#‪‎stamacasa‬: SCURT GHIDAJ VIRTUAL LA MUZEUL HĂRȚILOR (7)

SCURT GHIDAJ LA MUZEUL HĂRȚILOR (7)
Dragi prieteni, astăzi urcăm la etajul II al Muzeului Hărţilor, unde vom păşi în SALA VEDUTELOR.

(Cuvântul „VEDUTĂ” semnifică o vedere, priveliște, perspectivă, din care se privește un peisaj, un oraș, cu aplicaţie în domeniul graficii, desenului ori picturii.)

Ne întâmpină un panou în care avem planuri ale oraşelor SATU MARE (fortăreaţa în formă de stea cu cinci colţuri, clădirile, apa care înconjoară cetatea), GHERLA (planul cetăţii, cu toate detaliile de apărare), planul CETĂŢII CHIOARULUI, aflată în Maramureş, planul oraşului ORŞOVA reprezentat în timpul unui conflict cu turcii din anul 1738 şi vedetele panoului: reprezentări ale oraşelor ORADEA şi CLUJ.

📍 Veduta ORAȘULUI ORADEA („Varadinum”) este o gravură deosebită, colorată manual, realizată de Georgius Houfnaglius și publicată în sec al XVII-lea. Imaginea înfățișează Oradea cu ziduri de incintă, sisteme de apărare, clădiri, în mijlocul oraşului aflându-se cetatea pentagonală, cu bastioane pe colţuri şi şanţ de apărare cu apă. În stânga jos se află un cartuș în care sunt menționate spitalul și suburbiile orașului.

MERIDIANUL 0, folosit pentru a calcula longitudinea, a fost în acea perioadă amplasat în cetatea orădeană, fapt legat de activitatea episcopului Ioan Vitez de Zredna, pasionat de astronomie.

📍 Un panou întreg este dedicat TIMIŞOAREI, unde avem imagini şi planuri ale oraşului bănăţean care ne prezintă cetatea şi sistemul de apărare, cu şanţuri inundabile, reţele de canale, forturi, întărituri şi unele elemente economice, mori, poduri şi ogoare cultivate.

📍 Alte vedute interesante şi valoroase din încăpere sunt: vedere asupra STRÂMTORII BOSFOR – DARDANELE şi Mării Marmara (sec. al XVI-lea), planul ORAŞULUI BASEL, vedere de sus, înconjurat de grădini şi străbătut de fluviul Rin (sec. al XVII-lea), o reprezentare ce cuprinde planurile a şaisprezece ORAŞE DIN PERSIA, cu intervenţii policrome în acuarelă (sec. al XVIII-lea), precum şi o xilogravură amuzantă, realizată în sec. al XIX-lea de către ilustratorul francez Auguste Lancelot, înfăţişând FABRICAREA RACHIULUI de către ţăranii români. 😄

📍 Pictura de pe plafon reprezintă o HARTĂ CELESTĂ, hartă a cerului, o continuare a celei de la etajul I, cuprinzând STELE ȘI CONSTELAȚII (printre care și constelațiile zodiacale), fiind inspirată din hărțile cerești vechi ale unor mari cartografi și astronomi din sec. XVI-XVIII.

(Va urma)
#stamacasa