CONSBOX III – UVTXperience este un proiect al programului de studii Conservare-Restaurare al Facultății de Arte și Design, Universitatea de Vest din Timișoara găzduit de MUSEIKON, Alba Iulia
între 5 – 29 martie 2019
Finisaj: 23 martie, orele 13:00
”Cartografierea patrimoniului cultural european devenea în anul 2014 un subiect de actualitate în agenda preocupărilor Consililui Europei[1], urmărind o dezvoltare strategică a acestui concept, care avea să fie analizat, sintetizat și actualizat printr-un raport instituțional din anul 2017, în perspectiva anului imediat următor, 2018, declarat Anul European al Patrimoniului Cultural, deopotrivă an aniversar al Centenarului Marii Uniri pentru România, stat european.
Cuprinsul acestui raport concentrat în 40 de pagini, emis prin decizia EU 2017/867, stabilea un conținut direcționat pe 14 axe convergente: cultură, educație, politici de coeziune, cultură digitală, cercetare și inovație, științe, piața internă-industrie-turism-antreprenoriat, combaterea ilicită a traficului de bunuri culturale, concurență, politici agricole, politici maritime, politici de mediu, cetățenie, relații externe și dezvoltare. Acești vectori de analiză al CE sunt punctați pertinent și strategic în raportul menționat și trasează o grilă structurală pe care noi, profesioniști ai mediului muzeal și educațional, putem clădi celule de dezvoltare a conceptelor și aspectelor practice ce țin de cercetarea, publicarea și valorificarea patrimoniului cultural european, prin elaborarea unor proiecte creative, sincrone, realiste și convergente prin țel, vizând patrimoniul material și imaterial, tangibil și intangibil, construit sau mobil, respectiv impactul comunitar.(..)
Această misiune specifică, înscrisă cu precizie în legislația națională actuală ce privește muzeele din România, dar și orice definiție imaginabilă a unui muzeu profilat în spirit european, poate germina prolific în relație cu un tip de creativitate specific sectorului educațional universitar, unde experimentul, prospețimea abordării contextuale a subiectelor cercetării și explorarea noilor posibilități și limite ale limbajului plastic, recalibrat la tendințele actuale prin tehnologie și inovație, se conjugă cu rigoarea științifică a studiului și cu prelucrarea unor date reflectate din identitatea istorico-estetică și tehnică aoricărui artefact patrimonial.
Prin prisma celor menționate, depășind deopotrivă limitele comunicării convenționale a valorilor muzeale către publicul larg, dar și atribuțiile conforme cu un profil standardizat al restauratorului de opere de artă, ne-am propus să ne asumăm riscul desprinderii de zona de confort pentru a contribui prin repoziționarea noastră conceptuală, recalibrată la prezent, față de un public țintă fascinat de registrul restaurării patrimoniului, prin decuparea unor aspecte din contingentul laboratorului și recontextualizarea creativă a unor secvențe tehnice desprinse din parcursul procesual al cercetării conservării și restaurării operei de artă. Experiența repetată a succesului eforturilor noastre, începând cu anul 2018, în context național dar și internațional în fața de publicul receptor reprezintă un stimulent în vederea aprofundării pe viitor a acestui demers”[2] – releveul degradărilor operei de artă în curs de restaurare, ca parcurs al înțelegerii creative folosind sursa UV, al cunoașterii și al (re)cunoașterii.
Filip A. Petcu (lect. Univ. dr., restaurator, Universitatea de Vest din Timișoara)
Vă așteptăm cu drag să vă întâlniți cu obiectele studenților pornind de la lucrările restaurate!
[1] https://ec.europa.eu/culture/sites/culture/files/2014-heritage-mapping-version-2017_en.pdf
[2] Extras din contribuția științifică la Volumul conferinței naționale de conservare și restaurare, ConScience 2018, publicat de MNSDG din București:
Filip Adrian, Petcu, Soluții alternative de cartografiere a patrimoniului cultural mobil aflat în pericol.