AROME, FUMURI ȘI PARFUMURI Prelegere și Expoziție olfactivă Muzeul Județean Olt invită publicul miercuri, 22 martie 2023, ora 17,00, la Prelegerea și Expoziția olfactivă „Arome, fumuri și parfumuri“, ce vor avea loc la sediul de pe strada Ana Ipătescu, nr. 1. Temă seducătoare de reflecție, ce a însoțit lumea de la începutul timpurilor, simțul olfactiv a fost o sursă inepuizabilă de inspirație pentru oameni. De la tăblițele cuneiforme și papirusurile egiptene, de la scrierile vedice și cele biblice până la tratatele de filosofie, de sociologie, antropologie și până la efuziunile lirice și cercetările istorice ori ale neuroștiințelor contemporane, odoratul este „parte din lectura pe care o dăm lumilor în care viețuim”. Oamenii s-au desfătat dintotdeauna cu substanțe aromatice, le-au jertfit ca ofrandă divinității, le-au oferit oaspeților, le-au folosit pentru parfumarea templelor, a caselor, a trupurilor. Dacă vreți să aflați de ce s-au străduit ei, în toate timpurile și în toate locurile, să își folosească și să își răsfețe simțul mirosului, ori cum s-a ajuns, de la rășinile odorante din zorii omenirii, la parfumul înmiresmat de astăzi, vă invităm să aruncăm împreună o scurtă privire la călătoria epopeică a aromelor de la fumuri până la parfumuri, în speranța resuscitării interesului nostru pentru acest patrimoniu invizibil al umanității. Denissa Guțică-Florescu, muzeograf, Secția de Istorie și Artă a Muzeului Județean Olt

Conferință susținută de Armand Goșu la Muzeul Unirii din Iași Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Editura „Polirom” și Revista „Timpul”, organizează joi, 23 martie, de la ora 18.00, Conferința „Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei: cauze, evoluție, pericole”, susținută de Armand Goșu. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe dedicată volumului „Putin, obsesia imperiului”, publicat la Editura „Polirom”. Armand Goșu predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002 - 2004). Din 2004, este conferențiar la Universitatea din București. A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC, în anii 1995 - 1998 și 1999 - 2000. Între 2005 și 2010, a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013 - 2014, redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social. Semnează numeroase volume, printre care: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (Curtea Veche Publishing, 2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator, împreună cu Alexandru Gussi, Corint, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972 - 1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuaţie complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022); precum și analize și comentarii despre fostul spațiu sovietic în publicațiile unor institute și centre de cercetare cunoscute (Deutsche Gesellschaft für Auswärtige Politik, Middle East Institute, Oxford Analytica), în presa internațională și în cea din România (The Insider, Revista 22, contributors.ro). Evenimentul va fi prezentat de Brîndușa Munteanu, muzeograf (Muzeul Unirii) și Ovidiu Șimonca, jurnalist (Revista „Timpul”).   Manager, Drd. Valentina Druțu Şef Secția Relaţii Publice, Dr. Coralia Costaş

Dragi prieteni ai Muzeului Mitropoliei Clujului, Recunoștința este una dintre acele valori, din păcate tot mai greu identificabilă în societatea contemporană, care definește nu doar o persoană sau o mică colectivitate, ci ea ar trebui să se numere printre virtuțile cardinale ale unei națiuni. Atunci când vorbim despre trecut, sacrificiile generațiilor anterioare ne responsabilizează, căci, în clipa în care ștergem cu buretele din memoria colectivă o jertfă fără de care astăzi nu am fi cei ce suntem, am confirma faptul că „un popor care nu-și cunoaște trecutul e condamnat să-l repete". Tocmai de aceea, într-o reverențioasă și necesară rememorare a sacrificiului celor închiși în temnițele comuniste, vă invităm joi, 23 martie 2023, începând cu ora 19, la Muzeul Mitropoliei Clujului, pentru a ne fi alături la conferința „Liviu Galaction Munteanu: martir pentru cauza creștinismului”, organizată de Memorialul Gherla cu sprijinul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș Bolyai și al Muzeului nostru. Cu binecuvântarea și în prezența Arhiepiscopului și Mitropolitului nostru Andrei, îi vom avea alături de noi ca invitați și conferențiari pe Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, pe Prof. Univ. Dr. Adrian Opre – Decanul Facultății de Psihologie din Cluj-Napoca, pe Pr. Lect. Univ. Dr. Răzvan Perșa – Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pe Pr. Dr. Lucian Greabu – Parohia „Sf. Nicolae” din Năsăud și pe istoricul Dr. Dragoș Ursu – Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia. În cadrul evenimentului, moderat de către Protos. Dr. Grigorie Benea, vom rememora pagini marcante din biografia Pr. Prof. Liviu Galaction Munteanu, cel de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 125 de ani și 62 de ani de la moartea sa martirică în temnița Aiudului. Seara va fi punctată și de recitalul susținut de Corul de Copii al Memorialului Gherla, acesta urmând a interpreta câteva compoziții pe versurile unor poeți din Gulagul românesc. Vă așteptăm cu mare drag, intrarea fiind liberă, la întâlnirea cu personalitatea celui care a fost și rămâne pentru toți un model de virtute și mărturisire creștină, Pr. Prof. Liviu Galaction Munteanu!

Cristian Tudor Popescu la Oradea: întâlnire cu cititorii la Muzeul Țării Crișurilor Vineri, 24 martie 2023, la ora 15.30, la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea (Str. Armatei Române nr.1/A), Cristian Tudor Popescu va avea o întâlnire cu cititorii, prilejuită de apariția volumului Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative, apărut de curând la editura Polirom. În dialog cu autorul: Dan-Liviu Boeriu. Această întâlnire este organizată de Editura Polirom și Librăriile Humanitas, împreună cu Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal și va avea loc în cadrul evenimentului „Zilele Filmului Istoric”, ce se desfășoară în perioada 23-24 martie 2023, la inițiativa instituției muzeale. Parteneri: Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, Arhiva Națională de Filme – Cinemateca Română.

Continuăm luna aceasta seria conferințelor organizate la Muzeul George Severeanu cu tema intitulată „Aurul Mării Negre. De la staterii de tip Alexandru cel Mare la staterii de tip Lysimach“, prezentată de C.Ș.II dr. Emanuel Petac. După ce în secolele epocii clasice (V-IV a.Chr.) emisiunile monetare din cetățile grecești vest-pontice fuseseră reprezentate de nominaluri de argint (drahme, dioboli, oboli sau chiar subdiviziuni ale acestora), fie ele din Istros, Kallatis, Mesembria sau Apollonia Pontica și doar extrem de rar și mai ales către jumătatea sec. IV de piese persane de aur (darici), ajunse acolo de regulă prin intermediul mercenarilor din armata persană, cucerirea macedoneană a Persiei avea să schimbe radical aspectul lucrurilor. Odată cu războaiele diadohilor pătrund în spațiul de la sudul și nordul Dunării de Jos primii stateri macedoneni de tip Alexandru cel Mare, prin intermediul mercenarilor traci sau geți servind în armatele competitorilor elenistici. Cantități imense de monede de aur aveau să fie vizibile însă în spațiul vest-pontic mai ales către mijlocul sec. III, când marile regate elenistice (în speță Egiptul ptolemaic și Siria seleucidă) își dispută hegemonia asupra Mării Negre și moștenirea fostului regat al Traciei lui Lysimach prin intermediul aliaților din zonă. Marele război pentru stăpânirea Tomisului dintre Kallatis (și aliatele sale Istros, Odessos, Mesembria), susținut de Siria seleucidă respectiv Byzantionul susținut de Ptolemeii Egiptului, avea să conducă pe de o parte la emiterea de către cetățile vest-pontice a unui imens volum de stateri de tip Alexandru cel Mare, comparabil cu cantitatea de aur monetizat de Byzantion în forma staterilor de tip Lysimach. Victoria finală a Byzantionului avea să atragă pe de o parte căderea dramatică a puterii Kallatisului, alinierea tuturor celorlalte cetăți la sistemul de alianțe al victoriosului Byzantion, dar și la un nou polis, și anume Tomisul, care emite acum, urmare a victoriei byzantiote, primele sale monede de aur. Acest aflux de metal prețios avea să se mențină de-a lungul sec. III a.Chr, câtă vreme a continuat lupta pentru hegemonie auspra regiunii dintre seleucizi și ptolemei. Ascensiunea Romei la finalul sec. III și începutul sec. II, urmată de căderea regatului Macedoniei, de respingerea Siriei din Europa și împingerea ei în spațiul asiatic, de izolarea Egiptului, avea să atragă și dispariția timp de peste un secol a aurului din Marea Neagră, ultima revenire fiind legată în prima jumătate a sec. I a.Chr. de războaiele mithridatice. Având o experiență de peste 30 de ani în cercetarea numismatică, dr. Emanuel Petac este unul dintre cei mai avizați cercetători ai numismaticii perioadei elenistice, autor al unor contribuții esențiale legate de emisiunile monetare ale cetăților vest-pontice și nu numai în timpul perioadei elenistice. Președinte al Societății Numismatice Române, vicepreședinte al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din România, conduce în prezent Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, fiind conservatorul fabuloasei colecții numismatice a Academiei Române. Coordonator serie conferințe: Ioan Carol Opriș