București: creaţia artistică timişoreană a anilor ’70

Sigma – secvenţe şi interferenţe este titlul sub care Muzeul de artă Timişoara şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti prezintă la palatul Mogoşoaia, din 23 octombrie, pînă la 10 ianuarie, o incursiune în creaţia artistică timişoreană a anilor ’70, decisivă în racordarea culturii româneşti la tendinţele majore ale artei europene contemporane.

Expoziţia, prefaţată de Andreea Palade Flondor, prezintă în 52 de piese originale, majoritatea inedite, cărora li se adaugă o largă serie de filme, fotografii, printuri, atmosfera de emulaţie artistică şi intelectuală dezvoltată în cadrul Liceului de arte din Timişoara de profesorii – artişti Ştefan Bertalan, Constantin Flondor Străinu, Doru Tulcan, Elisei Rusu şi de plasticienii apropiaţi lor: Roman Cotoşman, Diet Sayler, Zoltan Molnar, Toma Viorel.

Imaginile de arhivă artistică şi pedagogică proiectate în cadrul expoziţiei, rod al cercetărilor îndelungate ale curatoarei, aduc în atenţie numeroase opere de şcoală, experimente didactice şi înalt artistice ale elevilor liceului de la Timişoara, la rândul lor- astăzi- cunoscuţi artişti şi profesori deplin afirmaţi.

Grupul Sigma, succesorul lui 111 după plecarea lui Roman Cotoşman, a constituit un fenomen cultural curajos şi unic în peisajul artistic românesc. Un grup de artişti, toţi profesori la acelaşi Liceu de arte, îşi propun şi reuşesc în anii ’70 să reformeze radical programa şcolară din liceul lor, care capătă caracteristica de experimental, adoptând şi interpretând un ilustru model german, cel al şcolii Bauhaus. Profesorii pornesc, alături de elevii şi, mai târziu, de studenţii lor, într-o rinascimentală şi unic ambiţioasă aventură a cunoaşterii şi a creaţiei, în care îşi asociază filosofi, matematicieni, literaţi, biologi. Studiul lor se apleacă nu asupra unor teme clasice, ci asupra Naturii şi legităţilor ei, nu asupra artei care îi precedă, ci a principiilor ei formatoare.

Chiar dacă membrii grupului Sigma au părăsit – după 1984 – nonfigurativul şi caracterul asumat experimental al artefactului, esenţa demersului lor a rămas marcată de un pronunţat rol al conceptului, permanent supus interogaţiei, ceea ce face ca multiple sensuri să reverbereze larg şi cu profunzime în opera lor actuală.

Vernisajul expoziţiei de la palatul Mogosoaia va avea loc duminică 23 octombrie, orele 16, în prezenţa lui Constantin Flondor Străinu, unul dintre membri marcanţi ai grupării.

Director Doina Mândru