Arad: Atelierul sculptorului / The Sculptor’s Studio

scroll down for English

Periplul artistului Alexandru Rădvan prin “insulele” mitologiei grecești este un exercițiu continuu de poziționare a discursului său față de prețioasa moștenire a trecutului, pe care o suprapune fără ezitare cutumelor prezentului.

În seria de lucrări deja consacrată dedicată lui Ulise, expusă secvențial în perioada 2011-2013 și încununată prin expoziția personală Epic de la Anaid Art Gallery din București, artistul urmărește firul narativ al întoarcerii acasă a eroului, în insula Itaca și îl împletește iscusit cu instanțe contemporane, inspirate din realitatea sa înconjurătoare. Finalul acestei serii, dedicate întoarcerii către familiar, către casă, către interioritate și către partea feminină, anima jungiană, rămâne deschis și dezvoltă preocupări similare, și anume investigarea relației masculin-feminin, a raporturilor de putere între activ (artistul) și pasiv (modelul), precum și interminabila discuție despre diferențele dintre bărbați și femei.

Actul de curaj prin care un bărbat artist pune tranșant în discuție gândirea patriarhală și stereotipurile reprezentărilor feminine în istoria artei dublează efectul erotismului exacerbat și îl transformă în diatribe cinice.
Astfel, raportul de putere dintre bărbat și femeie se inversează, artistul (aici, sculptorul) solitar, interiorizat, amorf și obsedat de detalii, se ascunde timid de erotismul exagerat, grotesc, ieftin al modelelor femei. Totul este obiectual, pietrificat, cumva teatral, dar în același timp serios și profund, iar linia sigură de excelent desenator a lui Alexandru Rădvan transformă scene apropiate de ridicol, vulnerabile din punct de vedere emoțional în adevărate bijuterii. În seria “Artistul și modelul” pune accentul pe confuzia generată de inversarea rolurilor dintre sexe, în care femeia e prădător și bărbatul e pradă și creează instantanee moderniste nelipsite de umor, cu cadraje ce amintesc formal de opere semnate de Pablo Picasso, Georg Grosz sau Saul Steinberg.

Seria “Pygmalion”, inspirată din Metamorfozele lui Ovidiu, în care un sculptor cipriot o roagă pe Afrodita să însuflețească o statuie din fildeș, Galateea, creată de el însuși și de care s-a îndrăgostit, este un amestec inedit între întoarcerea acasă a lui Ulise și intimitatea relației dintre artist și model. Atelierul sculptorului devine o incintă a perfecțiunii raportului dintre cele două forțe, masculin și feminin, un loc izolat de lume în care se pot vedea imperfecțiunile și limitele relației dintre creator și obiectul creației sale, care e inert, non-responsiv și deformat, rezultatul unui moment de înflăcărare artistică. Din punct de vedere sexual, Galateea are tot ce i-ar trebui, la modul ideal, unui bărbat. Mai puțin viață. Ea este un obiect al dorinței și atât, iar diferențele dintre cei doi, punctate de artist prin fizionomie, trunchiere și abstractizare, creează adevărate scenarii ale frustrării, în care disperarea artistului de a fi ratat “forma perfectă” este vizibilă prin încăpățânarea cu care se agață de ce a mai rămas. Alexandru Rădvan potențează mesajele diatribelor sale prin diverse texte – hashtags sau bule de bandă desenată și, prin aceste serii de desene, critică necruțător stereotipurile artei moderne și miturile despre artă și artiști. În subsidiar, operele sale sunt moralizatoare, reușind cu blândețe să detroneze mitul picassian al bărbatului “Barbă albastră”, precum și antipodul său, femeia-păianjen, devoratoare, feministă și războinică, subliniind vulnerabilitatea oamenilor aflați în situații delicate, intime, fără ieșire. (text de Simona Vilău, curator)

Alexandru Rădvan (născut la 16 mai 1977, București) este lector în cadrul Departamentului de Pictură al Universității Naționale de Artă din București și doctor în litere. Lucrează în diverse medii – desen, pictură, sculptură, gravură și colaj, este foarte activ atât în țară, cât și în străinătate și colaborează cu Anaid Art Gallery București/Berlin din 2005.
www.instagram.com/alexandruradvan
www.artsy.net/artist/alexandru-radvan

The Sculptor’s Studio

Alexandru Rădvan’s periplus of Greek “isles” of mythology is a constant exercise of discourse placement in front of the precious heritage of the past, that he instantly lays upon the customs of the present.

In the well-known series of works dedicated to Ulysses, which were showed sequentially in 2011-2013 and in an extensive solo exhibition entitled Epic, organized by Anaid Art Gallery in Bucharest, the artist followed the narrative flow of the hero’s return in his home island Ithaca, and he wisely intertwined the myth with contemporary instances, inspired by his surrounding realities. The end of these series, dedicated to the return to familiarity, to his home, his interiority and his feminine side, the Jungian anima, remained open and developed similar preoccupations, such as tackling the relation between the masculine and the feminine principles, the power ratio between an active (the artist) and a passive (the female model) pattern, and also the endless discussion about the differences between men and women.

The courageous act through which a male artist openly discusses the patriarchal patterns of thinking concerning the stereotypes of feminine representations in Art History doubles the effect of the exacerbated eroticism and transforms the scenes in cynical diatribes.

So, the power ratio between the man and the woman inverts in a way in which the artist (here, the sculptor) is a solitary, introverted, opaque and obsessive-about-detail being, that hides in a very shy manner from the exaggerated, grotesque, cheap eroticism of women models. Everything is objectified, petrified, theatrical, but in the same time serious and profound, and the excellent drawing line and talent of Alexandru Rădvan transforms the almost ridiculous, emotionally vulnerable scenes in true visual treasures. In “The Artist and the Model” series, he moves the attention on the confusion generated by the inverted roles between the sexes, in which the female is the predator and the male is the prey, creating unforgettable modernist scenes, full of humour, with settings that formally remind us of grand oeuvres signed by Pablo Picasso, Georg Grosz or Saul Steinberg.

The “Pygmalion” series, inspired by Ovid’s Metamorphoses, in which a Cyprian sculptor asks Aphrodite to give life to a ivory statue, named Galatea, created by himself, an object that he fell for, is an inedite mixture between Ulysses’ homebound and the intimacy of the relation between the artist and the model. The sculptor’s studio becomes a cell of perfection, balancing the opposite forces, masculine and feminine, it is a faraway, isolated place in which one can see the imperfections and limits of the relationship between the creator and the object of his creation, the inanimate, non-responsive and deformed volume, the result of a temporary spark of inspiration.
Sexually speaking, Galatea bears all the gifts a man ideally needs. But she is lifeless. She is only an object of desire, and the differences between the two of them, pointed out by the artist through physiognomy, crippleness and abstraction, creates real scenarios of frustration, in which the despair of missing out the “perfect shape” is visible in his stubbornness to hold on to what it’s left. Alexandru Rădvan enriches the message of his diatribes through different texts – hashtags or speech bubbles and, through these drawings, he sharply criticizes Modern Art stereotypes and the myths about art and artists. Subsidiary, his drawings are moralizing, gently dethroning the Picassian myth of the Bluebeard man, but also the myth of his opposite, the devouring spider-woman, the feminist and the warrior. The author puts a finger on people’s vulnerability when facing delicate, intimate, behind-closed-doors situations.(text by Simona Vilău, curator)

Alexandru Rădvan (born on May 16th, 1977 in Bucharest) is a Ph.D. Lecturer at the Painting Department of the National University of Art from Bucharest. Working in different techniques – drawing, painting, sculpture, engraving and collage, he is very active locally and abroad. He has been collaborating with Anaid Art Gallery Bucharest/Berlin since 2005.
www.instagram.com/alexandruradvan
www.artsy.net/artist/alexandru-radvan