peisaje, care oferă informaţii ştiinţifice şi curiozităţi referitoare la flora și habitatele acestei regiuni deosebite a României. Expoziția are ca scop popularizarea științei în rândul elevilor, a profesorilor, a studenților, a familiilor și a publicului larg. Prin intermediul ilustrațiilor expuse, expoziția dorește să sensibilizeze vizitatorul cu privire la nevoia de conservare a speciilor rare de plante și să inducă dorința protejării acestora. Flora Dobrogei reflectă fidel ținutul dobrogean cu aspect de podiș, presărat din loc în loc de numeroase dealuri cu un grad mare de ariditate, acest ținut fiind cel mai secetos din România. Flora Dobrogei cuprinde plante în marea lor majoritate xerofite, care preferă zonele aride fiind foarte bine adaptate la secetă. Învelișul vegetal al Dobrogei reflectă particularitățile climatice ale regiunii, pe lângă stepa tipic dobrogeană, formată din numeroase specii de graminee (amintim aici de: păiușul stepic și de colilie), pajiștile stepice naturale fiind caracterizate de specii din genurile Festuca spp. și Stipa spp.; în arealul dobrogean întâlnim și silvostepa, caracterizată de prezența pădurilor de cer și de stejar, amintim aici speciile: Quercus cerris, Quercus pubescens și Q. frainetto pe lângă care creşte și cărpinița: Carpinus orientalis. În prezent, vegetația de stepă și de silvostepă ocupă în Dobrogea suprafețe mici, vegetația naturală fiind înlocuită de-a lungul timpul, ca urmare a intensificării activităților agricole, de terenuri cultivate. Vă aşteptăm! Manager, dr. Gabriela Gurău

Brad: expoziția de fotografie „POEZIA FRUNZEI” semnată Bujor Dușan, 15 aprilie – 15 iunie 2022

Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad Str. Cloșca nr. 4, Brad, Hunedoara

Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, vă invită vineri, 15 aprilie 2022, ora 17:00, să participați la vernisajul expoziției de fotografie „POEZIA FRUNZEI” semnată Bujor Dușan. Vernisajul se va desfășura la Brad, la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie, str. Cloșca, nr. 4. Expoziția poate fi vizitată în perioada 15 aprilie – 15 iunie 2022. Bujor Dușan s-a născut în localitatea Ribița (24 noiembrie 1961), județul Hunedoara, unde locuiește și în prezent. A absolvit Institutul „Traian Vuia” din Timișoara, specializarea „rețele electrice”. Fotografia este una dintre pasiunile sale, fiind profund atașat de locurile natale, de natura, istoria și tradițiile zonei în care trăiește, pe care le reține cel mai adesea în fotografiile sale. Astfel, a organizat mai multe expoziții cu tema „Ribița-istorie și pitoresc” și a colaborat cu material fotografic pentru diverse publicații, precum „Miorița”, „Vox libri”, „Formula AS”, „Revista de Lingvistică și Cultură Românească”. De asemenea, a furnizat material fotografic pentru albumul foto al comunei Ribița „Ribița - istorie și pitoresc” (2005), „Monografia etnofolclorică a comunei Ribița - La fântână la izvor”, (2008), „Drumeții pe-o gură de rai” (2009), „Plai de dor” (2013), „Între munte și biserică” (2017) etc. Activitatea sa a fost premiată la concursuri naționale de fotografie. „Atunci când fotografiez intru într-o stare specială, mă detașez de tot ceea ce este în jurul meu și devin una cu subiectul fotografiat. Timpul își pierde valoarea și uit mai mereu că el nu stă pe loc… În ultimul timp sunt tot mai atras de fotografia macro, care pune în valoare subiectele „mici”, adică acea parte „a boabei și a fărâmei”, cum ar spune poetul. Un fir de iarbă, o floare, o frunză, o petală, pe toate le privesc ca pe niște capodopere ale naturii, iar prin obiectivul aparatului de fotografiat încerc să le aduc frumusețea în prim-plan, în atenția celor care trec de multe ori prea grăbiți pentru a o sesiza. Utilizând tehnologiile prezentului, am început să prelucrez unele dintre fotografii, pentru a obține efecte speciale. Așa am ajuns la fotografiile din expoziția cu titlul <Poezia frunzei>” mărturisește Bujor Dușan. Vă așteptăm cu mult drag!

Târgu Neamț: expoziția „Cercetările arheologice preventive de la Mănăstirea Văratec (2021)’’, rezultatele săpăturilor efectuate la Biserica „Nașterea Sf. loan Botezătorul” din cadrul Mănăstirii Văratec

Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Str. Ştefan cel Mare, nr. 37, Târgu Neamț, Neamț

În perioada 16 aprilie - 31 iulie 2022, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț poate fi vizitata expoziția temporara „Cercetările arheologice preventive de la Mănăstirea Văratec (2021)’’, care valorifică rezultatele săpăturilor efectuate anul trecut la Biserica „Nașterea Sf. loan Botezătorul” din cadrul Mănăstirii Văratec. Investigațiile au evidențiat urmele #primului cimitir al mănăstirii, din care au fost cercetate 72 de complexe mortuare, fiind recuperată o bogată informație științifică și un inventar arheologic valoros.

Slobozia: Expoziția ,,Lumina Învierii-Tradiție și cultură religioasă în Bărăganul ialomițean” 19 iulie – 30 iulie 2022

Muzeul Județean Ialomița - Slobozia B-dul. Matei Basarab nr. 30, Slobozia, Ialomița

Expoziția ,,Lumina Învierii-Tradiție și cultură religioasă în Bărăganul ialomițean” va fi deschisă publicului în data de 19 aprilie 2022, la ora 13.00, la sediul central al Muzeului Județean Ialomița. Cele peste 50 de lucrări aparțin artistului plastic Elena Oana Agapie, cu care muzeul colaborează din anul 2000.

în perioada 19 aprilie – 8 iunie 2022 Sala Mansarda a Muzeului de Arta Piatra-Neamț va găzdui expoziția temporară „Monumentele Basarabiei furate’’

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

în perioada 19 aprilie - 8 iunie 2022 Sala Mansarda a Muzeului de Arta Piatra-Neamț va găzdui expoziția temporară „Monumentele Basarabiei furate’’, organizată de Asociația „Monumentum" în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei. ^Expoziția cuprinde 31 de planșe care prezintă peste 35 de monumente ridicate în perioada interbelică în Basarabia, reconstruite sau restaurate în perioada 2009-2021. Panourile foto-documentare au fost grupate tematic, redând istoricul troițelor sfinților basarabeni, al monumentelor închinate Regelui Ferdinand întregitorul, al monumentelor grănicerilor români căzuți pe Nistru, al cimitirelor eroilor români din cele două războaie mondiale și al monumentelor închinate unor personalități marcante militare și civile. Q Proiectul expozițional a fost conceput în contextul declarării anului 2021 de către Patriarhia Română „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul, valoarea liturgică și culturală a cimitirelor, dar și a pastorației românilor din afara granițelor“. Vă așteptăm la muzeu în fiecare zi de marți până duminică, între orele 10.00 - 18.00.

Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat”, vă invită la Făgăraș să vizitați expoziția ”Icoane din sud-estul Transilvaniei”. Aceasta cuprinde icoane pictate pe dosul sticlei, realizate în centrele de iconari din Șcheii Brașovului și din Țara Oltului.

Muzeul Țării Făgărașului "Valer Literat" Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, Făgăraș, Brașov

Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat”, vă invită la Făgăraș să vizitați expoziția ”Icoane din sud-estul Transilvaniei”. Aceasta cuprinde icoane pictate pe dosul sticlei, realizate în centrele de iconari din Șcheii Brașovului și din Țara Oltului. În satele tradiționale românești, vechi lăcașuri de închinăciune sunt împodobite cu pictură murală și icoane cu valoare patrimonială incontestabilă. În casele țăranilor ”cu frică de Dumnezeu” pereții din odaia ”cea bună” erau împodobiți cu icoane pictate pe dosul glajei, a cărei suprafață ondulată crea pe chipurile sfinților o licărire cristalină neobișnuită. Aceste obiecte sacre, în fața cărora părinții și copiii îngenuncheau cu mâinile împreunate pentru rugăciune, au fost reprezentările gândirii și imaginației zugravilor-iconari care au transpus în arta lor credințele și superstițiile satului românesc și concepțiile acestuia asupra ”lumii nevăzutului”. Din credința nemărginită în universul celest și din dorința de a-l avea cât mai aproape, în urmă cu două veacuri, în Șcheii Brașovului s-a dezvoltat unul dintre cele mai importante centre de icoane pictate pe sticlă din Transilvania. Odată cu trecerea timpului, icoanele din Șchei și din Țara Oltului au pătruns în spațiul muzeal românesc, devenind obiecte de patrimoniu, unele cu valoare deosebită și altele cu valoare excepțională. Acestea completează istoria unui meșteșug practicat în Transilvania timp aproape două veacuri și ridicat, de cele mai multe ori, la înălțimea unei adevărate arte. Expoziția ”Icoane din sud-estul Transilvaniei”, organizată în Turnul Thomory etaj I, poate fi vizitată de la sfârșitul lunii aprilie până în luna iunie la Muzeul Țării Făgărașului ”Valer Literat” din Făgăraș.

Expoziția ”Costumele Junilor și hainele românești din Șchei și Brașovechi” se deschide la Muzeul Civlizației Urbane a Brașovului

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului Piața Sfatului Nr. 15, Brașov, Brașov

Expoziția ”Costumele Junilor și hainele românești din Șchei și Brașovechi” se deschide la Muzeul Civlizației Urbane a Brașovului Cu ocazia Sărbătorilor Pascale și a Sărbătorilor Junilor din Brașov, patrimoniul cultural al comunității românești din Șcheii Brașovului și Brașovechi se dezvăluie publicului în cadrul expoziției ”Costumele Junilor și hainele românești din Șchei și Brașovechi”, organizată la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului nr. 15. Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 27 aprilie 2022, ora 17:00, iar expoziția va putea fi vizionată în lunile aprilie-mai 2022 la Muzeul Civilizației Urbane al Brașovului. Brașovenii și turiștii sunt invitați să descopere o parte însemnată a moștenirii culturale brașovene: hainele românești și portul național al Junilor și locuitorilor din Șchei și Brașovechi. În cadrul expoziției temporare sunt prezentate costume de sărbătoare purtate de Juni, de femeile din Șchei și Brașovechi, precum și recuzita ritualică utilizată în cadrul obiceiurilor și evenimentelor Junilor. Vă așteptăm la Muzeul Civlizației Urbane a Brașovului de miercuri până duminică, de la 10.00 la 18.00.

Suceava: expoziția „Energies colorées”/ „Energii colorate”, 27 aprilie – 25 mai 2022

Muzeul Bucovinei Str. Ştefan cel Mare nr. 33, Suceava, Suceava

Joi, 28 aprilie 2022, ora 14.00, la Muzeul Național al Bucovinei, va avea loc vernisajul expoziției „Energies colorées”/ „Energii colorate”. Cinci artiști francezi – Patrick Le Cour, Martial Gouvenou, Fabrice Milleville, Michel Moncé şi Clara Lemosquet propun o redescoperire a picturii prin culoare, în cadrul unui proiect mai amplu, destinat a promova arta și artiștii români şi francezi din cele două localități înfrățite Suceava şi Laval. Lucrările celor cinci pictori vor fi expuse în perioada 27 aprilie – 25 mai la Muzeul Național al Bucovinei, Galeria de Artă a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și la Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava. Expoziția este destinată să popularizeze arta contemporană din România şi Franţa și se adresează tuturor categoriilor de public. Proiectul este realizat sub egida Primăriilor Suceava și Laval, partenerii din cadrul proiectului fiind Asociația CNS53 Création Naïve et Singulière (Creaţie Naivă și Singulară), Comitetului Laval-Suceava, Alianța Franceză din Suceava, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Muzeul Național al Bucovinei, Asociația Artiștilor Plastici din Bucovina – Filiala Suceava şi Asociația „Curcubeul Succesului” din Suceava. Concepută și realizată de Jean-Louis Cerisier, Jean-Luc Mady, Marcel Treton și Jacques Mathien, expoziţia a selectat lucrările care vor fi prezentate publicului sucevean într-un mod inedit, și anume prin evidențierea utilizării culorii ca vector de expresie. Această orientare face posibilă gruparea unor lucrări foarte diferite având în comun difuzarea de energii prin culoare. Alegerea tonurilor și a scalelor specifice fiecărui creator ilustrează moduri diferite de abordare ale procesului de creație: nori de pete în tonuri calde și întunecate, expresia unei realități sensibile la Clara Lemosquet, puzzle-uri geometrice în nuanțe pastelate și figuri enigmatice sau ludice la Michel Monce, magmă a materiei colorate din care ies figuri schematice la Martial Gouvenou, strălucire de culori care oferă energie și plăcerea expresiei unui subiect la Patrick Le Cour.

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați expoziția „Acte fanariote din colecția Muzeului Municipiului București”, care va fi deschisă la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2), începând cu data de 28 aprilie 2022. Patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie, de către diecii cancelariilor în limbile slavonă și română cu caractere chirilice. În prezenta expoziție, pot fi admirate acte domnești date de către domnitorii fanarioți ai statului de la Sud de Carpați, ca de pildă Ioan, Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore II Ghica, Mihai, Constantin și Ștefan Racoviță, Alexandru Ipsilanti, Constantin Hangerli, Alexandru Moruzi și Ioan Caragea. Actele domnești fanariote cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, delnițe, vii, ţigani, case, prăvălii etc., aflate în București sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, fie porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a. Se adaugă și scutiri de la plata dărilor percepute pentru prăvăliile sau scaunele de carne, deținute în București de casa lui Grigore (Grigorașco) Suțu beizadea, ori pentru liudele care lucrau viile domnești din Dealul Piteștilor (jud. Muscel), tot ale sale, cât și pentru cele deținute de către Alexandru Nenciulescu fost mare vistier. În același timp, putem menționa și cazul celor doi meșteri lumânărari de la ctitoria lui Mihai Cantacuzino mare vistier unde se prăznuia hramul Sf. 40 de Mucenici, aflată pe principala arteră bucureșteană, Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), care au beneficiat de „apărare de bir și de alte supărări” tocmai pentru ca să nu se „lipsească din pământul țării un meșteșug nou”, care era „de podoaba sfintelor biserici”. De cele mai multe ori, domnitorii fanarioți au deținut, alternativ, tronurile de la București și Iași, fapt evidențiat de stemele unite, care decorează frontispiciile documentelor emise în această perioadă. Divinitatea este prezentă în frontispiciul acestor acte, prin îngerii care susțin stema unită sau prin Sfinții ocrotitori ce sunt invocați în diverse situații, subliniind, o dată în plus, că domnul era desemnat de Pronia divină pentru a cârmui destinele țării încredințate. Stema unită se prezintă fie prin două scuturi alăturate, în care sunt redate acvila cruciată și capul de bour, fie acestea din urmă sunt înfățișate pe același scut. Stema este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul și buzduganul. De asemenea, întregul ornament al stemei din frontispiciu este înconjurat de literele inițiale ale numelui domnitorului emitent, scrise întotdeauna cu chinovar sau mai rar cu soluție de aur. Litera iniţială este ornamentată vegetal, floral, liberă sau cuprinsă într-o vinietă, precedată de invocaţia simbolică „Cruce-ajută” care, la rândul ei, este ornamentată sau este plasată deasupra literei iniţiale, făcând corp comun cu aceasta. Câteodată această literă inițială este scrisă simplu. Cele mai multe documente prezintă titulatura domnească scrisă cu chinovar. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Sub conţinutul textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, precedate sau nu de invocaţia simbolică. De cele mai multe ori, actele prezintă și semnătura autografă a domnitorului emitent, fie liberă, fie cuprinsă într-un cartuș frumos decorat, însă avem și înscrisuri domnești care nu conțin semnătura primului om în stat. Autentificarea actelor emise a fost realizată atât prin sigiliul mijlociu domnesc imprimat în ceară roșie, peste care a fost așezat un timbru de hârtie frumos decorat, cât și prin sigiliul inelar domnesc, de formă ovală sau octogonală, imprimat în chinovar. În câmpurile sigilare este redată acvila cruciată sau stema unită a Țării Românești și Moldovei, care este înconjurată de particula „Io”, inițialele domnului emitent, calitatea de „voievod” și, uneori, data la care a fost confecționată respectiva matrice sigilară. Muzeul Municipiului București are prilejul de a expune noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în cadrul Colecției de Documente. În cadrul expoziției, pe lângă aceste înscrisuri, sunt etalate și câteva obiecte din Colecția Arme, Colecția Diverse, Colecția Fotografii, Cărți poștale și Clișee fotografice sau Colecția de Tipărituri și Imprimate. Dr. Grina-Mihaela Rafailă, curator al expoziției

Sibiu: Expoziţia “DOINA REGHIȘ-IONESCU. GENESIS” 28 aprilie – 29 mai 2022

Muzeul Național Brukenthal - Sibiu Piața Mare, Nr. 5, Sibiu, Sibiu

Expoziţia: DOINA REGHIȘ-IONESCU. GENESIS – Expoziție de pictură Artist: Doina Reghiș-Ionescu Locul desfăşurării: Palatul Brukenthal, sala de expoziții temporare (curtea II), Piața Mare, nr. 4 Durata: 28.04.-29.05.2022 Vernisaj: 28 aprilie, ora 15.00 Curator: Dr. Iulia Mesea Text oferit de curatorul expoziției: Sensibilitatea specială, admirabila stăpânire a tehnicilor picturale, disciplina formală și conștiința profesională, conturează distinct portretul artistei Doina Reghiș-Ionescu, în peisajul artei contemporane din România. Bilanțul celor cinci decenii de activitate o recomandă prin remarcabila forță creatoare: peste șaizeci de participări la expoziţii naţionale şi internaţionale, peste o sută de expoziții de grup și douăzeci de personale, prezența unui mare număr de lucrări în colecții particulare și publice (inclusiv muzeale) din ţară şi străinătate, cărora li se alătură premiile și distincțiile obținute, precum și titlul de doctor în arte vizuale. În creațiile sale realizate într-o tehnică personală, pictură augmentată de elemente ale artei decorative, Doina Reghiș-Ionescu decupează zone din universul nostru cărora le recuperează energiile și le așează pe unde și în ritmuri personale, construind un univers secund(ar), diversificat și armonic, riguros, dar flexibil, în permanentă expansiune, și cuceritor prin eleganță. Cele patru elemente primordiale: pământ, apă, foc și aer, simbolurile și semnificațiile lor, au fost abordate, înțelese, aprofundate și re-elaborate pe rând sau simultan, individual și în admirabilele întâlniri ale structurilor naturale, pământene și cosmice, le-au fost descoperite alcătuiri și rosturi secrete oferite, apoi, privitorilor, în forme codificat personalizate. În compoziții melodios dinamice, într-o cromatică de armonii subtile și nobile, itinerariile celeste domină parcursul pe care artista ni-l oferă în prezenta expoziție, spre Constelații, trecând prin Poarta spre lumină, adânc, în Spațiul astral. „În demersul meu creator am pornit de la două concepte: LUMINA și SPAȚIU, fiind o încercare de a retrasa CALEA FACERII LUMII, din prima sa etapă, cea a creării luminii și astrelor. Mi-am asumat dreptul de a concepe în cadrele orizontului cosmic, propriul univers, propria constelație.” – spune artista. În luna mai, cea mai frumoasă lună a anului, vă invităm să vizitați eleganta expoziție de pictură GENESIS, semnată de una dintre cele mai delicate Doamne ale Artei Românești Contemporane. /EN/ A special sensitivity, an admirable mastery of the painting techniques, formal discipline and the professional conscience, distinctly outline the portrait of the artist Doina Reghiș-Ionescu, in the landscape of contemporary art in Romania. The fifty years of activity recommends her remarkable creative force: over sixty participations in national and international exhibitions, over a hundred group exhibitions and twenty personal exhibitions, the presence of a large number of works in private and public collections (including museums) in the country and abroad, to which many awards and distinctions obtained, as well as the title of doctor of visual arts are to be added. In her creations, Doina Reghiș-Ionescu selects areas of our universe, then she recovers their energies and liberates them on new personal rhythms, building a second universe, diversified and harmonious, but at the same time, rigorous, flexible and charmingly elegant. The four primordial elements: earth, water, fire and air, their symbols and meanings, have been approached, understood, deepened and re-elaborated one by one or simultaneously, individually and in the admirable encounters of natural, earthly and cosmic forms along her creation activity. The celestial itineraries dominate the travel that the artist offers us in the present exhibition, towards the Constellations, passing through the Gate to the Light, deep, in the Astral Space. ”My creative approach started from two concepts: LIGHT and SPACE, being an attempt to retract the WAY OF MAKING THE WORLD, from its first stage, that of the creation of light and stars. I have assumed the right to conceive within the framework of the cosmic horizon, my own universe, my own constellation.” - says the artist. In May, the beautiful month of the year, we invite you to visit GENESIS, an elegant painting exhibition, signed by one of the most delicate Ladies of Contemporary Romanian Art.

Brăila: expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova

Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie Polonă nr. 14, Brăila, Brăila

Vernisajul expoziției temporare „Ceramică tradițională din Oltenia” din colecțiile Muzeului Olteniei Craiova - vineri, 29 aprilie 2022, ora 11.00, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Secția Etnografie. Expoziția „Ceramică tradițională din Oltenia” – bogăție a spiritului oltenesc reprezintă o manifestare artistică specifică unor civilizații străvechi, unor meșteșuguri ce valorifică și evidențiază forme tradiționale cu rădăcini ancestrale și bogății spirituale. Oltenia este fără doar și poate o istorie a talentului și creativității românești. Vase din lut simple sau decorate cu artă și măiestrie, semne și simboluri, scrise sau pictate, motive vegetale, florale sau geometrizate, ornamente cu caracter social, întâlnim pe toate artefactele ceramice care vorbesc de la sine despre cultura, istoria și civilizația așezării oltenești. Prin aceste manifestări expoziționale, completate de un sistem educațional coerent și bine pus la punct, cultura populară, meșteșugurile și tradiția, pot continua. Coordonatori: Loredana Vasilica Durău și Roxana Deca, muzeografi = Secția de Etnografie, Sorin Turcu, conservator și Ungureanu Laurențiu, referent - Muzeul Olteniei Craiova și Gabriela Dorina Cloșcă, șef Secția Etnografie - Muzeul Brăilei „Carol I”.

Cluj-Napoca: Expoziția Podoabele timpului II. O istorie a modei din Transilvania, Iulius Mall, 1 mai – 1 iunie 2022

Iulius Mall - Cluj-Napoca str. Alexandru Vaida-Voevod, nr. 53B, Cluj-Napoca

Moda a fost și este un mijloc de diferențiere, o oglindă a contrastelor sociale și culturale, dar și o marcă a identității. Această expoziție reunește piese spectaculoase de vestimentație din colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei și, prin selecția propusă, ilustrează mai multe perioade istorice și felul în care moda a evoluat de-a lungul timpului. Printre cele mai interesante obiecte alese se numără rochiile de mătase cu broderii fine, realizate cu fir de aur și de argint, care au revenit la strălucirea lor de altădată cu ajutorul specialiștilor noștri în restaurare, unele reprezentând categoria rară a textilelor provenite din săpături arheologice. Expoziția prezintă și obiecte de modă masculină: dolmanul guvernatorului Gheorghe Bánffy, care datează de la începutul secolului al XVIII-lea, dar și redingota academicianului Constantin Daicoviciu, ilustrând o ținută de gală din secolul XX. Obiectele sunt relevante pentru a ilustra moda, mereu în schimbare, precum și felul în care gustul transilvănenilor se schimbă în raport cu influențele europene, dar și orientale. Expoziția surprinde și diferite accesorii vestimentare: bonete, o plasă de păr, ciorapi, precum și evantaie, ochelari sau baston, toate menite să aducă acele importante elemente de detaliu care dau personalitate unei ținute. Locație: Iulius Mall, culoarul de la etaj

lași: instalație dedicată umorului din presa românească interbelică și postbelică la Casa Muzeelor și la Muzeul „Mihai Codreanu”

Vâ invităm să vizitați instalația dedicată umorului din presa românească interbelică și postbelică, marcând Ziua Mondială a Râsului, serbată anual în prima duminică a lunii mai. Proiectul se derulează, în premieră. în două spații MNLR lași: la Casa Muzeelor - Să mai râdem - și la Muzeul „Mihai Codreanu" (Vila Sonet) - La chioșcul de humor. Instalația, curatoriată de Beatrice Panțiru, propune un fragment de umor clasic prin schițe și caricaturi, așa cum era el în presa vremii cu aproape un secol în urmă. Umorul selectat din publicațiile vremii (Adevărul. Curentul, Oglinda lumii. Realitatea ilustrată. Radio Universul, Radio România) este un unul blând, cu fine ironii, acțiuni și situații hazlii, temele fiind inspirate din politică, maniere, monden etc. Proiectul expozițional dedicat umorului și jurnalismului este structurat pe două secțiuni. Instalația Să mai râdem de la Casa Muzeelor este conceptualizată sub forma unui colaj (reproduceri) de schițe umoristice din publicațiile menționate. Expoziția La chioșcul de humor de la Muzeul „Mihai Codreanu" reconstruiește plastic un chioșc de presă din perioada amintită, contextualizat în „turnul de fildeș" al Vilei Sonet (firida hexagonală din partea de est a clădirii). Aici sunt expuse publicațiile în original. Instalația poate fi vizitată în perioada 1-31 mai 2022, la Casa Muzeelor -Să mai râdem - și la Muzeul „Mihai Codreanu" (Vila Sonet) - La chioșcul de humor, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00.

Muzeul Național al Literaturii Române Iași vă invită să vizitați expoziția Cântecul amintirii, organizată la Muzeul „Mihail Sadoveanu” în cadrul evenimentului tradițional de primăvară Sărbătoarea liliacului.

Muzeul „Mihail Sadoveanu” Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12, Iași

Muzeul Național al Literaturii Române Iași vă invită să vizitați expoziția Cântecul amintirii, organizată la Muzeul „Mihail Sadoveanu” în cadrul evenimentului tradițional de primăvară Sărbătoarea liliacului. Expoziția este dedicată naturii și prezintă ilustrații, realizate de artiști consacrați (Constantin Baciu, Ștefan Constantinescu, Margareta Sterian, Dimitrie Sadoveanu), pentru volumele sadoveniene Cântecul amintirii (1975), Raiul (1955), Nada florilor. Expoziția curatoriată de Lăcrămioara Agrigoroaiei, muzeograf MNLR Iași, va putea fi vizitată în perioada 1-31 mai 2022, în intervalul orar 10:00-17:00.

Luni, 2 mai 2022, va fi deschisă în Sala de Artă Contemporană a Muzeului Golești expoziția pictorului Ion Pantilie, intitulată MARE, MUNTE, STARE.

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii - Golești Str. Banu Radu Golescu, Golești, Ștefănești, Argeș

Luni, 2 mai 2022, va fi deschisă în Sala de Artă Contemporană a Muzeului Golești expoziția pictorului Ion Pantilie, intitulată MARE, MUNTE, STARE. Ion Pantilie s-a născut în data de 27 martie 1945, în orașul Pitești. A absolvit în anul 1971 Universitatea Națională de Arte București, unde l-a avut ca profesor pe Mihai Rusu. Artistul Ion Pantilie este fondatorul Filialei Pitești a Uniunii Artistilor Plastici din România, a cărei președinție a deținut-o între 1980- 1990, si a Galeriei de Artă Metopa. A fost profesor la Liceul de Artă Dinu Lipatti din Pitești și mentorul multor tineri artiști. Vorbind despre sine, artistul afirma: Într-o lume care dorește să șocheze, să zgârie, eu îmi permit să fiu un discret slujitor al selecției obiective. Elementele furnizate de percepție sunt o tentație greu de refuzat. Dar, prin raportul cunoaștere - creație, poți formula "altfel" ordinea în Univers. Acest "altfel" stă la baza crezului meu artistic. Poate, de aceea, mă consider mereu la un început de drum și nu îndrăznesc să cred că sunt în stadiul împlinirii. Mereu mi se pare că nu am reușit să spun tot și o iau de la capăt. „Obiectele” mele și nu numai, încep să devină imponderabile, propunând o plimbare în alt tărâm, nu abstract ci, mai degrabă, UN ALTCEVA plin de adevăruri ce trebuiesc doar acceptate. Prezența geometriei voit vizibilă ajută la citirea mai lesnicioasă a unui demers ce este sigur sincer și foarte ancorat în contemporaneitate. Am atins acel moment unic când pot să-mi păstrez libertatea percepției nealterată, necenzurată și astfel procesul expulzării devine unul esențial, deschis contemplației, opera de artă se transformă în spațiu paradisiac. Referitor la expoziția de față, criticul Adrian Mihalache afirma: Ion Pantilie a făcut să se nască forma din fundal, prin intervenții infinitezimale de culoare. Nu este vorba de jocul cu valorile, de trecerea de la închis la deschis. Culoarea din fundal este bogată în armonii, iar pictorul creează forma modificând subtil această profuziune, pentru a face să apară forma. Acele culori care, în construcția fundalului, aveau un rol secundar se îmbogățesc treptat și fac să se închege ca prin farmec forma din fond. Dar, după ce ne-a obișnuit cu acest procedeu de mare finețe, ne surprinde acum, în cea mai recentă expoziție deschisă în martie-aprilie 2022, la Căminul Artei. Aici, spiritul de finețe se retrage discret, ascuns în spatele spiritului de geometrie. Avem de a face cu tente de culoare puse à plat, prin care sunt construite dreptunghiuri, triunghiuri, benzi, sau forme mai capricioase, cu racordări elegante. Dacă mai vechile sale lucrări îmi păreau înrudite ca textură cu Mark Rothko, cele de față mi se par oarecum din familia lui Klee. Ele au, însă, ca sorginte, o serie de tablouri expuse anterior de artist. Pe fundalul alb al acestora, el a trasat riguros figuri geometrice, ale căror colțuri le-a scăldat în intervenții irizate de culori pastelate. Expoziția de la Muzeul Golești va fi deschisă până pe data de 2 iunie 2022, iar vernisajul acesteia va avea loc pe data de 10 mai 2022, la ora 17, în Sala de Artă Contemporană. Curator Nicoleta Grigore

Tulcea: Lucrarea lunii mai 2022 la Muzeul de Artă Tulcea: ”Fata de la Dunăre” (xilogravură în culori pe hârtie albă, 8/10,), realizată în 1964 de către Eva Cerbu (1924 – 2008).

Muzeul de Artă - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Tulcea

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați LUCRAREA LUNII MARTIE 2022 la Muzeul de Artă Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, invită publicul să aprecieze lucrarea ”Fata de la Dunăre”(xilogravură în culori pe hârtie albă, 8/10,), realizată în 1964 de către Eva Cerbu (1924 – 2008). Lucrarea face parte din colecția de grafică a muzeului și va putea fi vizionată numai în luna mai. ”Elevă a lui M. H. Maxy, pe tot parcursul existenței claselor de desen și pictură conduse de el în anii 40, Eva Cerbu, născută Siegler, a asimilat și dezvoltat principiile esențiale, moderne ale învățământului acestui pictor avangardist. Pentru formarea sa au avut importanță, de asemenea cursurile de specializare urmate sub conducerea lui Al. Ciucurencu în anii '50. Eva Cerbu rămâne în primul rând ca portretistă, nu în sensul neaparat al referirii la anumite persoane cunoscute, ci ca făuritoare a unei lumi populate de ființe, care, oricât de imaginare ar fi, fac parte din lumea experienței sale și, în cele din urmă, se integrează și în a noastră. Peisajele tratate în imaginile sale sunt strâns legate de făpturile portretizate de ea și nu pot fi judecate decât în raport cu ele. Figurile sale au osatura constructivă a geometrizării moderne, îmbinată cu singularizarea tipurilor și universurilor lor sufletești. Translația de la pictura in ulei - pe care o abandonează relativ repede - la gravura în lemn și linoleum, se sprijină pe caracterizări în conture abrupte, colțuroase, sintetice, amintitoare ale gravurii expresioniste germane. În perioada deplinei maturizări, desenul ei se îmbogățește cu noi tipuri de delimitare a volumelor, mai învăluitoare, integrând direcții mai ample, venite în sprijinul unor portretizări cu înclinații meditative și definiții bogat nuanțate. Folosind un amalgam cu totul personal de tehnici - pastel, pastel gras, tuș, guașe, tempera, cărbune - ea creează o magmă picturală de rară expresivitate în materialitatea ei originală, concurând din plin la configurarea universului său personal. Figurile Evei Cerbu rămân prezențe puternice, greu de înlăturat, cu gânduri și stări de spirit indefinibile și totuși cu mare impact asupra privitorului. Ele nu pot fi uitate.” Sursa: https://www.zf.ro/.../eva-cerbu-august-1924-mai-2008-3090295

Sinaia: OBIECTUL LUNII MAI 2022 la Muzeul Național Peleș – Coif cu aripi/ Coif cu coadă de homar/ tip Zischägge

Muzeul Național Peleș Str. Peleșului nr. 2, Sinaia, Prahova

OBIECTUL LUNII MAI Coif cu aripi/ Coif cu coadă de homar/ tip Zischägge Atelier polonez, prima jumătate a secolului al XVII-lea Oțel H: 26 cm, D: 22,5 cm Acest tip de coif pentru cavalerie și ofițeri, al husarilor înaripați, a devenit popular în Europa după 1576, odată cu reformele regelui Poloniei și mare duce al Lituaniei, Ștefan Báthory (1533-1586). Husarii au fost ramura de conducere a cavaleriei din armata poloneză, între anii 1570 și 1776, deținând prestigiul de a nu fi fost învinși timp de 125 de ani. Victoria cea mai cunoscută a acestora fiind cea din timpul Asediului Vienei, în 1683, atunci când trupele de husari înaripați, sub comanda regelui Poloniei și mare duce al Lituaniei Ioan al III-lea Sobieski (1629-1696), au respins atacul armatei otomane, în mai puțin de trei ore câștigând bătălia și salvând Viena. Numite și cavaleria de elită, trupele husarilor erau deosebit de eficiente, atât prin forța și dinamismul lor (având o tactică de luptă atipică), cât și prin ținuta dramatică și grandioasă abordată pe câmpul de luptă. Coiful cu aripi a derivat, la origine, dintr-un tip de coif otoman, având însă diferite protecția puternică a gâtului și calota mai rotundă, comparativ cu cea ascuțită otomană, asemănându-se deopotrivă foarte bine și cu tipul de cască pappenheimer, vest-european. De regulă, prezența aripilor poate indica originea poloneză a coifului, însă este posibilă și proveniența din Saxonia - unită cu Polonia din 1697, când electorul saxon, Frederic August I (1670-1733) a fost ales rege al Poloniei, ca August al II-lea sau August cel Puternic. Elementele specifice acestui tip de coif sunt bara nazală glisantă, coada de tip homar (apărătoare pentru ceafă) formată din plăci articulate, apărătoarele perforate pentru pomeți și aripile solemne, în formă de evantai, din lateral. Coiful, prezentat de Muzeul Național Peleș, are o calotă semisferică, cu șase nervuri radiante ce converg spre vârful terminat într-un buton cu cârlig. Cozorocul este ascuțit și are o bară nazală glisantă, prinsă în șurub fluture, pentru protejarea feței împotriva tăieturilor cu sabia. Partea din spate prezintă o protecție pentru gât, în forma cozii de homar, evazată, formată din patru lame articulate, nituite. Pe laterale sunt prinse două „aripi”, de forma evantaiului, nituite, îndreptate spre spate, cu margini ondulate și traforate cu motiv cordiform, iar sub ele se află o pereche de „pomeți” scutiformi, cu șapte orificii auditive circulare. Acest coif face parte din seria pieselor achiziționate de către expertul vienez Julius Scheurer, între anii 1905-1914, pentru colecția de arme a regelui Carol I al României, iar în prezent se află în patrimoniul Muzeului Național Peleș. Text: Raluca Romok, muzeograf Fotografie: Árpád Udvardi

Bacău: EXPONATUL LUNII MAI la Muzeul de Științele Naturii este: PRESURA GALBENĂ (EMBERIZA CITRINELLA)

Complexul Muzeal de Științele Naturii "Ion Borcea" Str. Aleea Parcului 9, Bacău, Bacău

EXPONATUL LUNII MAI la Muzeul de Științele Naturii este: PRESURA GALBENĂ (EMBERIZA CITRINELLA) Presura galbenă este cea mai comună specie de presură de la noi, are talia unei vrăbii de casă, dar mai zveltă și cu coada mai lungă. Masculul are un colorit mai intens, cu cap și abdomen galben și penaj dorsal roșcat-gălbui, pe când femela prezintă nuanțe mult mai șterse. La noi în țară este denumită și presură aurie. Este răspândită în Siberia de Vest, nordul și centrul Europei, în Spania, Grecia, Italia, Ucraina. Habitatul preferat este reprezentat de tufărișurile de la marginea pădurilor, poienile cu lăstărișuri sau cu tufărișuri aflate de-a lungul căilor ferate și șoselelor, pe câmpiile inundabile de la marginile lacurilor și râurilor. Poate fi întâlnită și la periferia localităților. Populația din România este estimată la 400 000 - 1 100 000 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată fluctuantă. Principalele amenințări la adresa speciei sunt legate de intensificarea agriculturii: utilizarea intensă a pesticidelor (în special insecticide), scăderea suprafețelor cultivate cu cereale, suprafețele mari cu monoculturi, eliminarea fâșiilor necultivate dintre terenurile arabile, pășunatul excesiv și pășunatul la interfața pășune - teren arabil.

Alexandria: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul Județean Teleorman – Vasul zoomorf de la Alexandria – Gorgan

Muzeul Județean Teleorman - Alexandria str. 1848 nr. 1, Alexandria, Teleorman

Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită marți, 3 mai a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Mai. Pentru perioada 1-31 mai 2022, Muzeul Județean Teleorman propune publicului vizitator exponatul „Vasul zoomorf de la Alexandria - Gorgan”. Vasul zoomorf din lut a fost descoperit întâmplător de către un localnic, în primăvara anului 2015 în așezarea de tip tell de la „Gorgan”, (județul Teleorman). Acest sit se află pe malul stâng al râului Vedea, la nord de orașul Alexandria. Cea mai veche semnalare a lui a fost făcută de către Cezar Bolliac, în anul 1869, când menționa așezarea de la „Gorgan”, arătând că pe această movilă se află „o foarte mare şi adâncă groapă în centru, făcută de căutătorii de comoare”. Tell-ul a fost afectat succesiv de excavări pentru extragerea pământului de către localnici, datorită amenajării unui drum de acces către loturile agricole și a unei plantații de salcâmi. O cercetare arheologică care a vizat „Gorganul” s-a desfășurat în anul 2002, în cadrul unui proiect româno-britanic. În urma săpăturilor, s-a constat existența în zona cercetată a şapte niveluri de locuire, cu o grosime totală de cca. 5,50 m, toate datate în mileniul V î. Hr. (cultura Gumelniţa). În prezent, datorită factorilor naturali și antropici, situl continuă să se degradeze. Vasul zoomorf este o piesă miniaturală, având următoarele dimensiuni: lungimea - 12 cm, lăţimea - 5,2 cm, înălţime (zona gâtului) - 5 cm. A fost lucrat dintr-o pastă semifină, omogenă, ce cuprinde ca degresant nisip. Arderea este neuniformă iar culoarea predominantă este negru-maronie. Vasul are forma unui patruped fără cap. Animalul este redat într-o poziție relaxată, așezat pe partea stângă. Corpul este arcuit iar membrele, rupte din vechime par să fi fost modelate întinse în față. Gâtul lustruit, este cilindric, scurt și orientat în sus. Deși este deteriorat, acesta aduce dovezi despre existența unui cap mobil, posibil zoomorf, antropomorf sau chiar antropozoomorf. Baza recipientului este aplatizată și cu un aspect rugos. Pe corpul aplatizat și curbat se observă un decor tipic culturii Gumelnița, reprezentat de grupuri de linii incizate. Pe spate, între patru asemenea benzi s-a creat un spațiu în care se află un cerc lucrat tot prin incizare. O piesă asemănătoare, un recipient modelat sub forma unui taur în poziţie aşezată, a fost descoperit în aşezarea eneolitică de la Gumelniţa (jud.Călărași). Analogii există și la sud de Dunăre, în mediul Karanovo, la Polska-Kirilovo și Goliamo-Delcevo. Toate se încadrează în marele grup al vaselor zoomorfe și antropozoomorfe, strâns legate de viața spirituală a comunităților eneolitice.

București: expoziția Universul ucrainean al Mariei Prymachenko la Palatul Suțu, 2 – 31 mai 2022

Palatul Suțu - Muzeul Municipiului București Bulevardul Ion C. Brătianu 2, București 030167, București, București

În contextul războiului din Ucraina, în luna mai Institutul Polonez din București va prezenta la Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu o expoziție dedicată artistei ucrainene de artă populară Maria Prymachenko. Vernisajul expoziției va avea loc luni, 2 mai, la ora 11.00, în prezența E. S. domnul Paun Rohovei, chargé d’affaires al Ucrainei în România, E. S. doamna Violeta Motulaité, ambasadorul Republicii Lituania și E.S. domnul Maciej Lang, ambasadorul Republicii Polone, fiind un prilej pentru țările noastre de a-și exprima susținerea pentru Ucraina în aceste zile grele ale războiului. Muzeul de Istorie și Etnografie din Ivankiv, aflat în regiunea Kiev, a ars în timpul invaziei ruse pe 27 februarie 2022. În colecția sa se aflau 25 de lucrări aparținând artistei ucrainene Maria Prymachenko. O parte dintre ele au reușit să fie salvate de locuitorii orașului, care le-au scos din clădirea cuprinsă de flăcări. Universul pictorilor naivi este rupt de realitate, plin de creaturi și plante fantastice. Pentru ei, o astfel de manieră de a picta este absolut normală. Pentru noi, însă, educați în pictura academică, studierea unei lucrări care necesită din partea noastră multă atenție și cunoștințe aprofundate despre plante, animale și oameni, ne provoacă să apelăm la propria intuiție. Să ne concentrăm, așadar, la picturile Mariei Prymachenko. Sunt frumoase, colorate, pline de creaturi și plante excentrice. Nu e nimic întâmplător în asta, căci Maria a crescut într-o familie în care toți membrii săi au avut talent artistic. Bunica se specializase în încondeierea ouălor de Paște, tatăl fusese un dulgher desăvârșit, iar mamei îi plăcuse să brodeze. Tot acest anturaj, faptul că trăgea cu ochiul la ceea ce făcea tatăl său, atracția pentru ornamentele de pe broderiile și kilim-urile din lucrările mamei ei au avut un impact puternic asupra artei sale. În ornamentația bogată a lucrărilor lui Prymachenko, asemănătoare celei folosite în broderiile ucrainene, regăsim creaturile fantastice amintite mai sus. Au existat voci care au pus prezența lor pe seama bolii și suferinței prin care a trecut aceasta. Maria a avut boala Heine-Medina, numită și poliomielită sau paralizie infantilă, care, fără îndoială, a avut un impact puternic asupra psihicului ei și i-a afectat întreaga viață, inclusiv starea fizică. Din această cauză, a absolvit doar patru clase primare, neavând practic nicio șansă să devină cunoscută publicului larg. Artista și-a petrecut ultimii opt ani de viață țintuită la pat. A pictat, a predat și a primit oaspeți până în ultimele clipe. A murit pe 18 august 1997, în același sat în care s-a născut. A fost laureată cu Premiul Național „Taras Shevchenko” pentru meritele în slujba artei URSS, iar UNESCO a declarat anul 2009 drept Anul Maria Prymachenko. În memoria sa, o planetă mică a primit numele „14624 Prymachenko”. După ce a vizitat o expoziție cu lucrările lui Prymachenko la Paris, Pablo Picasso a spus: „Mă înclin în fața minunilor artistice ale acestei strălucite ucrainence”. Expoziția poate fi vizitată pe gardul Muzeului Municipiului București – Palatul Suțu în perioada 2 – 31 mai 2022.

Drobeta-Turnu Severin: Muzeul Regiunii Porţilor de Fier – Exponatul lunii mai: MORTARIUM

Muzeul Regiunii Porților de Fier - Drobeta Turnu-Severin Str. Independenţei nr. 2, Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți

Piesa lunii mai MORTARIUM Vasele de tip mortaria sau pelves sunt recipiente de dimensiuni mari, lucrate din ceramică sau piatră, cu pereții groși, de obicei cu impregnări de pietricele și minerale pe suprafața interioară, cu marginea răsfrântă în exterior. În multe cazuri, vasele de acest tip sunt prevăzute cu un deversor, pentru scurgerea lichidelor. Acest tip de vas, apărut în Orientul Mijlociu în jurul secolului al X-lea a.Chr., a fost vehiculat în lumea mediterană de către fenicieni și greci, fiind preluat apoi de către romani, care vor fi vectorul principal al difuzării acestui tip de recipient, preluarea sa fiind considerată ca un indicator al romanizării și adoptării bucătăriei romane. Prezența acestor recipiente indică o schimbare în practica culinară, prin rețete și produse noi folosite în bucătărie. Potrivit izvoarelor antice, vasele de tip mortaria au fost folosite pentru decorticarea cerealelor, frământarea pâinii, zdrobirea și amestecarea diverselor ingrediente: carne, uleiuri, vin, condimente, legume și ierburi pentru preparatele alimentare sau închegarea laptelui. Alături de utilizarea lor în bucătărie, astfel de recipiente erau utilizate pentru obținerea de preparate farmaceutice și cosmetice, precum și pentru zdrobirea unor minerale în vederea obținerii de pigmenți de către artizani. Mortaria variază ca formă și mărime, dar structura lor de bază rămâne aceeași. Piesa, descoperită la Gârla Mare cu prilejul campaniei arheologice din anul 2001, este lucrată din ceramică fină, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Canalul deversor este realizat prin îngroșarea buzei. De o parte și de alta a canalului, câte o ștampilă scrisă retrograd, pe două rânduri, despărțite de un spic de grâu, pare a reda următoarea inscripție VRPV – IENIV, ce reprezintă numele meșterului. Se datează în secolele II-III p.Chr..

București: Obiectul lunii mai la Muzeul Național Cotroceni: piese care fac trimitere la numele lui Carol I

Muzeul Național Cotroceni - București B-dul Geniului nr. 1, București, București

În luna mai, în contextul împlinirii a 145 de ani de la Proclamarea Independenței, MNC propune, în cadrul proiectului ”Obiectul lunii”, piese care fac trimitere la numele lui Carol I, cel care a obținut Independența României pe câmpul de luptă. Discurile decorative cu efigiile Regelui Carol I și Reginei Elisabeta aparțin secolului al XIX-lea și sunt realizate din metal alb, într-un atelier românesc. Ordinul ”Steaua României” este cel mai vechi ordin naţional românesc, fiind creat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, dar instituit definitiv, prin lege, de către regele Carol I, în urma cuceririi independenței. Ordinul ”Coroana României” a fost înfiinţat de regele Carol I, în 1881, cu prilejul proclamării Regatului României, iar proiectul modelului de medalie a fost realizat de artistul român Theodor Aman. ”Obiectul lunii” oferă publicului ocazia să descopere componente ale patrimoniului MNC, care nu sunt incluse în expozițiile permanente, unele dintre ele fiind prezentate în premieră vizitatorilor noștri.

Reșița: Obiectul lunii MAI 2022 la Muzeul Banatului Montan: Un lot din Tezaurul monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta (sec. IV p. Chr.).

Muzeul Banatului Montan Reșița Bd. Republicii nr. 10-12, Reșița, Caraș-Severin

Colecția de Numismatică a Muzeului Banatului Montan din Reșița adăpostește patru tezaure monetare de epocă romană târzie, ce însumează peste 10 000 de piese provenite din arealul sudic al Banatului Montan, încadrate cronologic în veacul al IV-lea p. Chr. În cadrul proiectului „Exponatul lunii la muzeu” propunem spre expunere un lot de 50 de piese – folles care fac parte din tezaurul monetar de la Moldova Nouă – dealul Curcubăta, descoperit întâmplător în vara anului 1996, în timpul unor lucrări de amenajare de pe traiectul barajul Tisa-Potoc – Stația de flotație. S-a apreciat că tezaurul a fost ascuns în grohotișul de pe dealul Curcubăta, la cca. 500 m de barajul Tisa-Potoc, fiind adus la suprafață și împrăștiat pe o suprafață destul de mare de alunecările de teren și torentele de apă. Prin cercetările de teren, dar și prin recuperarea monedelor păstrate de muncitori, numărul pieselor componente ale acestui tezaur a ajuns până acum la 746 de monede, dintre care 673 de monede sunt păstrate la muzeul reșițean, 67 monede la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș și 6 monede la Muzeul Național al Banatului din Timișoara. Piesele care compun tezaurul sunt monede de bronz (în marea majoritate Æ 3, ceva mai puține Æ 2) – folles emiși în ultimii ani ai domniei lui Constantius II și a caesari-lor săi, Constantius Gallus și Iulianus (351-361 p. Chr.). De departe, cel mai frecvent tip monetar este cel așa-numit Fel. Temp. Reparatio – Falling Horseman (Călăreț căzând), fiind identificate și câteva monede al căror revers este de tipul Pasărea Phoenix sau Împăratul cu galera. În ceea ce privește structura pe ateliere monetare a tezaurului s-a constatat că majoritatea pieselor sunt emisiuni monetare ale atelierelor din Illyricum, de la Sirmium și Siscia, mult mai puține fiind piesele provenite din atelierele din Propontida (Constantinopolis, Nicomedia, Cyzicus) sau Peninsula Balcanică de sud (Thessalonika, Heraclea Thracica). Tezaurul de la Moldova Nouă – Dealul Curcubăta aparține unei serii de astfel de descoperiri, concentrate în special în sud-estul Banatului, în zona „Porților de Fier” ale Dunării. Arealul respectiv reprezintă un poligon cu baza pe Dunăre și cu principale puncte de sprijin la Orșova (Dierna), Jupa (Tibiscum), Vârșeț și Banatska Palanka, acoperind spațiul Banatului muntos ce adăpostea importante zăcăminte minerale (în special de cupru). O asemenea concentrare de mari tezaure monetare (șapte doar în zona Moldova Nouă - Moldova Veche) denotă interesul Imperiului roman pentru administrarea acestui spațiu și argumentează opinia că linia Dunării, posibil și o parte din zona montană a Banatului, au fost incluse în Imperiu în secolul al IV-lea, cel puțin în vremea domniei lui Constantius II. S-a apreciat însă că aceste tezaure, acumulate într-o perioadă scurtă de timp, nu au provenit din circulația monetară curentă a zonei, ci au reprezentat mai degrabă plăți efectuate către unitățile militare staționate aici, precum și către oficiali din administrație. În consecință, slaba dispersare a banilor pe piața locală denotă deja o economie autarhică, parțial decuplată de la marea economie imperială. Acest aflux monetar tezaurizat se pare că descrește semnificativ în jurul anului 360 p. Chr. El a fost provocat de o serie de evenimente care au determinat, probabil, și îngroparea acestor tezaure (războaiele cu sarmații, atacarea granițelor romane în regiunea Banatului, dislocare de trupe pentru susținerea războiului din Orient sau chiar conflictul dintre împărat și caesar-ul rebel Iulianus), ceea ce a dus în mod firesc și la reducerea dramatică și ireversibilă a circulației monetare în zonă odată cu pierderea controlului politic și militar.   dr. Ligia Boldea, conserv. Claudia Tudorescu   Bibliografie: Dana Bălănescu, Elena Voia, Octavian Popescu, „Notă asupra tezaurului monetar roman târziu de la Moldova Nouă – Valea Tisa Potoc”, în Banatica, 15/I, 2000, p. 251-259. Nicolae Gudea, Radu Ardevan, Nicoleta Toma, „Tezaurul monetar de la Moldova Nouă (sec. IV p. Chr.)”, în Analele Banatului, Serie Nouă, Arheologie-Istorie, V, 1997, p. 83-112. Radu Ardevan, „A preliminary presentation of the late roman coin hoard of Radimna (IVth century AD)”, în vol. Ex nummis lux. Studies in ancient numismatics. In honor of Dimitar Draganov, ed. Dilyana Boteva, Sofia, 2017, p. 359-368. Nicoleta-Elisabeta Toma (Demian), Sud-vestul fostei Dacii Apulensis (Banatul) între 272-380 p. Chr. pe baza izvoarelor numismatice, Teză de doctorat, manuscris, Cluj-Napoca, 2012.

Timișoara: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul Național al Banatului | Cuțit de vânătoare de tipul Hirschfänger (sec. al XVIII-lea)

Muzeul Național al Banatului - Timișoara Piaţa Iancu Huniade nr. 1, Timișoara, Timiș

Exponatul lunii Mai Cuțit de vânătoare de tipul Hirschfänger (sec. al XVIII-lea) Hirschfänger este un cuțit lung de vânătoare, fixat de o curea lată, ce se poartă pe șoldul stâng al vânătorului. Cuțitul lung de vânătoare se folosea în lupta de aproape cu animalele sălbatice, el fiind cel cu care se aplica lovitura fatală. Termenul Hirschfänger este format din cuvintele germane Hirsch (lb. română cerb) și Fang (lb. română captură, gheară). Cuțitele de acest tip se păstrează în teci prevăzute, de regulă, cu două compartimente în partea superioară: într-unul se introducea lama cuțitului, iar în celălalt se păstrau alte ustensile, de exemplu tacâmuri. Inițial Hirschfänger era utilziat pentru vânatul de talie mare, dar și la vânătoarea de mistreți. Cerbul, odată doborât la pământ, era țintuit la sol de către vânător prin călcarea pe coarne, iar cu Hirschfämger-ul din dotare era aplicată lovitura de grație, lama cuțitului fiind înfiptă în direcția inimii. Spre deosebire de cerb, mistrețul era lăsat să se avânte spre vânător, iar cuțitul lung era înfipt în vânat, între gât și piept, provocându-i moartea. Până în secolul XX, cuțitul lung de vânătoare a rămas arma principală din dotarea vânătorului. Mai mult, acesta aa fost introdus și în echiparea unităților militare pedestre. În colecția de arme a MNaB există 5 cuțite lungi de vânătoare (sec. XVIII – XIX). Exponatul lunii mai are lama din oțel, cu un singur tăiș. În exteriorul lamei, în partea superioară, sunt gravate motive vegetale stilizate încadrând imaginea unui cerb în alergare. În interior, decorul se repetă, doar că în locul cerbului apare un mistreț. Garda turnată din alamă este ușor curbată în formă de S, cu terminația brațului inferior evazată, decorată și ușor îndoită spre muchia netăioasă a lamei și cu un braț de împreunare, fixat în partea superioară a mânerului cu un șurub din alamă. Brațul de împreunare este decorat în zona arcuită cu animale sălbatice, în relief. În partea inferioară a gărzii, sub mâner, apar ornamente realizate în aceeași manieră. În partea exterioară a lamei există o apărătoare masivă turnată în alamă, în formă de scoică, bogat decorată cu elemente baroce și scene de vânătoare. Mânerul din corn este fixat în partea inferioară cu o brățară de alamă, gravată cu motive geometrice, iar în partea superioară mânerul este ușor lățit și fixat cu un cap turnat din alamă, decorat cu motive vegetale stilizate, un chip grotesc și scene de vânătoare. Întregul ansamblu este fixat cu un nit metalic, aflat în partea superioară a capului mânerului. Colecția de arme, nr. inv. istorie 3310

Galaţi: Exponatul lunii mai 2022 la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” | Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși

Lapidarium, secţie a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2, Galați, Galați

Exponatul lunii: Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși Muzeul de Istorie ”Paul Păltănea”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, vă invită să admirați exponatul lunii mai 2022: ”Un fragment de inscripție elenistică descoperit la Tirighina-Bărboși”, proiect realizat de muzeograf dr. Tudor Mandache. Cu prilejul săpăturilor arheologice desfășurate în anul 1983, în cetățuia getică de pe înălțimea Tirighina de la Barboși-Galați, într-un mic spațiu nederanjat din locuința L1N, ultimul nivel a cetățuii D-3, la adâncime de 2,20m, a fost găsit un fragment de marmură cu inscripție. Acest bun cultural a intrat în colecția Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” în anul 2010, fiind donată de către descoperitorul său, arheologul Silviu Sanie (Institutul de Arheologie Iași). Fragmentul de marmură de foarte bună calitate (L. 16.6 cm; l. medie 5.7 – 5.9 cm; gr. max. 9.2 cm) păstrează grupuri de litere incizate (h. 0.67 – 1.27 cm) din şase rânduri ale unei inscripţii greceşti. Încadrarea cronologică cea mai târzie ar plasa fragmentul de marmură cu inscripţie într-o perioada anterioară existenţei cetăţuii getice de pe înălţimea Tirighina, eventual la începutul fiinţării ei, mai exact în perioada elenistică. O traducere clară a textului nu poate fi decât presupusă, dar putem spune că textul se referă la un basileus (rege) și un polis (oraș) al cărui nume începe cu LY, posibil Lysimacheia. Prezenţa vocabulei θερει (vară sau recoltă) sugerează faptul că textul menționa unele probleme ale coloniilor grecești cu alte populații. Acest fapt ar permite eventual apropierea textului inscripţiei din care a făcut parte micul fragment de unele monumente epigrafice de tipul arhicunoscutului decret în onoarea lui Agathocles fiul lui Antiphilos, descoperit inclusiv la Histria. În legătură cu neobişnuita prezenţă a fragmentului de inscripţie în cetăţuia de la Bărboși ar putea fi emise mai multe ipoteze, care trebuie, totuși, să fie confirmate prin cercetări ulterioare. Cert este că această descoperire, deocamdată singulară într-o aşezare getică, este de mare interes. (muzeograf dr. Tudor Mandache) Exponatul va putea fi vizionat până la sfârșitul lunii mai 2022, la Secția Lapidarium, str. Maior Iancu Fotea nr. 2 bis (vizavi de Biserica Greacă).

Pitești: Exponatul lunii mai la Muzeul Județean Argeș

Muzeul Județean Argeș - Pitești Str. Armand Călinescu nr. 44, Pitești, Argeș

Muzeul Județean Argeș expune în luna mai, în cadrul micro-expoziției „Exponatul lunii”, lucrarea de pictură ,,Cap de evreu”, semnată Nicolae Grigorescu. Considerat cel mai mare pictor național și primul dintre fondatorii picturii moderne românești, Nicolae Grigorescu, asociat adesea cu „Carul cu boi”, este și cel mai mare pictor modern de chipuri evreiești de la Rembrandt încoace. Nimeni altul în istoria artei, nu a înfățișat atât de bine sufletul evreiesc, și nu a reușit să sugereze cu atâta forță și adevăr tipologia „ovreiului” tradiționalist. Lucrarea de față face parte dintr-o serie de portrete de evrei realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, printre care amintim: „Evreul cu gâsca”, „Evreul cu caftan”, „Un habotnic din Galiția”, lucrări de o covârșitoare frumusețe artistică, dar și de o inestimabilă valoare istorică, ele fiind documente de necontestat în arta europeană a acelor timpuri. Lucrarea va fi expusă pentru public pe toată durata lunii mai, de luni până duminică, între orele 9:00-19:00, în vitrina special amenajată în holul de la intrarea din Bulevardul Eroilor.

Bacău: EXPONATUL LUNII mai 2022 la Vivariu: PERUȘUL BOURKE (Neopsephotus bourkii)

Vivariu - Complexul Muzeal de Științele Naturii “Ion Borcea” Bacău Str. Popa Șapcă nr. 3, Bacău, Bacău

EXPONATUL LUNII MAI la Vivariu este: PERUȘUL BOURKE (Neopsephotus bourkii) Perușul Bourke este răspândit în regiunile centrală și sudică a Australiei. A fost descoperit în 1835, iar în 2008 a fost adăugat pe lista roșie a animalelor pe cale de dispariție. Perușul Bourke (Neopsephotus bourkii) este singura specie a genului Neopsephotus și a primit numele după generalul Sir Richard Bourke – guvernator al regiunii New South Wales situată în sudul Australiei. Acest peruș are o greutate de 45 - 50 grame și o lungime de 22 cm. Culoarea predominantă a penajului este maro, cu burta și pieptul roz, iar coada este albastră. Masculul are o pată albastră pe frunte, iar la femela este mai mică sau lipsește. Se hrănește cu semințe și insecte mici. Se reproduce în scobituri de copaci, preferând salcâmii. Femela depune între 3 și 6 ouă pe care le clocește singură 18-19 zile. Puii părăsesc cuibul când au în jur de 4 săptămâni. Femela este cea care hrănește puii până aceștia învață să mănânce singuri. În perioadele când femela clocește și hrănește pe pui, ea este hrănită de către mascul. În condiții bune pot trăi peste 10 ani în libertate. În captivitate pot trăi până la 15 ani sau mai mult.

Tulcea: VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL “Flori de mină” la Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării”

Centrul Muzeal Ecoturistic ”Delta Dunării” - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea Str. 14 Noiembrie nr. 1, Tulcea, Tulcea

NOU - EXPOZIȚIE TEMPORARĂ VALORI ALE PATRIMONIULUI MUZEAL "Flori de mină" Aceasta cuprinde exponate ce aparțin Colecției de Geologie-Paleontologie din cadrul CMEDD, Icem Tulcea. Constituită în anul 1968, colecția cuprinde trei secțiuni: minerale, petrologie și paleontologie. Cel mai vechi eșantion al acesteia datează din anul 1968 și reprezintă un calcit din zona Dealul Cortelu (Somova, Tulcea). În prezent colecția conține un număr de 1.125 eșantioane provenite de pe teritoriul României. Un loc aparte îl ocupă eșantioanele de "Flori de mină, achiziționate de la colecționari particulari sau prelevate din minele maramureșene.

Târgu Mureș: Expoziție de pictură „GYÖRKÖS 100”, 03 mai 2022 – 30 iunie 2022, Cetatea Târgu Mureș

Muzeul Județean Mureș. Secția de Istorie și Arheologie Avram Iancu nr. 2,, Târgu Mureş, Mureș

Expoziție de pictură „GYÖRKÖS 100” Vernisaj: Marți, 3 mai 2022, ora 18:00 Perioada de vizitare: 03.05.2022 - 30.06.2022 Locație: Sala de expoziții a Secției de Arheologie și Istorie a Muzeului Județean Mureș din Cetatea Târgu Mureș (str. Avram Iancu nr. 2). Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea profesorului de muzică și pictorului Albert Györkös Mányi, Casa Memorială din Cluj ce-i poartă numele și funcționează în cadrul Societății Maghiare de Cultură din Transilvania, în parteneriat cu Institutul Liszt din Sfântu Gheorghe organizează o serie de expoziții și evenimente sub titlul GYÖRKÖS 100. Scopul anului comemorativ este de a prezenta și promova întreaga operă a artistului în lumina nuanțelor și a analizelor de istoria artei. Vor fi prezente la expoziții lucrările populare și cunoscute din lumea lui Györkös Mányi, dar ne străduim în același timp să prezentăm și nuanțele și variațiunile mai puțin cunoscute până acum ale acestui univers. Evenimentul de deschidere a anului comemorativ a fost o expoziție de amploare prezentând opera pictorului, curatoriată de istoricul de artă Ágota Ladó și vernisată la Muzeul de Artă din Palatul Bánffy din Cluj în martie a.c. Publicul târgumureșean va putea vedea în cadrul expoziției itinerante găzduite de Muzeul Județean Mureș o selecție de picturi în ulei aflate în grija Casei Memoriale, precum și lucrări din colecții private și publice donate pentru această ocazie. În cadrul expoziției se poate achiziționa catalogului Imagini de vis. O perspectivă asupra vieții lui Albert Györkös Mányi. Organizator partener: Katalin Kós, director al Casei Memoriale „Györkös Mányi Albert”, organizator principal al anului comemorativ GYÖRKÖS 100 Curator: Zsuzsanna Szebeni, istoric de teatru, co-curator al anului comemorativ GYÖRKÖS 100, director al Institutului Liszt din Sfântu Gheorghe Expoziția va putea fi vizitată până la 30 iunie 2022, conform programului normal de vizitare: Luni - Vineri: 9:00-16:00 Sâmbătă: 9:00-14:00 Duminică: 9:00-13:00 // GYÖRKÖS 100 festészeti kiállítás Megnyitó: 2022. május 3., kedd - 18:00 óra Látogatható: 2022. 05. 03.. – 2022. 06. 30. Helyszín: a Maros Megyei Múzeum Régészeti és Történeti osztályának várbeli kiállítótere (Marosvásárhelyi Vár, Avram Iancu u. 2.). GYÖRKÖS 100 címmel kiállítás- és rendezvénysorozatot szervezett az EMKE Kolozsváron működő Györkös Mányi Albert Emlékháza, névadójának, a zenetanár-festőművész születésének 100. évfordulóján, a Liszt Intézet Sepsiszentgyörgy partnerségével. Az emlékév célja, hogy az alkotó teljes életművét árnyalatok és művészettörténeti elemzések tükrében mutassuk be és ismertessük meg. Egyszerre legyenek jelen Györkös Mányi világának népszerű és ismert alkotásai, de törekszünk arra is, hogy eddig ismeretlen árnyalatait és variációit is bemutassuk. Az emlékév nyitóeseménye egy nagyszabású életműkiállítás volt, amelyet a kolozsvári Bánffy Palotában működő Művészeti Múzeumban nyitottunk meg 2022. március 23-án, Ladó Ágota művészettörténész szakkurátorságával. A marosvásárhelyi közönség egyrészt az emlékház gondozásában lévő olajfestményekből készült válogatást, másrészt magán-, illetve köztulajdonból származó és a kiállításra felajánlott alkotásokat tekinthet meg. A kiállítás helyszínén az Álomképek. Betekintés Györkös Mányi Albert életművébe című katalógus is megvásárolható. Szervező partner: Kós Katalin, a Györkös Mányi Albert Emlékház vezetője, a GYÖRKÖS 100 emlékév főszervezője Kurátor: Szebeni Zsuzsanna színháztörténész, a GYÖRKÖS 100 emlékév társkurátora, a sepsiszentgyörgyi Liszt Intézet vezetője A kiállítás megtekinthető 2022. június 30-ig a következő órarend szerint: hétfő-péntek: 9:00–16:00 szombat: 9:00–14:00 vasárnap: 9:00–13:00

Năsăud: expoziţia de pictură „Chemare”, autor Elisabeta Cotuţiu

Muzeul Grăniceresc Năsăudean - Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud B-dul Grănicerilor nr. 19, Năsăud, Bistrița-Năsăud

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, vă invită la expoziţia de pictură „Chemare”, autor Elisabeta Cotuţiu. Vernisaj: marţi, 3 mai 2021, orele 1200. Vă aşteptăm cu drag!

Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti prezintă, în perioada 3-25 mai 2022, conceptul expozițional: „Bauhaus 2022” al concursului internaţional de creativitate, prin prezentarea expoziţiei-experiment de artă şi arhitectură, care reunește cele mai reuşite lucrări intrate în concurs, amintind de impactul multidisciplinarității și al mișcării Bauhaus asupra societății moderne.

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Centrul de Excelenţă în Arhitectură, Arte şi Audiovizual (C.E.A.A.A.) împreună cu Muzeul Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti şi alte instituţii culturale partenere, prezintă proiectul cultural „Bauhaus 2022”, eveniment realizat şi dedicat Zilei Europei, Nopții Muzeelor, Zilei Internaţionale a Muzeelor şi Zilei Diversităţii Culturale. Proiectul cultural şi creativ „Bauhaus 2022” împărtăşeşte valorile Noului Bauhaus European, având la bază promovarea şi mediatizarea creativităţii studenţilor şi elevilor din universităţile şi liceele vocaţionale de: artă, muzică, arhitectură, media, fotografie, film. Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti prezintă, în perioada 3-25 mai 2022, conceptul expozițional: „Bauhaus 2022” al concursului internaţional de creativitate, prin prezentarea expoziţiei-experiment de artă şi arhitectură, care reunește cele mai reuşite lucrări intrate în concurs, amintind de impactul multidisciplinarității și al mișcării Bauhaus asupra societății moderne. Expoziția face parte dintr-un program cultural şi educaţional C.A.M.M.A. - Cultură, Artă, Arhitectură, Muzică, Audiovizual, realizat şi dezvoltat de Centrul de Excelență în Arhitectură, Arte și Audiovizual (C.E.A.A.A.), în parteneriat cu Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, Ministerul Culturii şi Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, sub semnul Noului Bauhaus European. Proiectul „Bauhaus 2022” aduce o dimensiune culturală și creativă, alăturându-se proiectelor culturale din prima ediție a Festivalului Noului Bauhaus European organizată de Comisia Europeană. Vernisajul expoziţiei și Festivitatea de premiere a concursului international de creativitate „Bauhaus 2022” va avea loc în data de 12 mai 2022, la Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti din Strada Nicolae Crețulescu nr.8. Programul expoziţional „Bauhaus 2022” de la Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti va fi completat în această lună de o serie de alte proiecte ce vor contura o hartă a spațiilor și a evenimentelor care împărtășesc valorile Noului Bauhaus European la nivelul Bucureștiului prin Romanian Design Week. Detalii despre proiecut, aici: https://mnlr.ro/proiectul-cultural-si-creativ-bauhaus-2022/

Tulcea: Lucrarea lunii mai 2022 la Casa Avramide: Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea

Casa Avramide - Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" - Tulcea str. Progresului, nr. 32, Tulcea, Tulcea

nstitutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați LUCRAREA LUNII MAI 2022 la Casa Avramide Casa Avramide din str. Progresului, nr.32, invită publicul să aprecieze Canapea de salon, replică după stilul Ludovic al XV-lea, realizată la începutul secolului XXI, din lemn și țesătură de mătase. Obiectul face parte din expoziția tematică permanentă a Casei Avramide. ” Stilul Louis Quinze s-a dezvoltat în Franţa în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, sub domnia regelui Ludovic al XV-lea. Stilul este recunoscut pentru rafinamentul formelor şi decorurilor, prin jocul liniilor elegante ale decoraţiunilor. Se observă o îmblânzire a formelor rigide ale stilului precedent, Ludovic al XIV-lea.Eticheta dură din perioada Regenţei se schimbă cu o atmosferă relaxată şi jucăuşă. Coafurile uşoare şi pudrate, decolteurile şi talia de viespe, fusta foarte amplă erau caracteristice acestei perioade (fotoliile aveau braţele special retrase pentru a încăpea această fustă).Costumul bărbaţilor devine simplu şi elegant, realizat din mătase de diferite culori. Se purtau panglici la gât şi se practica machiajul şi la bărbaţi, pentru a masca ridurile.La curtea lui Ludovic al XV-lea, parfumul se schimba zilnic, iar esenţele preferate erau ambra şi bergamota. Pentru prima dată, interiorul era privit ca un întreg, tinzându-se spre combinarea armonioasă a decorului pereţilor, podelei şi mobilei. Forma monumentală se pierde pentru a se însuşi alta nouă, ce înmuia, rotunjea şi înnobila. De cele mai valoroase lucrări ale acestei perioade sunt legate nume celebre, precum cele ale pictorului François Boucher, sculptorului, pictorului şi decoratorului Jean Louis Ernest Meissonier, artizanului german J. F. Oeben, căruia îi aparţin complicate marchetării florale, şi, desigur, Pierre Migeon, favoritul lui Madame de Pompadour. Gama completă de tehnici decorative era reprezentată de marchetărie policromă, sculpturi, medalioane din porţelan de Sèvres, intarsii din lemn, metal, sidef, fildeş, precum şi lăcuirea în stil oriental (tehnica numita “coromandel”, specifică artei chineze, era un procedeu laborios, constând în sculptarea unei răşini organice, care se aplica şi se modela în cinsprezece până la douăzeci de straturi succesive. Pe suprafaţa finală se contura modelul, folosind tipare imprimate pe hârtie de orez, după care se adăugau culorile).Aplicarea ornamentelor din bronz aurit, alături de metalele funcţionale, precum mânere, încuietori sau plăci de blazon, era la modă în această perioadă. Stilul de mobilier Louis Quinze înlătură formele rigide, geometrice din construcţia mobilei, reprezentând barocul târziu considerat reprezentativ pentru curtea regală. Acest stil scoate în evidenţă structura lemnoasă a mobilei, liniile curbe ale acesteia.Se utilizează nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul, mogdalkul, trandafirul în culori naturale sau vopsit. Peste lemn se aplică lac care conferă strălucire pieselor de mobilier, iar tehnicile de bază în decorare sunt sculptura, intarsia, marchetăria, aurirea suprafeţelor. Ornamentele specifice sunt cochiliile de scoici, ghirlandele de flori şi frunzele delicate, lujerele cu frunze şi fructe.Scaunele au picioarele uşor curbate, în formă de picior de căprioară, iar canapelele sau şezutul şi spătarul tapiţate, cu scheletul vizibil. Patul nu mai are baldachin, ci doar o consolă peste care se montează perdele sau draperii. Ludovic al XV-lea se caracteriza iniţial prin preluarea de elemente din perioada Romei antice, pentru ca în cea de a doua etapă a sa să fie vizibile influenţele din Grecia antică.Mobilierul din această perioadă renunţă la liniile curbe, revenind la simetrie atât în domeniul arhitecturii, cât şi al ornamentelor. Liniile fluente, continue, atât de utilizate în perioada barocă, dispar, locul lor fiind luat de formele geometrice. Mobilierul Ludovic XV are tendinţe spre forme miniaturale, iar ornamentele rezultă dintr-o îmbinare de elemente romane, greceşti, egiptene şi chinezeşti. Într-un interior decorat în acest stil se vor observa vulturi romani, capete de berbec, cornuri ale abundenţei, dar şi tolbe cu săgeţi, torţe aprinse, flori de câmp aşezate în coşuri sau împletite în ghirlande şi coroniţe. Toate piesele de mobilier sunt sculptate şi pictate, fiind apoi aurite.” Sursa: https://restauraremobila.wordpress.com/.../stilul.../

Călăraşi: EXPONATUL LUNII MAI 2022 la Muzeul Dunării de Jos – STATUETĂ ANTROPOMORFĂ FEMININĂ DIN LUT

Muzeul Dunării de Jos - Călărași Str. Progresului nr. 4, Călărași, Călărași

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul Lunii”, o piesă de artă plastică ”Natură statică” - Ion Musceleanu Născut într-o familie de intelectuali, la 14 octombrie 1903, în Caracal, Ion Musceleanu pleacă spre capitală unde este admis la Academia de Arte Frumoase. Are ca profesori nume sonore ale artei plastice românești, Frederic Stork, Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea. În anul 1926, odată cu încheierea studiilor, artistul este repartizat ca profesor de desen la Râmnicu Vâlcea. Debutul în lumea artei are loc în cadrul Salonului Oficial de Pictură și Sculptură, în anul 1930, artistul fiind prezent pe simeze cu o acuarelă denumită ,,Case”. Ion Musceleanu abordează subiectele clasice ale picturii, natura statică, portretul, nudul și peisajul. În colecția de artă a Muzeului Dunării de Jos se află o lucrare reprezentativă pentru creația maestrului Ion Musceleanu, o natura statică cu flori și fructe, de factură impresionistă. Din punct de vedere compozițional, natura statică semnată Ion Musceleanu, este o compoziție dinamică susținută atât de liniile de forță ce formează o structură triunghiulară, cât și de contrastele energice dintre culorile calde, prezente în planurile apropiate, și culorile reci din planul depărtat al lucrării, folosite în cantități atent cântărite. Dominanta compoziției este caldă, diferitele tente de roșu fiind distribuite pe aproape o treime din suprafața lucrării și puse în evidență de bogăția nuanțelor verzi. O altă pereche de culori complementare ce contribuie la expresivitatea lucrării este cea formată din galben și violet. În planurile apropiate, galbenul estompează contururile cu luminozitatea sa, nuanțându-se spre verde pe măsură ce se depărtează, dialogând discret cu nuanțele reci. Desenul cedează locul jocului dintre lumină și umbră, dintre cald și rece,  modalitate de expresie specifică impresionismului, fiind prezent sub forma unor linii modulate. Tușele, de factură postimpresionistă, se transformă treptat în pete solide, împăstate, contribuind la crearea senzației de tridimensionalitate. Principalul centru de interes al acestei lucrări este constituit din vasul cu flori, ce este așezat în centrul compoziției. Petalele  albe, contrastează cu griurile colorate, închise, cu  tulpinile reci din planurile depărtate. Oranjul și roșul ocupă cea mai mare parte din suprafață a imaginii, fiind susținute  de violetul rece al  umbrei din  fundal și al florilor din planul depărtat. Fructele ce sunt dispuse în jurul vasului cu flori se confundă pe alocuri cu roșul feței de masă sau cu galbenul roșcat al ștergarului pe care sunt așezate și contribuie la creare tridimensionalității imaginii schimbându-și culoarea pe măsură ce se depărtează, pierzându-și rotunjimea conturului. Multitudinea de procedee tehnice specifice picturii în ulei, ni-l relevă pe Ion Musceleanu ca pe un maestru al culorii, al amestecurilor cromatice fine în care culorile sunt foarte atent dozate și așezate pe pânză cu tușe viguroase, subiectele lucrărilor sale și maniera de lucru ne dezvăluie un artist complex cu o viziune proprie, ce nu a aderat la estetica realismului socialist promovat în România. Prezentarea este disponibilă și în link: https://www.facebook.com/muzeuldunarii.calarasi.7/videos/883891556343950

București: Exponatul lunii mai 2022 – Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881) – Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I”

Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" - București Str. Mircea Vulcănescu nr. 125 - 127, București, București

Exponatul Lunii Mai Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881) Anul acesta se implinesc 100 de ani de la ceremonia Încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria, la 15 octombrie 1922. În avanpremieră la acest eveniment, prezentăm drept obiect-emblemă al acestei luni, (mai 2022), „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării (10-11 mai 1881)”, exponat ce ilustrează un alt moment definitoriu din devenirea statului român modern: proclamarea regatului României (la 14 martie 1881) și, ulterior, încoronarea domnitorului Carol I drept primul rege al României. Membru al familiei dinastice prusace, prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat domnitor al României în ziua de 10/22 mai 1866 și a domnit cu acest titlu (la 1878 a primit tilul de „Alteță Regală”, iar oamenii de rând îl numeau „Vodă”) până pe 14 martie 1881, când a fost proclamat primul rege al României. Festivitățile încoronării au fost organizate pentru ziua de 10 mai 1881. Importanța acestui moment rezultă și din faptul că zilele de 11 și 12 mai au fost și ele declarate zile de sărbătoare. Pentru a intensifica și mai mult semnificația acestui moment istoric, coroana Regelui a fost turnată din oțelul unui tun turcesc, capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independență. Cea a Reginei a fost făcută din aur. Cele două coroane au fost binecuvântate în ziua de 9 mai 1881 la Mitropolie. După efectuarea ceremoniei de încoronare în Sala Tronului din Palatul regal și discursul ținut de rege în fața înalților demnitari români și străini și delegaților prezenți din toată țara, următoarele două zile, 11 și 12 mai 1881, au fost momente de sărbătoare, la care au participat cuplul regal, locuitori ai Capitalei, dar și public din toată țara. Ziua de 11 mai a fost rezervată defilării cortegiilor istorice și Carelor alegorice ale diferitelor societăți și corporații de arte, industrii și meserii, organizate de bresle, sub direcțiunea unui comitet central al festivităților. De asemenea, au defilat comunitatea israelită și cea maghiară, precum și unele societăți germane, care activau pe teritoriul Regatului. Carele alegorice au fost spectaculoase, pentru acele vremuri, prin simbolistica și dimensiunile lor. După cum redă profesorul Adrian Silvan Ionescu în numeroase studii, artistul Carol Popp de Szathmari (11 ianuarie 1812 – 3 iunie 1887) a realizat fotografii ale acestei parade, dar acestea au fost nereușite, din cauza vremii nefavorabile (nori și ploaie), așa că artistul a realizat o serie de acuarele după fotografii. Lucrările au fost litografiate la atelierul lui Elia Grassiany cu care a încheiat un contract pe 9 noiembrie 1883. Tot profesorul Adrian Silvan Ionescu ne oferă detaliile acestui contract și ale derulării lui. Artistul s-a angajat să deseneze pe piatră compozițiile cu care alegorice în alb-negru și color, la un preț de 400 de lei noi pentru fiecare. La un ciclu de șase săptămâni urma să predea câte două pietre pentru tipar și să dea suma acontată. În anexa contractului se menționează denumirile a 12 cromolithografii: M.S. Regele Carol cu suita, M.S. Regina Elisabeta cu A.S. Principele Wilhelm în trăsură, Carul simbolic al „Teatrului Național”, Carul „Comerțului”, Carul „Agriculturei”, Carul „Vânătoarea sălbatică”, Carul „Ceasornicari – Giuvaergii”, Carul ”Constructorilor”, Carul „Caretașilor”, Carul „Băuturilor Gazoase”, Carul ”Căilor Ferate”, Cortegiul „Societăței de Dare la Semn București” (tir). Un an mai târziu, la 18/30 mai 1884 Elia Grassiany a achitat suma de 2350 lei lui Szathmari pentru realizarea mai multor litografii și pentru serviciile de repare a pietrelor care s-au deteriorat la transport sau în procesul de tipărire, astfel: două tablouri „Cofetari” și „Băuturi”, - desen pietre și original - 800 lei; două tablouri „Vânătoare sălbatică” și „Căile Ferate Române”- original acuarelă - 800 lei; repararea a cinci originale de piatră „Giuvaergii”, „Agricultură”, „Regele cu suita”, „Comerțul” și „Teatru” - 600 lei; repararea pietrelor „Concordia” și „Băuturi spirtoase” – 150 lei. Adică un total de 2350 lei. Pe 9/21 octombrie 1884 Elia Grassiany a mai achitat 800 lei pentru cele două stampe care reprezentau carele alegorice ale societăților germane și al croitorilor, cizmarilor și pălărierilor. În momentul în care stampele erau gata, ele erau scoase la vânzare ca fascicole separate, putând fi ulterior legate și în albume. Astfel, în luna martie a anului 1884, s-a anunțat în presa vremii că primul fascicol care a apărut avea patru planșe. În anul 1885 a apărut reclama apariției celui de al treilea fascicol (caiet) și publicul era îmbiat să facă un abonament pentru un tiraj de lux a cărui valoare era de 30 lei. Intitulat „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării Majestăților Lor Regele și Regina României, Bucuresci 10-11 mai 1881”, acesta era de mari dimensiuni și avea o copertă atractivă. În total au fost realizate 19 litografii, în afara celei de pe copertă. Deși criticii de artă apreciază că valoarea artistică a acestor lucrări este scăzută, cu figurile personajelor crispate în poziții statice evidente și cromatica prea tare, acuarelele și litografiile lui Szathmary din „Albumul Carelor Simbolice de la Serbarea Încoronării” reprezintă pentru România documente incontestabile care relevă gustul istorist care a animat ceremonia încoronării regelui Carol I și certifică, o dată în plus, amploarea pe care a avut-o acest eveniment în epocă. Aceasta este ultima mare lucrare a primului fotograf - reporter de război și documentarist, unul dintre primii zece fotografi ai lumii, ce avea să moară în București peste câțiva ani, la 3 iunie 1887. Muzeograf Carla Duță

Ciucea, jud. Cluj: Expoziție de podoabe și partituri “Castelana de la Ciucea”, 2 – 31 mai 2022

Muzeul Memorial “Octavian Goga“ - Ciucea Str. Principală nr. 4, Ciucea, Cluj

Expoziție de podoabe și partituri “Castelana de la Ciucea” (02.05.2022-31.05.2022) Continuându-ne misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, cu prilejul împlinirii a 139 ani de la nașterea Veturiei Goga, am inaugurat expoziţia “Castelana de la Ciucea”, în cadrul căreia sunt prezentate podoabe și partituri ce-i aparținuseră “Privighetorii Ardealului”. Expoziția poate fi vizitată pe întreg parcursul lunii mai. Vă așteptăm cu mult drag la Muzeu!

Bucureşti: Neverland Mythos | Expoziție de gravură a artistei  Rodica Lomnășan | 3 – 28 mai 2022

Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) - București Calea Griviței nr. 64-66, București, București

Neverland Mythos | Expoziție de gravură a artistei  Rodica Lomnășan Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sala „Al. Oprea” 3 – 28 mai 2022 Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția de gravură cu titlul Neverland Mythos a artistei Rodica Lomnășan. „Confuzia pe care o trăim în prezent ne face să ne simțim abandonați într-un loc al nimănui. Lumea întreagă parcă ar fi devenit un tărâm populat doar cu fantasme, himere, uneori iluzii, dar cel mai adesea spaime. Neverland este un tărâm ideal al visului, al libertății absolute, situat înafara timpului și spațiului, un refugiu într-o lume a inocenței și copilăriei veșnice. Acest sentiment m-a determinat să readuc la viață acele lucrări ale mele inspirate de poezia uriașului pesimist Mircea Ivănescu, capabil însă și de umor sau de o fină ironie, detectabile în versurile sale. Fiecare dintre aceste lucrări s-a născut ca o confesiune, ca o revenire în trecut, ca o rememorare, pentru că, în cele din urmă, creația dă un plus de semnificație vieții și, indiferent ce stări încercăm, ori ce fel de vremuri trăim, putem afla în noi inepuizabile și autentice resurse creatoare. Lucrările prezentate sunt piese unicat (sau serie foarte redusă), realizate cu ajutorul tehnicilor gravurii, folosind o presă  și transferând imaginea de pe placa de metal sau de piatră (în cazul litografiei), pe hârtie.” – Rodica Lomnășan

Iași: expoziția ,,Mundus Imaginalis”, Gabriela, Sabin și Ana-Sabina Drinceanu”, la Galeriile de Artă ,,Dan Hatmanu”,

Galeriile de Artă ale Municipiului Iași „Dan Hatmanu” - Pasaj Sfânta Vineri Anastasie Panu, Iași, Iași

Miercuri, 4 mai 2022, începând cu ora 18:00, va avea loc, la Galeriile de Artă ,,Dan Hatmanu”, vernisajul expoziției ,,Mundus Imaginalis”, care pune în lumină lucrările artiștilor Gabriela, Sabin și Ana-Sabina Drinceanu”. Evenimentul va fi prezentat de critic de artă prof. univ. dr. Petru Bejan și de dr. Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal ,,Regina Maria” Iași. Vă așteptăm!

Piatra-Neamț: expoziția de pictură TRIPTYKON. cu participarea artiștilor bucureșteni JAN ALBU, MATEI ENRIC Șl LAURENȚIU MIDVICHI, la Muzeul de Arta

Muzeul de Artă Piatra-Neamț - Complexul Muzeal Județean Neamț Piața Curtea Domnească, nr. 1, Piatra-Neamț, Neamț

TRIPTYKON - UN TRIPTIC EXPOZIȚIONAL CONTEMPORAN Miercuri, 4 mai 2022, ora 17.00 la Muzeul de Arta Piatra-Neamț vom deschide expoziția de pictură TRIPTYKON. cu participarea artiștilor bucureșteni JAN ALBU, MATEI ENRIC Șl LAURENȚIU MIDVICHI. □ Proiectul celor trei artiști contemporani, prezintă un triptic expozițional în care fiecare discurs plastic, prin originalitatea și sinceritatea sa, coagulează un amplu spectacol vizual unitar, dar în același timp și divers. > Absolvent al Universității Naționale de Arte București, LAURENȚIU MIDVICHI are o importantă activitate expozițională, atât în țară cât și în străinătate si este laureat al unui important număr de premii naționale pentru pictură și grafică. Printre cele mai importante expoziții se numără „Fibras de silencio", Clube Literârio do Porto, Portugalia, 2010, „Studii despre orbire", Galeria Millennium, Lisabona 2013, „Organische Mechanisme“, FIVE PLUS Art Gallery, Viena, 2018, „RETINARIUM", Sala Brâncuși - Palatul Parlamentului, București 2018 și cea mai recentă, „DESTRUCTURARE", E.M. Art Gallery, Deva 2020. j Cu peste 20 de expoziții personale și colective, cu lucrări în colecții particulare în țară dar și în Franța, Germania, Anglia, SUA, Israel, JAN ALBU folosește în arta sa, istoria ca motiv. MATEI ENRIC a participat la peste 50 de expoziții de grup și a organizat 11 expoziții personale, naționale și internaționale. A expus la Muzeul de Artă din Piatra Neamț în 2019, alături de Mircea Roman, Valeriu Mladin, Mirela Trăistaru și Daniel Crăciun. Dintre expozițiile importante amintim: “Teoria" la Galeria "Lascăr Vorel" din Piatra-Neamț 2018, „Solve et Coagula"Ga!eria Alchemia 2013, „Gotic" din 2008, „Identități" din 2011 (unde a expus alături de Valeriu Mladin, Alma Redlinger și Roman Țolici), expoziții deschise în București. De asemenea, a expus la a cincea ediție a EU Open House (2011, Ambasada Română din Washington și Biblioteca din Cleveland Park, SUA). JbExpoziția poate fi vizitată în perioada 4 mai - 30 iunie, de marți pana duminica, intre orele 10.00 - 18.00 la Muzeul de Arta Piatra-Neamț.

Constanța: „Fascinația culorii”, Muzeul Național al Marinei Române, 4 – 27 mai 2022

Muzeul Național al Marinei Române Str. Traian nr. 53, Constanța, Constanța

Vernisaj „Fascinația culorii” Miercuri, 4 mai 2022, în salonul expozițional „Clio” al MNMR, va fi vernisată expoziția „Fascinația culorii”. Evenimentul va fi prezentat de doamna critic de artă Geta Deleanu și va începe la ora 17:00. Expozanții sunt elevi ai Colegiului Militar Național „Alexandru Ioan Cuza” Constanța, coordonați de profesorul Victor Pavel. Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 27 mai, în programul MNMR.

Brăila: expoziţia „Piesele lunii mai 2022. Sub semnul Regalităţii”

Muzeul Brăilei „Carol I” Piața Traian nr. 3, Brăila, Brăila

La sediul Muzeului Brăilei „Carol I” din Piaţa Traian nu.3 poate fi vizitată expoziţia „Piesele lunii mai 2022. Sub semnul Regalităţii”. Expoziţia cuprinde ceramică, o cromolitografie cu portretele regilor Carol I, Ferdinand I şi a reginei Maria, un album dedicat regelui Carol II, ordine şi medalii, medalii comemorative emise în perioada 1906 – 1939.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București.

Muzeul Național de Istorie a României - București Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, București

Dragi prieteni, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) aniversează 50 de ani de activitate (1972 -2022) printr-o serie de evenimente culturale ce vor avea loc în luna mai, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, București. Cu această ocazie, vor avea locꓽ lansarea paginii web „MNIR 50”, deschiderea expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute”, redeschiderea expoziției „Muzeul Jucăriilor” după reorganizare, precum și lansarea unui nou album „O clădire-simbol a Capitalei: Palatul Poștelor - Muzeul Național de Istorie a României”. Invităm publicul să descopere - prin intermediul proiectului virtual „MNIR 50”, disponibil începând cu data de 6 mai, pe site-ul muzeului https://www.mnir.ro/, - o serie de informații privind istoria muzeului, dar și a clădirii care îl adăpoștește, documente referitoare la înființarea instituției, fotografii de arhivă și afișe ale evenimentelor pe care muzeul le-a organizat sau la care a participat în cei 50 de ani de existență. Propunem, de asemenea, o incursiune virtuală în colecțiile muzeului, pentru a (re)descoperi proiectele noastre on-line, precum și o călătorie inedită prin 50 de castre identificate pe frontierele romane din România. În perioada 4 -7 mai, îi așteptăm cu drag la muzeu pe cei mai mici dintre vizitatorii noștri pentru a sărbători împreună 50 de ani de la deschiderea oficială a MNIR prin intermediul discuțiilor, jocurilor și activităților practice. Aceștia vor putea să descopere povestea „Gânditorului” de la Cernavodă, renumita statuetă preistorică, simbol al MNIR, în cadrul a două tipuri de ateliere educative și de creație – „Descoperă povestea Gânditorului!” și „Povestea Gânditorului, în benzi desenate”. Joi, 12 mai, va avea loc vernisajul expoziției „Istorii din trecut. Călătorie virtuală în peisaje dispărute” în cadrul proiectului european „e-Peisajele Arheologice ale Dunării. Peisaje arheologice virtuale din regiunea Dunării” („Danube’s Archaeological e-Landscapes. Virtual archaeological landscapes of the Danube region”). Această expoziție reprezintă o premieră pentru Muzeul Național de Istorie a României, fiind pentru prima dată când sunt utilizate noi tehnici de tip VR – realitate virtuală și AR – realitate augmentată într-un asemenea demers muzeografic. Au fost alese două situri reprezentative (deopotrivă prin semnificația descoperirilor efectuate în cadrul lor, dar și prinprezența unor artefacte de excepție provenite de aici în colecțiile muzeului nostru și al altor instituții de profil din România): necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cîrna (jud, Dolj, în sud-vestul României) și cetatea romano-bizantină de la Nufăru (jud. Tulcea, în sud-estul României), ambele situate în arealul Dunării de Jos, zonă geografică unde se păstrează (încă) peisaje arheologice cu totul deosebite. Sâmbătă, 14 mai, celebrăm Noaptea Muzeelor cu reconstituiri istorico-militare, ateliere educative și momente artistice. În această lună aniversară continuăm seria de activități dedicate împlinirii a 50 de ani de la deschiderea oficială a Muzeului Național de Istorie a României, astfel: deschiderea micro-expoziției care-l omagiază pe Ion Heliade Rădulescu, cu ocazia împlinirii a 220 de ani de la naștere și 150 de ani de la moartea acestuia, inaugurarea expoziției „De la diligență la clasor” care prezintă lumea fascinantă a timbrelor, de la povestea primelor mărci poștale, până la pasiunea unor întregi generații, lansarea în parteneriat cu editura Corint, a cărții „Prin cafenelele din Micul Paris”, a cărei autor este istoricul Maria Magdalena Ioniță, reputat cercetător, care și-a desfășurat activitatea profesională în cadrul Muzeului Național de Istorie a României .

Bârlad: Muzeul „Vasile Pârvan” vă prezintă exponatul lunii mai 2022: BOB BULGARU – PEISAJ CU CASE

Muzeul "Vasile Pârvan" - Bârlad Str. Vasile Pârvan nr. 1, Bârlad, Vaslui

BOB BULGARU – PEISAJ CU CASE ulei pe carton, 33 x 51 cm,  donatia dr. Constantin Teodorescu nesemnat, nedatat Secția „Artă” vă prezintă exponatul lunii mai 2022: Bob Bulgaru (nume la naștere Gheorghe Bulgaru) (n. 2 mai 1907, Mălăiești, județul Vaslui – d. 31 martie 1939, București) a fost un pictor și grafician român. În 1919, Bob Bulgaru s-a înscris la liceul Sf. Sava, din București, după care, între 1929 și 1933, a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie. La Facultatea de Litere și Filosofie din București a aprofundat materiile favorite – filologia latină și germană, și a fost coleg cu Eugen Ionescu, Edgar Papu, Gheorghe-Gicuță Teodorescu, Ștefan Todirașcu, Luca Dumitrescu, Alexandru Sahia ș.a. În 1933 a renunțat la cariera filologică și, deși doar autodidact, s-a dedicat picturii. A expus, din 1935, la Salonul Oficial din București (statul român cumpărându-i lucrarea Adolescență). A participat, alături de Victor Eftimiu, Alexandru Philippide, Alexandru Sahia, Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, la înființarea Asociației Independente a Scriitorilor și Artiștilor care a funcționat în anii 1935-1936 la București, fiind organizată în general scriitori de stânga, cu scopul de a crea o alternativă la Societatea Scriitorilor Români, care îi respingea din pricina orientării lor ideologice. Bob Bulgaru a murit de leucemie la vârsta de 31 de ani. Mormântul său se află în vechiul cimitir al satului Mălăiești. În 1943 i-a fost organizată o expoziție retrospectivă, la sala Prometeu din București și apoi alta la Ploiești, în 1972. Oarecum căzut în uitare, numele lui Bob Bulgaru a revenit în atenția publică în 2006, când patrimoniul de lucrări aparținând pictorului, donat în 1986 Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, a fost redat publicului printr-o expoziție de excepție.