Câmpulung Moldovenesc: expoziția de grafică CHIPURI ÎN TIMP – INOCENȚĂ ȘI ÎNȚELEPCIUN

Vineri, 24 ianuarie, de la ora 17, vă invităm la primul vernisaj al anului, dedicat expoziției temporare de grafică CHIPURI ÎN TIMP – INOCENȚĂ ȘI ÎNȚELEPCIUNE, lucrările fiind semnate de artistele din Botoșani Aida Șușter-Boțan și Alexandra Calistru, mamă și fiică.

„Conceptul acestei expoziţii a luat naştere în anul 2017, când am adăugat o serie de portrete în cărbune şi pastel la o expoziţie existentă numită «Chipuri ale sfinţeniei», a Aidei Şuşter-Boţan, gândită ca un omagiu adus deţinuţilor politici din temniţele comuniste.

Oraşele în care ne naştem şi creştem majoritatea dintre noi, sunt, în prezent, lumi cu totul diferite de lumea satului românesc de odinioară. Trăim într-o lume în care rânduiala străveche, cu toată bogăţia ei culturală şi spirituală, a dispărut aproape în întregime. De aceea, când am văzut pentru prima dată o serie de fotografii reprezentând România secolului trecut, realizate de nişte fotografi deosebit de talentaţi, am fost profund impresionată de atmosfera capturată.

Principalii pe care doresc să îi menţionez sunt germanul Kurt Hielscher, fotojurnalist care vizitează România în perioada interbelică şi publică albumul «România» în 1933 la Leipzig, prefaţat de Octavian Goga, româno-evleţianul Adolph Chevallier, supra-numit artistul fotograf al Văii Bistriţei, şi fotografii din colecţia lui Romulus Vuia, profesor etnolog şi deputat în Marea Adunarea Naţională de la 1918. Aceste fotografii, cu «chemarea» lor ce strigă din negura timpului, au fost sursa de inspiraţie pentru portretele mele.

Inspiraţia a determinat şi tehnica aleasă, mixtă, carbune şi pastel, cu accente aurii. Am încercat să redau, prin contrastul puternic, aceeaşi atmosferă a fotografiilor vechi, o esenţă a lumii de atunci, ca o fereastră misterioasă către o lume acum dispărută. Prin jocul de lumini şi umbre, pe care îmi place foarte mult să îl reprezint, am încercat să adaug şi mai mult dramatism acestor imagini, astfel să creez o legătură emoţională între aceste personaje şi privitor. O completare recentă de lucrări în cerneală păstrează acest efect al dramatismul monocrom” a declarat Alexandra Calistru.