București: expoziția „Ghid de ornamentică tradițională”, Muzeul Dr. Nicolae Minovici, 8 noiembrie 2023 – 28 ianuarie 2024

Expoziția „Ghid de ornamentică tradițională” își dorește să introducă vizitatorul în interiorul universului ornamenticii tradiționale, prin intermediul informațiilor textuale și vizuale. În decorul regăsit pe obiectele de artă populară sunt înscrise o multitudine de elemente cu semnificații pline de înțeles. Pe lângă funcția utilitară, artefactele tradiționale poartă o funcție simbolică, transmisă prin forma obiectului și mai ales prin ornamentică. De aceea, prin elaborarea acestei expoziții propunem vizitatorului o analiză a reprezentărilor decorative care împodobesc obiectele din colecția Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, dar și o atenționare legată de faptul că fiecare motiv ornamental are o semnificație, un rost.

Publicul este invitat să perceapă această expunere ca pe un ghid alternativ de vizitare a expoziției de bază din interiorul muzeului, pornind de la simboluri. Încă de la intrarea în grădina muzeului suntem întâmpinați de poarta de lemn pe care apar simboluri celeste: soarele și luna, personaje principale ale basmelor vechi românești. Un patrulob decorativ, așezat la intrarea în muzeu, ne atrage atenția că biografia doctorului Nicolae Minovici s-a aflat mereu sub însemnul muncii: în jurul unui stup de albine, stă scris dictonul latin „Labor Improbus Omnia Vincit”, adică „Munca stăruitoare învinge totul”.

Expoziția prezintă elementele specifice decorului tradițional, miturile, poveștile și interpretările care le-au însoțit și au supraviețuit până astăzi, multe din înțelesurile vechi fiind pierdute, textele ilustrând totodată mai multe metode de a lectura imaginea. Bogată în simboluri, arta populară românească s-a manifestat în tehnici de lucru și materiale variate: ceramică, lemn, țesături. Ceramica transilvăneană decorată cu motivul lalelei a oferit poate cele mai exuberante reprezentări fitomorfe patrimoniului artistic tradițional. Sfidând stricta necesitate de protecție împotriva intemperiilor, costumul tradițional, și mai ales cămașa femeii a avut rolul de a transmite mesaje legate de statutul social al purtătoarei, în funcție de vârstă și stare civilă prin intermediul coloritului și al motivelor înfățișate.

Un motiv apreciat în mod particular de colecționarul Nicolae Minovici a fost rozeta, simbol universal al soarelui întâlnit în arta a numeroase culturi. Soarele, simbol purificator, asociat acțiunii terapeutice și chiar divinității, a fost supra-folosit de Minovici în expunerea originală a vilei-muzeu, existând pe numeroasele artefacte ale colecției.

Legând motivul păsării de profesiunea lui Minovici, aceea de medic legist, ne raportăm la mitul Calandrianonului, o pasăre fantastică înzestrată cu calități tămăduitoare. Nu în ultimul rând, un aspect esențial al artei populare a fost legat de un stâlp fundamental al vieții – credința, prin inserția simbolurilor religioase la nivelul decorației obiectelor de uz casnic. Icoanele pictate pe sticlă și obiectele de cult sfidează limita deja blurată dintre artele populare și producția plastică cultă. Aspirând așadar către armonie, liniște și vindecare, ornamentica ne comunică vizual aspecte ale psihologiei și sufletului strămoșilor noștri.

Creația ceramică urbană marchează un episod aproape unic de întâlnire între artele așa zise minore și majore în arta românească modernă la începutul secolului XX. Pe lângă celebrul – și inovativul – motiv al horei, atelierul bucureștean Troița alături de olăria lui Gheorghe Niculescu aduc împreună decorație și simbolistică, cât și scene iconografice în reinterpretarea artiștilor plastici. Scena iconografică capătă un aspect decorativ prin transferul pe lutul incizat și glazurat.

Înarmați cu noi resurse pentru lecturarea obiectelor decorate cu un întreg arsenal de motive, de la cele mai simple, geometrice, până la cele antropomorfe, vizitatorii sunt încurajați să viziteze Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici vânând înțelesuri menite a ajuta la descifrarea tuturor simbolurilor ascunse.

Silvia Zamfir, Mădălina Manolache și Ionuț Banu, curatori ai expoziției

*Expoziția va fi deschisă în perioada 8 noiembrie 2023 – 28 ianuarie 2024