Craiova: conferința ASTRO-MOZAIC – DE LA MICUL DEJUN LA OBSERVAȚIILE ASTRONOMICE

Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova organizează miercuri, 9 octombrie, ora 12.00, la sediul său din str. Popa Șapcă nr.8, conferința ASTRO-MOZAIC – DE LA MICUL DEJUN LA OBSERVAȚIILE ASTRONOMICE, susținută de profesor Ovidiu Ignat, directorul Complexului Astronomic Baia Mare. Manifestarea culturală se înscrie în cadrul proiectului cultural-educativ Muzeul – o şcoală altfel.
Conferința este în fapt,o lecție de astronomie ce vizează cunoașterea corpurilor din Univers, o scurtă incursiune prin Sistemul nostru Solar, sateliți artificiali, inteligență artificială, exoplanete și găuri negre. Sistemul solar este format din Soare și sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare. Pământul este planeta cu viață din Sistemul Solar, în jurul căreia se rotesc sateliții artificiali atrași de forța gravitațională.
Semnalele din spațiul cosmic sunt analizate de algoritmi de inteligență artificială emise din galaxia noastră în formă spirală – Calea Lactee. Exoplanetele se mișcă liber prin galaxie, peste 15% din totalul lor fiind în Galaxia Noastră. Pe baza unor estimări mai recente, aproape fiecare stea din Calea Lactee ar fi orbitată de cel puțin o planetă. Există, de asemenea, și planete care orbitează în jurul stelelor pitice cenușii sau planete care se mișcă liber prin galaxie (de ordinul milioanelor sau mai mult). Descoperirea exoplanetelor este dificilă deoarece ele se află la distanțe imense și nu dispun de lumină proprie. Marea majoritate a lor au fost detectate prin intermediul observațiilor asupra vitezei radiale și a altor metode indirecte, mai degrabă decât cu ajutorul unor imagini reale. Până în prezent au fost descoperite peste 4000 de exoplanete (2099 exoplanete în 1342 sisteme solare, din care 510 sisteme planetare cu mai mult de o planetă). O altă metodă folosită la descoperirea exoplanetelor este tehnica lentilelor de microgravitație, care se bazează pe deviația luminii de la o stea, atunci când aceasta se află în spatele câmpului gravitațional al unei alte stele.
Găurile negre sunt stele foarte masive aflate la sfârșitul ciclului de viață. După ce o gaură neagră s-a format, aceasta poate continua să crească prin absorbția continuă de masă din împrejurimi. Există o prezumție generală cum că aproape fiecare galaxie are o gaură supermasivă la centrul ei.
La manifestare vor participa studenţii Departamentului de Geografie al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Craiova îndrumați de lector univ. dr. Emil Marinescu, Departamentului de Biologie și Ingineria Mediului al Facultății de Horticultuară a Universităţii din Craiova îndrumați de lector univ. dr. Daniel Răduțoiu şi prof. univ. dr. Elena Gavrilescu, precum și elevii Liceului Tehnologic Costin D. Nenițescu – domeniul protecția mediului îndrumați de profesorii de specialitate Iulia Cristea, Sabina Tudora, Larisa Păun, Melania Streinu, Amelia Gorun, Liceului Charles Laugier îndrumați de prof. dr. de geografie Mirela Enculescu și Liceului Voltaire îndrumați de prof. dr. Dorina Popi, Mirela Enculescu și Ionela Cojocăreanu.
Acţiunea coordonată de muzeograf dr. Olivia Cioboiu va avea loc miercuri, 9 octombrie, ora 12.00 la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei Craiova și coincide cu perioada în care se desfășoară manifestări cultural-educative dedicate Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic (4-10 octombrie), sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătăţirea condiţiei umane, tema din acest an fiind Luna: Poarta către stele.