Vă așteptăm să reveniți în spațiile nostre expoziționale începând cu data de 1 decembrie 2018, când ambele secții vor fi deschise pentru vizitare. Mai mult, secția Reduta (secția pavilionară a MET, de pe str. Memorandumului nr. 21) vă așteaptă cu 3 expoziții dedicate Centenarului Marii Uniri.
Expoziția MÂNDRUL NOSTRU TRICOLOR este organizată în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Asociația pentru Cultura Tradițională „Zestrea”, Cosmin Giurgiu (www.taracalatei.ro), Asociația Națională pentru Restaurarea Monarhiei și Clubul Monarhiștilor Clujeni și este deschisă până în 9 decembrie 2018. Expoziția arată că Tricolorul era unul dintre simbolurile importante pentru țăranii români din Transilvania în perioada de după mijlocul secolului al XIX-lea, fiind prezent în costumul popular și în accesoriile acestuia. Pentru că purtătorii tricolorului riscau să fie persecutați de autoritățile epocii, culorile naționale erau, de multe ori, disimulate sau rezervate accesoriilor costumului popular (brâie, ciucuri, panglici, ornamente pentru pălărie), care, în caz de nevoie, puteau fi îndepărtate cu mai multă ușurință. Deschiderea expoziției va avea loc marți, 27 noiembrie 2018, de la ora 17, la vernisaj participând Grupul tradițional al colindătoarelor din comuna Luna, recitatoarea Camelia Corina Soporan din comuna Frata, horitorii Marișca Poponeț și Emil Moldovan din comuna Ceanu Mare.
Expoziția națională de pictură PORTRETE ALE MARII UNIRI este organizată în parteneriat cu Fundația Mircea Titus Romanescu și este deschisă până în data de 28 decembrie 2018. Expoziția cuprinde portrete ale marilor personalități ale Marii Uniri, precum și ale altor personaje care au contribuit la acest mare eveniment, realizate de maeștri contemporani români din toate zonele țării. Artiștii participanți: Călin Raul Anton, Ilie Boca, Mihai Chiseliță, Mircea Ciacîru, Horea Cucerzan, Victor Dima, Laurențiu Dimișcă, Florin Ghergu, George Grigorescu, Ciprian Istrate, Vasile Jurje, Dumitru Macovei, Laurențiu Midvichi, Vasile Pop Negreșteanu, Mariana Papară, Ștefan Potop, Mircea Titus Romanescu, Aurel Stanciu, Valentin Tănase. Deschiderea expoziției va avea loc miercuri, 28 noiembrie, de la ora 18.00, la vernisaj participând Corala NAPOCA VIVA, dirijată de doamna prof. Maria Leșe, care va oferi un spectacol de muzică și versuri.
Expoziția de fotografie AȘA VĂZUT-A ZAHARIA – IMPROVIZAȚII ÎNTR-O LUME CAPTIVĂ este organizată în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și Ambasada Republicii Moldova în România și este deschisă până în 10 ianuarie 2019. Unirea Basarabiei cu Regatul României a confirmat printr-un act politic o comunitate de limbă și cultură, fiind succedată după două decenii de anexarea Basarabiei de către URSS. Asemenea oricărei schimbări politice majore, acest moment de ruptură a lăsat spații albe în istoria oficială și traume în memoria colectivă. Dincolo de interpretările propuse de istoricii asupra acelor momente frământate și a perioadelor în care Basarabia și România au avut evoluții separate, avem la îndemână micro-istoriile, care nuanțează și dau relief vieții sociale de la est de Prut. O astfel de micro-istorie – de data aceasta vizuală – este și cea a lui Zaharia Cușnir și a satelor pe care el le-a fotografiat în anii ’50-’60 în mai bine de 4000 de clișee. Recent descoperită în podul unei case abandonate, la 200 km de Chișinău, arhiva fotografică a lui Zaharia ne oferă astăzi șansa rară de a privi viața rurală din Basarabia de după război într-o manieră care eludează realitatea îngrădirilor dictate de propaganda și discursul oficial al epocii. Fotograful-țăran școlit la Iași eșuează în încercarea de a se împotrivi intrării în colhoz, fiind închis o vreme. Se va refugia în schimb în fotografie. Cu o arie de cuprindere limitată la câteva sate, Zaharia Cușnir este un etnograf inocent care înregistrează episoadele sărbătorii și ale cotidianului, scene casnice sau de convivialitate, însă fără a se opri la ceea ce poate face oricine deține un aparat foto. Observația sa aparent tăcută este surprinzătoare prin dinamica multora dintre cadre, parcă impregnate de o stare de film. Îndrăzneala de a construi imaginea prin compoziții, straturi și relații între personaje și aparatul foto pare neverosimilă pentru acea perioadă într-un sat aflat la marginea URSS și cu atât mai mult pentru un sătean de rând – fierar, zidar, lucrător în colhoz –, a cărui viață a însoțit istoria Basarabiei de la apartenența la Imperiul Țarist până la căderea blocului socialist. Se poate spune fără nici o ezitare că Zaharia Cușnir este noua descoperire din familia inocenților, alături de Costică Acsinte și Vivian Maier. Expoziția se alătură celorlalte proiecte curatoriale pe care Muzeul Național al Țăranului Român le-a conceput de lungul a peste douăzeci de ani în cadrul programelor Arhivei de Imagine, care cuprinde fotografii de la sat și de la oraș, de teren și de studio, realizate de către amatori și de către profesioniști, toate constituindu-se în martori ai unui secol de viață socială în comunitățile locuite de români și nu numai. Realizarea acestui proiect se datorează colaborării cu Ambasada Republicii Moldova în România și cu Asociația pentru Fotografie Documentară A-DOF din Chișinău, fiind susținut de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin Programul dedicat Centenarului Marii Uniri.
De Ziua Națională a României (1 decembrie 2018), accesul în secțiile muzeului va fi gratuit.
***
Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România. A fost constituit în anul 1922 și a început să funcționeze, oficial, din 1 ianuarie 1923. Este primul muzeu românesc înființat pe baza unui program științific, la a cărui alcătuire au contribuit mari specialiști ai epocii. Clădirea în care se află sediul administrativ al Muzeului Etnografic al Transilvaniei a luat numele principalei săli din incinta edificiului, denumită „Reduta” (de la fr. redoute = sală de dans).
Parcul Etnografic Romulus Vuia, situat în strada Tăietura Turcului f.n. (la periferia orașului, lângă Pădurea Hoia), este primul muzeu în aer liber din România, înfiinţat în 1929 şi se regăseşte printre cele mai mari muzee în aer liber din Europa, cu o suprafaţă de 16 hectare.