Frumuşeni: Eveniment open-air. SĂRBĂTOARE LA BIZERE

Situl arheologic „Mănăstirea Bizere” Frumuşeni, judeţul Arad

Duminică, 05 septembrie 2010

11.00 – 17.00 – expoziţii, ghidaje tematice, grădiniţă arheologică, tir cu arcul

14.00 – concert de muzică medievală – Huniadi Cantores (Hunedoara)

17.00 – concert de muzică populară

Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Complexul Muzeal Arad organizează şi în acest an un nou eveniment dedicat sitului arheologic „Mănăstirea Bizere” (comuna Frumuşeni, judeţul Arad). SĂRBĂTOARE LA BIZERE se va desfăşura, la situl arheologic de la Frumuşeni, duminică, 05 septembrie 2010.

În interiorul rezervaţiei arheologice, între orele 11.00 – 17.00, se organizează ghidaje tematice, grădiniţă arheologică, tir cu arcul. Cele nouă campanii arheologice de la situl Mănăstirea Bizere vor fi prezentate prin intermediul unei expoziţii de fotografie. Va funcţiona un stand de carte şi suveniruri. Evenimentul se va încheia cu un concert de muzică medievală susţinut de Huniadi Cantores (Hunedoara), la ora 14.00.

Căi de acces:

· dinspre Arad sau Lipova pe DJ 682 până la intersecţia situată între localităţile Frumuşeni şi Aluniş; spre sit pe drumul forestier, urmând indicatorul „Mănăstirea Bizere” .

02 septembrie 2010

Adelina Stoenescu Departamentul de Relatii Publice a Complexului Muzeal Arad

Prezentarea Complexul Muzeal Arad în Ghidul muzeelor de la CIMEC

MĂNĂSTIREA BIZERE

Situl arheologic Frumuşeni Mănăstirea Bizere, se află la 1.5 km nord-est de localitatea Frumuşeni şi la 12 km est de Arad, în lunca Mureşului, pe malul stâng al Mureşului, în locul numit “Fântâna turcului”. Situl arheologic Mănăstirea Frumuşeni este situat într-o arie protejată, datorită demersului iniţiat de Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad în anul 2008, când situl a devenit rezervaţie arheologică. Astfel, situl arheologic Mănăstirea Bizere, este nu doar o zonă cu potenţial arheologic, ci şi turistic, fiind unic în judeţul Arad şi în vestul ţării.

În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Din 1263 datează prima referire la domeniul mănăstirii, când mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de sare, întru-cât abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după devastatoare expediţie mililtarã turcească condusă de Kasson Bey în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională, acelaşi destin fiind rezervat şi altor lăcaşe de cult de pe valea Mureşului.

Situl a intrat în atenţia arheologilor arădeni în anul 1981, dar abia în anul 2001 au fost reluate cercetările, când au fost relevate palatal abaţial şi cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică (asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea). În anul 2008 situl arheologic de la Frumuşeni a oferit arheologilor o altă ineditã descoperire din secolul al XII-lea: amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită la vremea respectivã, cel mai probabil, ca varniţă.

Mozaicurile dar şi alte elemente ale sitului arheologic de la Frumuşeni – unicate pentru patrimoniul istoric al României şi al Europei Centrale şi de Est – pot fi văzute în Expoziţia de Arheologie de la Complexul Muzeal Arad (Piaţa G. Enescu 1).

Colectivul ştiinţific, responsabil de cercetările arheologice de la situl Mănăstirea Bizere în 1981 şi 2001-2009, a fost format din specialiştii Complexului Muzeal Arad – Mircea Rusu (responsabil şantier în 1981), Mircea Barbu, drd. George P. Hurezan, dr. Peter Hügel, drd. Florin Mărginean, Kopeczny Zsuzsanna (Muzeul Banatului Timişoara) şi dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj-Napoca şi drd. Ileana Burnichioiu de la Universitatea “1 decembrie” Alba-Iulia, împreună cu studenţi de la Universităţile din Cluj-Napoca, Timişoara şi Alba-Iulia.