București: expoziția „TRICOLOR” la MARe/Muzeul de Artă Recentă

Joi, 13 decembrie 2018, ora 19:00, la sediul MARe/Muzeul de Artă Recentă, din bulevardul Primăverii 15, sector 1, București, va avea loc vernisajul expoziției „TRICOLOR”, în cadrul căreia se va lansa și catalogul omonim, bilingv (română, engleză) publicat la Editura Vellant.

Expoziția va fi instalată la nivelurile -1 și 3 (subsol și mansardă) ale muzeului.

La deschidere va vorbi Erwin KESSLER, curatorul expoziției.

Coordonator de proiect: Antonia IORDACHE, curator asistent la MARe/Muzeul de Artă Recentă.

Artiștii prezentați în expoziție (în ordine alfabetică): Ana Bănică, Ion Bârlădeanu, Horia Bernea, Victor Brauner, Marcel Bunea, Aurel Cojan, Radu Comșa, Daniel Djamo, Ingo Glass, Teodor Graur, Róbert Köteles, Lőrinc Borsos, Victor Man, Florin Mitroi, Gili Mocanu, Paul Neagu, Mihai Olos, Christian Paraschiv, Ștefan Sevastre, Daniel Spoerri, Dorian Szasz, Carol Popp de Szathmary, Tara von Neudorf, Gheorghe Tattarescu, Roman Tolici, Ștefan Triffa, Ion Țuculescu.

DESCRIERE

Tricolor! Un cuvânt pe care-l percepem cu sentimente contradictorii. Tricolor înseamnă paradă și defilare, înseamnă onor cu mâna la chipiu sau mâna așezată peste medalia de pe piept, pe podiumul unei competiții sportive, înseamnă propagandă, dar și crez asumat și declarat, înseamnă statalitate, independență, suveranitate, geopolitici și granițe, înseamnă revoltă și revoluție, protest și uniformă. Tricolorul străzii fluturat sau, mai degrabă, agitat entropic împotriva tricolorului fixat convențional și autoritar pe mâneca jandarmului sau a soldatului.

Înseamnă mândrie și prilej de dispreț, înseamnă respect și dezicere. Tricolorul adună în sine dihotomii pe care nu le rezolvă defel, ci doar le amestecă, căci Tricolorul se lasă revendicat de orice tabără, tocmai pentru a se sustrage oricărei tabere. E un soi de „meta-realitate” din care, contextual, sunt revendicate ipostazieri ale sale, condiționate de diferitele tipuri de discurs.
Simbol cu efecte reale în plan diplomatic și politic, semn identitar împropriat sau abandonat în mod resentimentar, asociere de culori primare, așadar o asociere cromatică facilă din punct de vedere tehnic, primitivă chiar, dar extrem de funcțională în baza unor coduri și ale unor convenții care transcend criteriile estetice, Tricolorul se pierde într-un „sine” colectiv unde se travestește într-un „eu” nelămurit. Recapătă corporalitate în discursuri marcate de stridențe (mai mult sau mai puțin explicabile), devine ubicuu (ba chiar agasant) în timpul sărbătorilor naționale, redevine discret până la disoluție între aceste cadre mai degrabă artificiale.

Centenarul a fost un pretext serios pentru a se folosi mult și, în același timp, neconvingător, Tricolorul! L-am văzut peste tot, atât de des, încât a devenit un soi de… alb! Sau de negru. Atârnă, flutură, e lipit, cusut, vopsit pe pereți, făcut cu spray sau cu o cariocă, apare în instalații și-n picturi, uneori doar surprinzător, alteori explicit.

Expoziția „Tricolor” își propune ca prin cele 30 de lucrări realizate de 27 de artiști să cartografieze și să indexeze, incomplet, dar coerent, o sumă cât mai mare de ipostazieri ale Tricolorului în lucrări de artă, în obiecte și-n fotografii, de la final de secol 19 și până în prezent. Pornind de la Gheorghe Tattarescu (România descătușată, 1866) până la Daniel Djamo (Who’s afraid of Blue, Yellow and Red, 2015), și de la imagini ale Steagului Principatelor Române Unite în vremea Domnitorului Carol I, (cca. 1866), până la imagini de la protestele din 10 august 2018, „Tricolor” va prezenta atât în cadrul expoziției, cât și în catalogul omonim rezultatele acestei investigații făcută la modul ludic, dar și serios. Catalogul, care este mult mai exhaustiv, prezintă 52 de lucrări realizate de 44 de artiști, inclusiv lucrările din expoziție.

Pariul expoziției constă în a elibera Tricolorul de propria „fărâmițare” în sumedenia de ipostaze ale sale, tocmai prin „bifarea” lor consecvent istorică. Depășind cadrul temporal al Centenarului, recuperând „în viteză”, dar și în forță, tricolorul, încă din timpurile fondării României ca atare, expoziția și catalogul care o însoțește mizează pe faptul că mai ales în artă (sau poate că doar în artă!) Tricolorul se eliberează de propria încărcătură convențională, de zgura formalismului circumstanțial, se refuză atât fetișizării, cât și profanării, lăsându-se cu adevărat însușit, asimilat, indiferent dacă acest proces se împlinește în cheia blasfemiei și a repudierii sau a venerării și a crezului declarat. În artă, doar, Tricolorul redevine el însuși – trei culori primare, roșu, galben și albastru, pentru a-și regăsi integritatea ca semn și ca simbol.

La MARe/Muzeul de Artă Recentă, TRICOLORUL nu va fi „arborat”, ci abordat, nu va fi revendicat, ci prezentat. Pe scurt, va (re)deveni unul dintre noi. Din 13 decembrie, ora 19.00.

INFORMAȚII PE SCURT:

În expoziție vor fi prezentate 30 de lucrări, realizate de 27 de artiști. Dintre acestea doar cinci lucrări fac parte din colecția MARe/Muzeul de Artă Recentă, celelalte 25 fiind împrumutate de la galerii, muzee, colecționari și chiar de la artiștii înșiși (este vorba despre patru galerii, cinci muzee din țară, șase colecționari și 13 artiști).

În catalogul TRICOLOR figurează 52 de lucrări, realizate de 44 de artiști (inclusiv lucrările și artiștii din expoziție). De asemenea, acesta cuprinde textul curatorului și un chestionar la care au răspuns 14 dintre artiștii din expoziție.

Cea mai veche lucrare e din 1866 (Gheorghe Tattarescu, România descătușată), iar printre cele mai recente se află lucrarea din 2015 a lui Daniel Djamo (Who’s afraid of Blue, Yellow and Red). Strict tehnic vorbind, cea mai nouă lucrare este din Body-Paintings de Radu Comșa (2017).