Brăila: PIESA LUNII DECEMBRIE 2023 – Presa scrisă din anii 90 -Colecție privată, Muzeul Brăilei „Carol I”

Exponatul lunii decembrie

Presa scrisă din anii 90

-Colecție privată-

Odată cu căderea regimului comunist, speranța în mai bine și entuziasmul au caracterizat starea de spirit a românilor, trăiri oglindite și în presa vremii, ținând cont că libertatea presei corelată cu libertatea de exprimare, drepturi fundamentale al omului recunoscute și protejate prin lege în majoritatea statelor moderne, au fost îngrădite înainte de 1989.

Ziarele din noua democrație (cea veche purtând denumirea de „democrație populară”) fie și-au schimbat titulatura, apelându-se la denumiri cu tradiție pre-comunistă („Scânteia” a devenit „Adevărul”, după ce pentru o zi a apărut ca „Scânteia poporului”; „Scânteia tineretului” s-a redenumit „Tineretul liber”; „Informația” a devenit „Libertatea”), fie și-au păstrat denumirea (de exemplu, „România liberă”). Au apărut multe ziare noi, unele cotidiene, altele săptămânale precum, Baricada, Expres, Expres Magazin, Oblio, Zig‐Zag, 22, Cotidianul, Curierul național, Dimineaţa, Cuvântul. Presa de partid s-a îmbogățit cu titluri precum Dreptatea, Viitorul Românesc, Azi. Dacă după evenimentele din 1989, numărul cititorilor de presă scrisă era mare, Adevărul şi România Liberă, având tiraje „uriaşe“, care depăşeau un milion de exemplare zilnic, presa scrisă fiind un puternic modelator al opiniei publice, treptat, după 34 de ani, românii preferă să citească presa online.

Ziarele expuse „Baricada” și „România liberă” surprind o selecție de articole apărute în 1990, în care sunt relevate momentele tragice prin care poporul român a trecut pentru a-și câștiga „văzduhul liber de mâine”.

Ziarul „Baricada”, săptămânal independent de opinie și cultură, cu deviza „recunoștință veșnică tineretului român” a văzut lumina tiparului la 17 ianuarie 1990. Eduard Victor Gugui, jurnalist, scriitor, politician, a fost inițiatorul acestei prime publicații independente de după evenimentele din 1989. La 18 decembrie 1990, printre principalele teme, pentru care au curs râuri de cerneală, a reprezentat-o întrebarea legitimă „Cine-a tras în noi după 22?”, care nu are nici acum un răspuns. De asemenea, sloganul „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!” aflat pe prima pagină a ziarului, sugerează unitatea de care au dat dovadă miile de timișoreni care au ieșit în stradă în decembrie 1989, cărora li s-au alăturat arădeni, lugojeni şi locuitori din alte localităţi timişene, suflu care a cuprins treptat întreaga țară.

„România Liberă”- cotidian politic, cu foileton literar, fondat la Bucureşti în 1877, a devenit în 1915 „ziar pentru apărarea intereselor naționale”. Din 23 decembrie 1989, „România Liberă” redevine publicația de dinaintea instalării comunismului. Se intitulează „ziar independent de opinie, informație și reportaj”. Articolele din primul an după căderea vechiului regim reflectă vocea poporului român. Paul Goma își manifesta în scris nemulțumirea față de situația din țară, considerând că noi, în comparație cu statele vecine, nu avem „doar de recuperat, ci de luat de la început.”, iar Asociația „15 noiembrie” pleda pentru deschiderea procesului comunismului, instituia „Tribunalul Moral”, în fața căruia să fie chemați cei vinovați de crimele din decembrie 1989, pledând în același timp pentru reînvierea tradițiilor creștine și a valorilor spiritual-umane.

Text: Cătălina Mârza, muzeograf – Secția Istorie Modernă și Contemporană

Echipa: dr. Niculina Dinu, muzeograf; Adelina Daniela Puia, conservator; Cătălina Mârza, muzeograf – Secția Istorie Modernă și Contemporană.

Foto: Cristian Pușcașu, inginer sistem – Serviciul Editura „Istros”.