- This event has passed.
Arad: Noaptea muzeelor la Complexul Muzeal Arad
15 mai, 2010
Sâmbătă, 15 mai 2010
Acces gratuit
PALATUL CULTURAL /Expoziţia Ştiinţele Naturii (Piaţa George Enescu 1, Arad)
21.00 – 01.00
Parteneri: Academia Română, Filiala Timişoara – Observatorul Astronomic, Astroclubul „Antares” Timişoara, Astroclubul „Galaxis” Arad, Liceul de artă ”Sabin Drăgoi” Arad (profesor coordonator Corina Farkas, elevii din a X-a C, clasa de arhitectură şi design: Boca Bogdan,Cazacu Bianca, Ciupitu Giorgiana, Laza Gabriela, Laza Andrada, Marina Corina, Megiesan Adelina, Moisa Diana, Oala Daniel, Ponta Catalin, Sirb Adrian, Sugar Arina, Toma Sorina, Tornean Diana, Varganici Vlad).
Arădenii, îndrăgostiţi de ştiinţă, sunt invitaţi în această noapte la o călătorie în univers, participând la OBSERVAŢIILE ASTRONOMICE, ce vor avea loc în caz de timp favorabil pe Malul Mureşului, lângă muzeu. Cei mici pot descifra pentru prima dată tainele universului într-un MINIPLANETARIUM, amplasat la intrarea în muzeu dinspre Parcul Copiilor. Planetariumul a fost realizat de elevii Liceului de artă “Sabin Dragoi” din Arad, coordonaţi de Corina Farkas.
21.30 – CATASTROFE COSMICE (prezentare multimedia)
Prezintă: Laszlo Farkas, Academia Română, Filiala Timişoara – Observatorul Astronomic
Este posibil ca în decursul istoriei, Pământul să fi suferit un impact cosmic cu un alt obiect ceresc, a cărui consecinţă să fi fost o catastrofă ecologică locală, regional sau chiar globală? Putem să ne aşteptăm în viitor la coliziuni cosmice, care ar putea pune în pericol parţial sau chiar total civilizaţia umane? Iată două dintre intrebările la care încercăm să dăm răspunsuri argumentate ştiinţific, dar într-un limbaj accesibil tuturor.
Sâmbătă, 15 mai 2010
Acces gratuit
MUZEUL DE ARTĂ (Str. Gh. Popa 2-4)
19.00 – 24.00
Vernisaj: ora 19.00
Curator: Adriana Pantazi, muzeograf la Complexul Muzeal Arad
Prezintă: Ana Maria Altmann, istoric şi critic de artă
Marcel Tolcea, directorul Muzeului de Artă Timişoara
Romelo Pervolovici, artist plastic, preşedintele Fundaţiei Metacultura
Expoziţia CUNOSCUT. RECUNOSCUT, vernisată la Arad cu prilejul Nopţii Muzeelor, este prima expoziţie în ţară a artistului arădean Adrian Uncruţ. Expoziţia reuneşte sculptură, instalaţie, desen, iar lucrările sunt realizate din diferite materiale (lemn de nuc, bronz, fier, alamă, gips, poliester, silicon, sticlă, marmură, granit), asamblate la dimensiuni considerabile. Sunt imagini care surprind vizual, iar mai apoi ridică întrebări asupra conceptului cu tot ceea ce presupune el: ideea, schiţa, dorinţa şi plăcerea de a lucra cu materialul, obiectul finit – toate, în cele din urmă, suprapuse de îndemnul interpretării mesajului.
„Vehiculul, zidul, spirala sunt repere ale unui artist care a trecut dintr-o lume în alta, cu tot ceea ce înseamnă această trecere. El şi-a asimilat şi a depăşit elemente de cultură şi mărci de stil, atât dintr-o lume cât şi din cealaltă, trecând prin alegorie sau comprimându-le. Sunt elemente care unesc şi despart, elemente care ţin de deplasarea eului pe calea personalizării (ciclul vehiculelor) sau cele care duc la devenire şi mişcare circulară (spirala)” – Romelo Pervolovici (2010).
Adrian Uncruţ: născut în 1962 la Arad. Între 1987 – 1991 a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, unde a susţinut licenţa în 1993. Din anul 1991 trăieşte şi lucrează la Viena. Este unul dintre membrii fondatori ai grupului de artiști români „Puntea” din Viena. A participat la simpozioane și numeroase expoziţii de grup organizate în Austria. Lucrări ale sculptorului se află în colecții particulare și spații publice din Austria, Germania, SUA, România.
Anul 2010 va reţine în biografia artistului Adrian Uncruţ trei evenimente construite pe structura sintagmei expoziţie personală. După expoziţia de desene organizată la Institutul Cultural Român din Viena (Das Fremde und das Vertraute, 14 martie – 30 aprilie 2010) şi cea de la Arad, deschisă cu prilejul Nopţii Muzeelor, în luna octombrie, la Muzeul de Artă din Timişoara, desenele vor însoţi lansarea catalogului de autor.
Sâmbătă, 15 mai 2010
Acces gratuit
PALATUL CULTURAL / Expoziţia Arheologie-Istorie (Piaţa George Enescu 1, Arad)
21.00 – 01.00
Expoziţia PE MĂRI ŞI OCEANE reuneşte volume de călătorie, din Colecţia de carte veche a Bibliotecii Judeţene ”A.D. Xenopol” Arad. Publicul, ce va trece pragul muzeului cu prilejul Nopţii Muzeului, va avea surpriza să descopere în expoziţia permanentă de istorie (Sala 1) cărţi de călătorie pe mare, din secolele XVI-XVIII, care descriu căile de navigare şi tărâmurile exotice puţin explorate la acea vreme:
Captain Cook`s First, Second, Third and Last Voyages, London, 1781
Bougainville, Reise um die Welt, Leipzig, 1783
Voyages de Monsr. Shaw, M. D. dans plusieurs provinces de la Barbarie et du Levant, La Haye, 1743
Novus orbis regionum ac insularum veteribus incognitarum, Basel, 1537
Cu prilejul NOPTII MUZEELOR, Va invitam sa vizionati un inedit film documentar despre inundatiile Muresului in Arad in anii 1932, 1970 si 1975.
Aradul sub ape
Dacă râul Mureş a reprezentat o adevărată binecuvântare, de multe ori, furia apelor sale s-a revărsat asupra judeţului şi oraşului Arad. Considerate, în viziunea lui Paul Cernovodeanu, „cavaleri ai apocalipsului”, inundaţiilor au provocat imense distrugeri materiale şi umane.
De-a lungul timpului, nivelul Mureşului a crescut. Spre exemplu, în 15 iulie 1771, apele învolburate au inundat aproape tot oraşul, pătrunzând chiar şi în biserica minoriţilor. Istoricii locali au relatat cum apele transportau mobilă, animale, butoaie. Mai mult, cronicarii vremii consemnează că „locuitorii Aradului se vizitau ca veneţienii”. Câţiva ani la rând, oraşul a fost pradă inundaţiilor. Aşa s-a întâmplat şi în anii 1772, 1778, 1783, 1785. În ultimul an menţionat, timp de cinci zile oamenii circulau numai cu bărcile, iar copii mergeau la şcoală tot cu bărcile.
La începutul secolului XIX, respectiv în anii 1805, 1815 şi 1816, Mureşul a inundat din nou oraşul Arad. Câteva documente, păstrate în patrimoniul Complexului Muzeal Arad, vin să certifice inudaţiile produse, în Arad, în cursul anului 1844. Deceniile următoare nu au fost ferite de invazia forţei apelor Mureşului.
Anul 1932 a înregistrat, în anale, o nouă revărsare a apelor râului Mureş. Topirea zăpezilor a dus la pericolul de inundare. Atât judeţul cât şi oraşul Arad au fost afectate. La 22 martie, apele pâraelor mici din judeţ au inundat sate precum Pescari, o parte din Zimand sau hotare din Şiria, Şilindia, Tauţi, Mişca, etc. În satele de pe valea Mureşului domneşte împărăţia apelor, începând de la Vărădia. Spre exemplu la Sâmbăteni, sloiurile de gheaţă au mutat moara, ducând-o în mijlocul Mureşului. Din nefericire morarul s-a aflat în imobil.
Sloiurile de gheaţă venite pe Mureş s-au oprit în grămezile enorme, la stâlpii fostului pod de lemn, de lângă Arena Gloria C.F.R. Aici gheaţa a atins 5 – 6 m. Creşterea debitului Mureşului Mort a dus la inundarea grădinii spitalului de copii, a mai multor străzi din Şega, pivniţele cu maşini ale Uzinei electrice. Topirea lor de pe porţiunea din faţa Cetăţii a dus la inundarea podului de cale ferată spre Timişoara, a ştrandului. De asemenea Micălaca, parcul Eminescu, de la Palatul Cultural spre liceu au avut aceeaşi soartă.
Autorităţile judeţene au intrat în stare de alertă, au format comisii pentru apărarea satelor şi au ţinut şedinţe extraordinare ale comisiilor interimare şi ale oraşului pentru a se lua măsuri.
În ziua de 24 martie, Mureşul a ieşit din matcă, inundând partea sud-vestică a oraşului. Multe străzi au ajuns sub ape, precum şi teritoriul fabricii de zahăr. În 27 martie, în zona Pecica-Nădlac, apele au inundat şoseaua Şeitin-Nădlac, atigând 1 m. Nădlacul era în pericol chiar dacă digurile de apărare au fost consolidate.
La 7 aprilie au fost inundate Lipoviţa, Mănăstirea Bodrog, ultima fiind evacuată. În următoarea zi, apele Mureşului s-au revărsat peste Micălaca, Mureşel, părţile Pârneavei. Cetatea a fost înconjurată. Micălăcenii au fost evacuaţi cu forţa. S-au luat măsuri pentru încartiruirea celor sinistraţi. Micălaca Nouă şi Veche au fost îngropate de apele de 1 m şi jumătate. Familiile s-au adăpostit în podurile caselor, etc. Spre seară, oraşul Arad era ameninţat. De la ora 6 seara şi în cursul zilei de joi apa infiltrată prin digul dinspre podul cetăţii şi tribunal a fost stăvilită graţie măsurilor de întărire efectuate de elevii şcolii de arte şi meserii şi ai Liceului Moise Nicoară. Măsurile nu au fost eficiente.
Sute de mii de case năruite, comune întregi distruse, sute de mii de familii rămase fără adăpost, fără îmbrăcăminte, haine … acesta este un bilanţ sumar.
Populaţia a primit ajutoare băneşti, cărbuni, etc. de la autorităţi. Totodată s-au înaintat cereri de ajutorare a sinistraţilor către guvern. Două sute de case au fost dărâmate, iar reconstrucţia lor necesită douăzeci de milioane. Autorităţile au creat fondul pentru sinistraţi, Ministerul de Interne a aprobat 500. 000 lei, plasa Jimbolia 400.000 lei, iar Comisia Interimară a judeţului a hotărât ca fiecare comună să verse un procent din buget. Au fost organizate şezători culturale în toate comunele din judeţ, au fost organizate baluri, concerte. Cu fondurile obţinute urmau a fi ajutaţi sinistraţii.
Inclusiv, regele Carol II, înduioşat de năpasta ce se abătuse asupra populaţiei, a vizitat Aradul şi zonele calamitate, în 27 aprilie 1932.
Puternica viitură a anului 1970 a lovit Aradul. Din nou localităţile de pe Valea Mureşului au fost afectate. Digul a fost mult înălţat. Dobândise înălţimea oamenilor. Măsurile au fost ineficiente. În 15 locuri au fost consemnate infiltrări. În 18 mai, apele dezlănţuite au atins cota de aproape 7 m. Însă, Mureşul a izbit în zadar scutul oraşului. La Pecica şi Nădlac viitura a atins apogeul în 19 mai.
O parte a pădurii Ceala era sub ape. Cartierul Alfa, fiindcă era în afara zidului protector, a fost complet inundat. Oamenii au fost evacuaţi, fabrica de cărămică şi-a încetat activitatea, împărăţia apelor mai întâlnea doar acoperişurile caselor.
După 70 de ore de la apariţia viiturii, Aradul a fost salvat.
5 ani mai târziu, Mureşul şi-a revărsat apele, din nou, asupra cartierului Micălaca, Cetăţii, cartierului Alfa, etc., fără să afecteze centrul oraşului. Pentru asigurarea împotriva inundaţiilor au fost dislocate şi trupe din Oradea. Apele au staţionat aproximatv o săptămână.
Expoziţia rememorează, prin intermediul documentelor şi fotografiilor, câteva momente dramatice din confruntarea cu stihiile apelor dezlănţuite. Spiritul arădenilor, solidaritatea umană de care au dat dovadă, în atâtea rânduri, au învins.
Stoenescu Adelina,
Departamentul de Relaţii Publice a Complexului Muzeal Arad