Bucureşti: Expoziţia „Grigorescu şi pictorii-gravori ai Şcolii de la Barbizon” la MNAR

Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Grigorescu şi pictorii-gravori ai Şcolii de la Barbizon, deschisă publicului până la finele lunii noiembrie 2008 în cadrul Galeriei de Artă Europeană, în sălile dedicate expunerii de arte grafice.

Expoziţia cuprinde 50 de lucrări: opt desene semnate Grigorescu şi 42 de gravuri aparţinând celor mai reprezentativi maeştri francezi activi în cadrul Şcolii de la Barbizon, a căror creaţie l-a influenţat pe artistul român.

Expoziţia îşi propune să ilustreze faptul că pictorii Şcolii de la Barbizon au fost totodată şi gravori renumiţi (operele lor constituind punctul de pornire a ceea ce s-a numit ulterior gravura impresionistă), dar şi să sublinieze similitudini şi afinităţi între aceştia şi Grigorescu. Creaţiile artiştilor francezi intermediază, în acest context expoziţional, calea spre desenele pictorului român.

Sunt prezente în expoziţie gravuri, litografii şi clişee pe sticlă realizate de figuri marcante ale Şcolii de la Barbizon, precum Corot, Daubigny, Decamps, Diaz de la Peña, Français, Huet, Jacque, Millet sau Rousseau, unele dintre acestea fiind exemplare rare sau inedite (de exemplu lucrarea Amintiri din Sologne de Corot sau Lizieră de pădure, litografie în culori semnată de Théodore Rousseau).

Aceşti artişti au contribuit, prin pasiunea pentru planşa imprimată şi respectul acordat procedeelor tehnice ale vechilor maeştri, la renaşterea gravurii în acvaforte şi la instituirea noţiunii de gravure de peintre – gravură de pictor, executată de artist în toate etapele, de la schiţa de idee la versiunea finală imprimată, spre deosebire de gravorul de reproducere, care doar executa compoziţiile maeştrilor.

Au fost selectate acele lucrări ale artiştilor francezi care trimit prin subiect şi efecte tehnice la desenul practicat de maestrul român. Operele lui Grigorescu prezentate în expoziţie au fost realizate în timpul şederii sale în Franţa şi abordează tematica promovată de pictorii-gravori de la Barbizon: peisaje, macédoines (grupaje insolite de crochiuri de dimensiuni mici pe aceeaşi pagină), scene de interior sau cu animale.

Grigorescu ajunge la Barbizon spre sfârşitul perioadei de glorie a „Şcolii” (1862), când pictorii aveau deja un statut, iar oficialităţile începeau să le recunoască meritele şi să le cumpere lucrări. Cu entuziasmul tinereţii, pictorul a asimilat de la fiecare ceea ce i se potrivea, însuşindu-şi obiectivul comun: redarea cât mai fidelă şi autentică a naturii. Redescoperirea farmecului naturii şi observaţia realistă au deschis pentru tânărul Grigorescu drumul spre desenul impresionist pe care îl realizează excepţional.

Tematica inspirată de natură şi viaţa ţăranilor este comună pictorilor-gravori de la Barbizon şi lui Grigorescu, însă modalitatea de a o exprima este diferită. Grigorescu s-a oprit doar sporadic asupra gravurii. Acest procedeu complicat şi anevoios nu a fost probabil potrivit cu modalitatea lui rapidă de lucru şi cu temperamentul său impetuos, astfel încât el se dedică unei vaste activităţi de desenator.

Relaţia cu pictorii-gravori ai Şcolii de la Barbizon este, astfel, mai degrabă una indirectă, pe linia desenului, realizat de Grigorescu cu precădere în cărbune, material care conferea compoziţiei un aspect similar litografiei, estompând contururi şi subliniind efectele picturale. Inovator, Grigorescu aplică o tehnică proprie, aşternând un laviu subţire de tuş, peste care revine în cărbune diluat, cu accente de cretă albă.

Lucrările prezentate în expoziţie au fost selectate dintr-un bogat patrimoniu de desen grigorescian şi gravură franceză din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României. Cele mai multe lucrări ale artiştilor francezi au fost achiziţionate de doctorul Ion Cantacuzino (1863-1934) la Paris, pe parcursul unei lungi perioade, începând încă din anii studiilor şi până în preajma primului război mondial.

Aceasta este cea de-a unsprezecea expoziţie organizată de Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României şi face parte dintr-un ciclu dedicat tehnicilor grafice.