București: Exponatul lunii lucrarea sculptorului român Oscar Spaethe, „Carol I” la Muzeul Militar

CAROL I
aprilie 1839 – aprilie 2019

„Ales de către naţiune Domn al românilor, mi-am părăsit fără a sta la îndoială și patria şi familia, pentru a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român. Acceptarea plebiscitului îmi impune, o ştiu, mari datorii. Sper că îmi va fi dat să le duc până la capăt. Vă aduc o inimă credincioasă, cugetări drepte, o voinţă tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetăţean astăzi, mâine, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăși cu voi soarta cea bună ca şi pe cea rea”, sunt vorbele rostite la 10 mai 1866 de cel ce avea să devină CAROL I al României.
⁕
În luna dedicată comemorării a 180 de ani de la nașterea primului rege al României, muzeul nostru a ales ca Exponatul lunii lucrarea sculptorului român Oscar Spaethe, „Carol I”. Lucrarea, un altorelief în bronz, îl prezintă pe Carol I, bust, semiprofil stânga, purtând uniforma de comandant „en chef” (echivalentul gradului de general de corp de armată). La gât poartă, în comandorie, ordinul militar prusac „Pour le Mérite” și ordinul rusesc „Sfântul Gheorghe”, clasa a III a, iar pe piept o baretă cu 15 ordine și medalii, dintre care am putut identifica: ordinul „Steaua României” cu spade, în grad de cavaler, md.1877; medalia „Virtute Militară” de război, clasa I, de aur; medalia „Crucea Meritul Militar”, austro-ungară; medalia comemorativă „Crucea Trecerii Dunării”; „Medalia militară” franceză; ordinul „Casei Domnitoare” cu spade, prusacă; medalia „Apărătorilor Independenței”; „Semnul onorific de XXV de ani vechime”; medalia „Bene Merenti”; „Crucea de Fier”, „Vulturul Negru” și „Crucea comemorativă”, toate trei prusace; „Crucea comemorativă 1877-1878”, rusească. Pe cap poartă chipiu cu calotă cilindrică și brodat.
Înaltă de 100 cm și lată de 103 cm, lucrarea poartă semnătura autorului deasupra epoletului stâng, iar pe marginea din dreapta locul unde a fost executată- „Fabrica V.V. Rășcanu București”.

Autorul sculpturii, Oscar Späthe (scris și Spaethe) s-a născut în 1875 la București. A studiat la Academia de arte frumoase din München. Autor a numeroase monumente amplasate în diferite orașe („Alexandru Vlahuță” – Râmnicu Sărat, regele „Carol I”, regina „Elisabeta a României”- castelul Peleș , „Costache Negri”, „Ion C. Brătianu” și „Dr. Aristide Serfioti” – Galați, „Mihai Viteazul” – Călugăreni, „Barbu Știrbei” și „Alexandru Locușteanu” – București, statuia „Independenței” -Adjud, „Constantin Mille” și „Petre Liciu” – cimitirul Bellu, „Nicolae Filipescu” și „Monumentul eroilor putneni din 1877” – Focșani și al mai multor sculpturi cu caracter alegoric , mitologic și religios („Bacantă”, „Satir”, „Sfîntul Ioan Botezătorul”, „Sfîntă bizantină”, „Fiat lux”, „Florentina” etc.). De formație și concepție academistă, a fost membru fondator al societății „Tinerimea artistică”, convingând-o chiar pe principesa Maria să accepte patronajul societății. A încetat din viață la 23 noiembrie 1944, la 69 de ani, într-un sat din județul Buzău unde se refugiase de bombardamentele care răvășeau Bucureștiul.
⁕
„Zi şi noapte m-am gândit la fericirea României. (…) Cu toate greutăţile pe care le-am întâlnit, cu toate bănuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente am păşit, fără frică şi fără şovăire, înainte pe calea dreaptă, având nemărginită încredere în Dumnezeu şi în bunul-simţ al credinciosului meu popor”.
⁕
Piesa poate fi admirată în holul muzeului toată luna aprilie.