Cluj-Napoca: expoziția „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea”, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită miercuri, 27 noiembrie 2024, de la ora 17.00, la vernisajul expoziției „Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea”.

Expoziția oferă, în premieră absolută, o perspectivă de ansamblu asupra colecției de amulete magice, talismane apotropaice și artefacte folosite în ritualuri de protecție, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, realizate de arheologul și etnograful maghiar transilvănean Téglás István (1853-1915), care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania sfârșitului secolului al XIX-lea.

Obiectele expuse, printre care se numără amulete împotriva deochiului, ingrediente pentru licori magice, pietricele „magice” folosite împotriva insomniei, săculețe cu ingrediente pentru leacuri, un talisman din frânghia unui spânzurat, semne conținând termenul ABRAKADABRA sau pietre sculptate cu semnificații spirituale, oferă o incursiune fascinantă în universul amuletelor, talismanelor și al riturilor apotropaice.

Fiecare obiect este însoțit de notițele originale ale lui Téglás, consemnate minuțios pe suporturile de carton ale obiectelor prezentate, oferind o perspectivă autentică asupra utilizărilor acestora și a credințelor legate de acestea. Modul inovator de documentare al colecționarului adaugă un plus de valoare acestei colecții, transformând-o într-o resursă documentară cu o valoare istorică unică.

Un element central al expoziției este impresionanta colecție de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene, care dezvăluie o perspectivă profundă asupra imaginarului religios și cultural al secolelor XVIII-XIX.

Aceste picturi murale, cercetate minuțios de către prof. dr. Ioan Pop-Curșeu și conf. dr. Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai, în cadrul unui proiect de antropologie vizuală derulat pe parcursul a aproape două decenii, sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care comunitățile rurale se raportau la vrăjitorie, magie și păcat.

Scenele Judecății de Apoi, în care vrăjitoarele, fermecătoarele sau descântătoarele sunt pedepsite pentru practicile lor, oferă nu doar o perspectivă asupra credințelor și superstițiilor epocii, ci și o incursiune în relația complexă dintre religie și percepția asupra magiei. O parte a figurilor demonice reprezentate ilustrează vechi credințe în alianțele imaginare dintre oameni și entitățile supranaturale, reprezentând mărturii vizuale impresionante ale modului în care credințele religioase și superstițiile legate de practicile magice se împleteau în viața rurală a secolelor XVIII-XIX.

Colecția de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene completate cu artefactele autentice din colecțiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, propun o incursiune captivantă într-o Transilvanie necunoscută, în care practicile magice și simbolurile religioase coexistau într-un peisaj complex de credințe și superstiții.

Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, str. Memorandumului nr. 21, în perioada 27 noiembrie 2024 – 19 ianuarie 2025