- This event has passed.
Iași: Obiectul lunii august la Muzeul Național al Literaturii Române Iaşi – exponat Art Nouveau – balansoar ce a aparținut sonetistului Mihai Codreanu.
1 august, 2023 - 31 august, 2023
În cadrul proiectului expozițional Obiectul Art Nouveau al lunii, bunul de patrimoniu promovat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași pe parcursul lunii august este un balansoar ce a aparținut sonetistului Mihai Codreanu.
Așa cum vestimentația „vorbește” despre spiritul și stilul posesorului, la fel, locuința este, de cele mai multe ori, o reflexie a proprietarului, creionând simțul estetic și modul său de viață.
Eleganța, rafinamentul și bunul gust ale poetului transpar și din modul de organizare al casei, din mobilierul și obiectele de artă decorativă de la Vila Sonet. Amenajarea a urmărit funcționalitatea și esteticul. Mobilierul din lemn masiv, în pas cu ultima modă a vremii, este realizat de firme consacrate, recunoscute la nivel mondial și premiate pentru măiestria meșteșugului.
Fotoliul cu tălpi arcuite este unul dintre obiectele de mobilier cel mai des folosite de Mihai Codreanu. Pe el sonetistul se relaxa cu motanul Ivu torcându-i pe genunchi, aici compunea în memorie versurile endecasilabe, în el se retrăgea și-și fuma pipa, din el asculta, mai târziu, radioul care-l ținea la curent cu toate noutățile lumii.
Exponatul, piesă valoroasă, din lemn de fag îndoit la abur, a fost realizat la începutul secolului al XX-lea de firma austriacă Jacob & Josef Kohn, cu sediul la Viena.
Jacob Kohn (1791–1866) împreună cu fiul său Josef Kohn (1814–1884) au fondat în anul 1849 întreprinderea omonimă, devenind mai târziu una dintre cele mai importante fabrici de mobilă din Austro-Ungaria și principalul concurent al renumitei companii Thonet, pionieră în curbarea lemnului la abur, cu brevet obținut în anul 1842.
După moartea tatălui, Josef Kohn a primit privilegiul de a îmbunătăți metoda de îndoire a lemnului. A inovat și introdus o mașină-unealtă care folosea presiunea aburului în locul vaporilor de apă. În anul 1884 înregistrează marca și se orientează către segmentul superior de clienți, pentru așa-numitul mobilier de salon. Își mărește echipa de proiectare prin angajarea arhitectului vienez Josef Hoffmann (1870-1956) și a elevului său Gustav Siegel (1880-1970). Participă la Expoziția Mondială de la Paris din anul 1900. Grație designer-ului Siegel, firma Kohn câștigă Marele Premiu. După acest eveniment, Gustav Siegel, la doar 20 de ani, a devenit designer-șef al companiei fiind responsabil pentru majoritatea proiectelor.
Balansoarul promovat este una din creațiile Art Nouveau realizate de tânărul amintit. Tălpile, cotierele și părțile laterale ale spătarului sunt create fiecare din câte o singură bară din lemn de fag curbată, cu secțiune transversală circulară, care fixează șezutul și spătarul. Stilul nou, extrem de elegant, în strânsă armonie cu natura, a pus accent pe originalitate, pe un nou tip de gândire al artiștilor. Siegel a reușit, prin contorsionarea lemnului la abur, prin crearea volutelor, să realizeze o structură de forma unui bici fluturat în aer sau să sugereze unduirea valurilor mării. Spătarul înalt, din placaj furniruit, cu fine motive geometrice incizate, oferă produsului o zveltețe aparte.
Firma Jacob & Josef Kohn a produs orice fel de mobilier pentru interior și exterior: scaune, paturi, mese, suporturi pentru haine și pălării, piedestale pentru plante, chiar și mobilier pentru păpuși. Marca Kohn a funcționat până în 1937, motto-ul companiei fiind „Semper sursum” – „Întotdeauna în sus”.
Microexpoziția, realizată la Vila Sonet, are o dublă simbolistică: marchează 147 de ani de la nașterea sonetistului (25 iulie 1876 – 23 octombrie 1957) și 53 de ani de la deschiderea Muzeului „Mihai Codreanu” (10 august 1970). Obiectul expus va fi însoțit de o prezentare multimedia cu imagini și informații despre exponat, proprietar, designer și firma producătoare.
Obiectul Art Nouveau al lunii poate fi admirat în perioada 1-31 august, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00 (16:30 – eliberarea ultimului bilet).
Muzeograf, Beatrice Panțiru