În cadrul Proiectului Mari Personalităţi Călărăşene, Muzeul Dunării de Jos prezintă „Personalitatea lunii – MIHAIL VULPESCU, etnolog și folclorist”

MIHAIL VULPESCU

( 1889 – 1956 )

În cadrul Proiectului Mari Personalităţi Călărăşene, Muzeul Dunării de Jos prezintă

„Personalitatea lunii – MIHAIL VULPESCU, etnolog și folclorist”

Mihail Vulpescu, personalitate marcantă a culturii româneşti, s-a născut la 31 decembrie 1888, în comuna Lupşanu, judeţul Călăraşi, fiind al cincilea copil din cei zece fraţi ai familiei Vulpescu.

Urmează cursul primar la Bucureşti, apoi îşi continuă şcoala la “Seminarul Nifon”. Din anul 1909, în urma examenului de admitere la Conservatorul din Bucureşti, studiază la clasa profesorului Aurel Eliade.

În această perioadă încep recitalurile şi concertele studentului pe scenele bucureştene, când se bucură de un larg răsunet, fiind elogiat de presa timpului.

Publică multe din cântecele populare din Bărăgan (Bulgăraş de gheaţă rece, Foaie verde grâu mărunt, Se mărită Leana noastră), anunţându-se ca un mare artist, dar şi ca un neobosit culegător al folclorului tăinuit de holdele nesfârşite ale Bărăganului.

Se înscrie pentru admitere la Conservatorul Naţional de Muzică din Paris. Erau 500 de candidaţi pentru opt locuri, dintre care, pentru străini erau rezervate numai două. Înainte de examen, artistul se îmbolnăveşte şi este internat în spital. În semn de apreciere pentru viitorul pe care-l prevăzuse, medicul riscând, l-a scos din spital în plină febră, pe propria răspundere şi cu maşina sanitară l-a prezentat la examen, ascunzându-i boala. Efortul a meritat, pentru că Mihail Vulpescu a fost pe primul loc.

Din 1915 până în 1920 este tenor la Opera Mare din Paris, apoi la opera din Monte Carlo, între anii 1920-1923 şi în perioada 1924-1925 la opera din Cannes.

A avut roluri principale în Hamlet, Boris Godunov, Boema, Parsifal, etc. Baladele şi doinele Bărăganului erau prezente în recitalurile lui.

În anul 1926 se întoarce în ţară şi, începând cu anul 1928, este profesor de canto la Conservatorul din Bucureşti, apoi între anii 1933-1942, profesor la Seminarul Nifon din Bucureşti.

Ca o recunoaştere a deosebitelor merite în domeniul etnografiei a fost alegerea sa ca membru al Societăţii Franceze de Etnografie şi Tradiţiuni Populare.

Printre lucrările sale demne de remarcat este cea intitulată Gestul Liric tipărită în anul 1947, care este prima lucrare de specialitate apărută în literatura mondială.

Mihail Vulpescu rămâne în memoria posterităţii ca unul dintre marii tenori ai Operei Române, mesager al cântecului popular, despre care, la Paris, Thirsot spunea că “dacă ar fi să credem că toate cântecele pe care le-a cântat domnul Vulpescu sunt cu adevărat populare româneşti, ar însemna că România posedă cele mai frumoase cântece populare din lume”.

Bibliografie: Tudor, Constantin, Județul Călărași: Istorie, tradiții, cultură, Călărași, 1995, p. 143; Giurcă, Marin, Portrete călărăşene, Călăraşi, Editura Alas, 1993, pag. 175 şi 176;

https://staticlb.didactic.ro › uploads › assets › mihailvulpescu

Sursa foto: https://www.printrecarti.ro/176153-constanta-obreja-mihail-vulpescu.html