București: expoziția tematic[ „Știință şi etnicitate II: Biopolitică şi eugenism în România, 1920-1944”

–For english scroll down–

Muzeul Municipiului București și Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University vă invită vineri, 29 martie 2019, ora 14.00, la vernisajul expoziției tematice „Știință şi etnicitate II: Biopolitică şi eugenism în România, 1920-1944”. Evenimentul va avea loc la Muzeul Dr. Nicolae Minovici (Str. Minovici Nicolae, nr. 1).
Intrarea este liberă la vernisaj, în limita locurilor disponibile.

Această expoziție documentează complexul program biopolitic și eugenic gândit pentru a crea o nouă familie și o nouă națiune română printr-un management științific atât la nivel individual, cât și colectiv. În România, între anii 1920 și 1944, biopolitica și eugenismul au fost sprijinite oficial, așa cum s-a întâmplat de altfel în întreaga Europă și în Statele Unite. De la bun început, programul eugenic ce urmărea crearea unei populații românești sănătoase a fost plasat în cadrul mai larg al unui proiect biopolitics de instituire a unui protecționism național și de construcție a națiunii. Expoziția descrie acest proiect biopolitic.

Așa cum această expoziție o dovedește, sprijinul pentru biopolitică și eugenism acordat de elitele românești nu a fost doar un simptom al rasismului și antisemitismului acestora (deși unii autori au fost notorii pentru rasismul și antisemitismul lor), ci era în principal expresia dorinței de a proteja corpul național prin controlul funcțiilor sale biologice și sociale. Ideea unei Românii etnic omogene a fost, desigur, exprimată încă de la începutul secolului douăzeci, dar ea a devenit o normă politică abia în timpul regimului lui Ion Antonescu, dând consistență argumentelor ideologice care au stat la baza exterminării evreilor și a romilor în perioada 1941-1942. Atunci, în centrul atenției nu mai erau îmbunătățirea și protejarea eugenică a familiei române, ci însăși supraviețuirea și viitorul națiunii. Menținerea potențialului rasial al națiunii devenise un obiectiv de primă importanță, și oricine punea în pericol acest potențial era stigmatizat ca inamic al statului. Această formă radicală de etnicitate a fost promovată odată cu intensa politizare și totala subordonare a instituțiilor de cercetare științifică față de guvernul României.

Folosind materiale puțin cunoscute marelui public, această expoziție ilustrează măsura în care agenda națională a redefinit proiectele științifice în România. Popularitatea biopoliticii și eugenismului în perioada interbelică și a celui de al Doilea Război Mondial nu poate fi contestată, dar efectele acesteia rămân a fi cercetate de aici înainte. În ultimă instanță, această expoziție încurajează atât publicul larg, cât și specialiștii să reflecteze critic asupra acestor idei fără a ezita însă să recunoască rolul central ocupat de biopolitică și eugenism în istoria României în perioada 1920-1944.

Curator: Prof. Univ. Dr. Marius Turda, Oxford Brookes University (UK)
Expoziția este realizată în colaborare cu:
Lector Univ. Dr. Răzvan Pârâianu – Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (Romania).

Expoziția reprezintă colaborarea dintre următoarele instituții: Centre for Medical Humanities, Oxford Brookes University, Muzeul Municipiului București, Embassy of Israel in Romania.

Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

*****
This exhibition documents the complex biopolitical and eugenic programmes devised to create a new Romanian family and nation through individual and collective scientific management. Between 1920 and 1944 biopolitics and eugenics received official endorsement in Romania, as elsewhere in Europe and the USA. From the outset, however, the eugenic ambition to nurture a healthy Romanian population was placed within a broader biopolitical project nation-building and national protectionism. It is this biopolitical project that we explore in this exhibition.
As this exhibition clearly suggests, the support for biopolitics and eugenics displayed by Romanian elites was not merely a symptom of their racism and anti-Semitism (although some authors were notorious racist and anti-Semitic); but predominantly it was the expression of their desire to protect the national body through controlling its biological and social functions. Ideas for an ethnically homogeneous Romanian state had, of course, been voiced since the beginning of the twentieth century but they only became politically encoded during Ion Antonescu’s regime and as such shaped the ideological reasoning behind the extermination of Jews and Roma during 1941 and 1942. The focus thus shifted from the eugenic improvement and protection of the Romanian family to the very survival and future of the Romanian nation. Maintaining the nation’s racial potential became of prime political importance. Whoever endangered that process was marked as an enemy of the state. This radical form of ethnicity was promoted alongside the intense politicization and total subordination of scientific institutions to the Romanian government.
Using material previously unseen by the general public this exhibition illustrates the extent to which national agenda re-defined scientific projects in Romania. The popularity of biopolitics and eugenics during the interwar and World War II periods is beyond question, but its wider national impact remains to be examined. Ultimately the exhibition encourages the general public and specialists alike to reflect on these ideas critically, whilst, at the same time, unhesitatingly acknowledging the central role biopolitics and eugenics played in shaping Romanian history between 1920 and 1944.