București: Cartea veche românească în era digitală

Având ca principal scop conservarea și accesibilizarea patrimoniului cultural scris, bibliotecile digitale românești apropie publicul larg de tot ceea ce înseamnă cultură scrisă și patrimoniu tipărit.

Constituită în urmă cu zece ani ca o necesitate majoră pentru cultura locală și națională, Biblioteca Digitală „Dacoromanica” a fost, încă de la momentul apariției sale, „cel mai mare tezaur digital cu valoare culturală al tarii, numărând peste 10.000.000 de pagini scanate și stocate”. Cartea a cunoscut o evoluție continuă, iar realizarea, în actualul context socio-cultural și tehnologic, a unei conexiuni între cartea veche și lumea nouă, super-tehnologizată, constituie o adevărată provocare.

Colecția „Opera tipografică românească (1508-1830)” cuprinde cărțile apărute între anii 1508-1830, tipărite în limba română sau de către români, cât și pe cele tipărite în alte limbi pe teritoriul românesc.

Vă invităm să participați la prezentări susținute de specialiști ai Bibliotecii Metropolitane București, urmate de discuții, pe această temă.

Invitați:

Angela Ungureanu – Biblioteca Digitală „Dacoromanica”
Expunerea și promovarea operei tipografice românești prin intermediul Bibliotecii Digitale Dacoromanica

Dr. Dan-Tudor Ionescu – Institutul „Mircea Eliade”
Pătrunderea Romanului lui Alexandru Machedon în spațiul românesc: manuscrise, tipărituri și literatura românească veche

Participarea este liberă, pe bază de înscriere. Trimiteți un scurt e-mail trimis la adresa contact@m3culture.ro.

Evenimentul face parte din proiectul „Patrimoniu tipărit 2.0”, un demers care continuă dezvoltarea Catalogului tipăriturilor românești vechi (început în 2017), ce își propune să genereze resurse educaționale și o bază de date cu informații despre unitățile bibliografice care constituie opera tipografică românească, de la începuturi și până la anul 1830.

Proiectul a fost inițiat de Asociația MetruCub – resurse pentru cultură, iar în 2018 se dezvoltă în parteneriat cu Biblioteca Sfântului Sinod, Institutul Național al Patrimoniului, Biblioteca Muzeului Municipiului București, Biblioteca Metropolitană București și Asociația Moara de hârtie.

Proiectul cultural este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.