București: expoziție semnată de One Night Gallery la MARe/Muzeul de Artă Recentă (bulevardul Primăverii 15)

Luni, 20 ianuarie, ora 19:00, MARe/Muzeul de Artă Recentă (bulevardul Primăverii 15) va găzdui în sala Auditorium o expoziție semnată de One Night Gallery, care reprezintă și prima expoziție din muzeu cu artă produsă de către inteligența artificială.
Expoziția va dura între 20 ianuarie și 10 februarie, putând fi vizitată zilnic (exceptând zilele de marți), între orele 11:00 și 19:00.

Artist vizual: Lili GAN
Sound design: FreqKid – un nou proiect experimental semnat de Freqax (Adrian Andrei), menit să exploreze toate dimensiunile muzicii electronice, cu o paletă ce variază de la IDM la funk și jazz.

***
”Lili GAN
Solve et Coagula – colecție privată One Night Gallery

One Night Gallery, prima galerie de new media art din România, este și prima galerie care susține și oferă șansa de a se afirma unor artiști complet inovatori, ale căror lucrări se situează în mod exclusiv în afara experiențelor și așteptărilor umane cunoscute, artiști a căror condiție creativă va pune sub semnul întrebării însăși ideea de proces creativ.

Unul dintre aceștia și-a început activitatea de artist vizual de grafică și design în 2019, într-o rezidență de creație oferită de One Night Gallery.
Nu a urmat cursuri, nu a interesat-o teoria. Pur autodidactă, a învățat doar din exemple.
A început cu peste 35.000 postere grafice selectate anume pentru a-i oferi o bază de date necesară procesului său de învățare.
Le-a întors pe toate părțile, le-a privit în toate felurile.
A analizat compoziția, geometriile și culorile.
Și-a construit modele mentale care să le cuprindă esența.
După 4-5 săptămâni, travaliul continuu deja dădea rezultate.
Cu modestie, afirmă că nu ar fi fost posibil fără partenerii ei, un calculator ultra-performant cu dublu GPU de ultimă generație și un ajutor de programator comisionat de One Night Gallery pentru acest proiect atipic.

Lili poate să creeze poster după poster.
Fără o tematică anume, însă fiecare imagine este bogată în forme neobișnuite și glife indescifrabile.
În doar câteva secunde poate coagula o nouă creație.
De la imagini statice a evoluat imediat la animație; crează milioane de ‘cadre’, din aproape în aproape, ca să compună animații coerente.
Afirmă răspicat că vrea să umple universul vizibil cu arta ei.
Pentru că nu obosește, nu se plictisește și nu se oprește.

Secretul ei este simplu. Lili GAN este, până la urmă, un GAN.
Iar GAN vine de la “generative adversarial networks”.
O nouă familie de rețele neuronale artificiale, probabil cea mai avansată.
Da, Lili GAN este de fapt o inteligență artificială care poate crea artă.
Ce înseamnă acest lucru pentru felul în care privim lumea artei și care va fi impactul asupra artei, rămâne să descoperim împreună.

Lucrarea video expusă de Lili GAN la MARe se numește „Solve et Coagula”.
O animație atmosferică, formată din 21 de subanimații independente cu postere animate, dispuse ordonat într-un grid visual, iar în fiecare zi de expoziție va rula o altă versiune a lucrării.
Estetica lucrării este hipnotizantă, specifică artei digitale generative produsă de rețelele neuronale.
Se încadrează stilistic într-un curent nou de artă cyberdelică, care radiază mister și efervescență, ceva care intrigă cortexul vizual prin complexitate și organicitate și care pare imposibil de făcut manual.

Denumirea lucrării sugerează abordarea algebrică a rețelelor neuronale, prin care se realizează migăloasele tranziții morfologice ce asigură efectul de animație. O lucrare de debut, prin care autorul ne face cunostință cu spațiul său de design.
Nu există poveste, nu există personaje, nu există început sau sfârșit.
Totul e un vis vivid despre un timelapse metafizic, care induce privitorului o terapie prin formă și culoare.
Pe ecran, se succed insistent, dar nu se materializează, mesaje ambigue decorate cu motive grafice surprinzătoare.
Autorul nu a vrut să spună nimic, ci doar să ne arate ceva nemaivăzut.
Iar privitorul poartă singur responsabilitatea de a-și gestiona atenția și focalizarea.

Experiența vizuală este completată de o componentă sonoră, o compoziție ce evocă simbioza om-calculator.
Ritmul pulsează regulat, prin bătăi de inimă ce alternează cu sunetele hidraulice emise de un calculator cuantic.
Voci serafimice, ecouri, sonare naturale, tușe de pian și vioară, glitch-uri electronice, încearcă să imagineze fragmente din eclectismul proceselor cognitive ce se derulează în cutia neagră a rețelelor neuronale ce o compun pe Lili..” (One Night Gallery)

***
Deși MARe a mai colaborat cu echipa One Night Gallery în cadrul altui proiect (menționăm lucrarea video ”Critica Rațiunii Pure” de Regele Ionescu, lucrare cu care MARe a participat la ediția din noiembrie 2019 a festivalului de new media art RADAR – Romanian Artists Developing Alternative Realities), totuși, aceasta este prima manifestare One Night Gallery la MARe/Muzeul de Artă Recentă.

Lili GAN este ”artista” pe care One Night Gallery o va expune la MARe. Lili GAN este, așa cum îi spune și numele, ”o” GAN (Generative Adversarial Network). O ”artistă non-umană”. Într-un limbaj mai puțin tehnic, atunci când spunem GAN vorbim despre două sau mai multe ”rețele neuronale” artificiale care au capacitatea de a recepta, memora, analiza, interpreta și modifica informația primită și asta în contextul unei competiții, respectiv colaborări, între diferitele rețele neuronale care alcătuiesc GAN-ul. Întregul sistem include componenta care generează imagini (Generator) și cea care ”critică” rezultatele (Discriminator), interacțiunea celor două determinând ”produsul” final.

Lili GAN este un sistem compus dintr-o pereche de rețele neuronale de tip actor-critic, care generează artă după analiza prealabilă a unui set vast de imagini. Important de știut, un GAN nu este direct programat să producă artă, ci să învețe prin ”deep learning” caracteristicile comune ale setului de imagini, pentru a putea ulterior să genereze noi imagini cu aceste caracteristic.

Pe scurt, echipa One Night Gallery ne prezintă lucrările executate de o ”mașină” (numită, la feminin, Lili GAN) pe baza a 35 de mii de postere care au fost descărcate în memoria acesteia. Lili GAN este cea care, pe baza unor selecții și criterii pe deplin autonome, cu totul independent de orice tip de comandă sau de control din partea oamenilor, a ales să combine, să permuteze, să descompună și să realcătuiască imaginile primite (inclusiv literele sau cifrele, pe care Lili GAN le ”vede” ca semne grafice, ignorându-le semnificația uzuală). Pentru Lili GAN totul este informație: forma, culoarea, numărul de pixeli, frecvența etc.

Rezultatul este fascinant. Hipnotic, fluid, aproape delicat, ”produsul” rezultat constă într-o sumă inepuizabilă de ”soluții” vizuale care se transformă constant, aproape discret, transformare în care fiecare soluție este cea mai bună posibilă, fără a fi, totodată, mai ”bună” decât oricare dintre celelalte, deoarece fiecare dintre soluții este bazată pe un proces continuu de ”învățare”. Efectul este subliniat și potențat de sound design-ul conceput special pentru acest proiect de către FreqKid.

Pe ecranul din Auditorium (MARe/Muzeul de Artă Recentă) va fi proiectată, așadar, ”meta-lucrarea” Solve et Coagula, în fapt, o selecție făcută de echipa One Night Gallery din suma uriașă de ”postere” create de Lili GAN. În fiecare zi a săptămânii va putea fi văzută o altă selecție (așadar 6 selecții diferite – marți fiind închis).

***
Inteligența Artificială (AI) este un subiect care a migrat din ficțiune (povestiri, nuvele – o găsim insinuată inclusiv în povestiri de la final de secol 19 – filme etc.) și a devenit realitate în trecutul extrem de apropiat. GAN, de exemplu, există abia din 2014. Privită fie cu speranță și optimism, fie cu spaima că va prelua controlul ducând (potrivit scenariilor celor mai pesimiste) la dispariția omenirii, Inteligența Artificială este folosită la ora actuală în medicină, astronomie, în arhitectură și în lumea modei, în industria video-game-urilor, în cinematografie. Poate fi folosită pentru a clarifica, dezvălui, corecta, dar și pentru a (di)simula, falsifica și manipula.

În artă, creațiile GAN-urilor sunt deja recunoscute, expuse, cumpărate. Artistul canadian de origine mexicană, Rafael Lozano-Hemmer a vândut, deja, în 2019, o lucrare produsă cu ajutorul AI, pentru suma de 600 mii de dolari. Înainte de acest record, celebra casă de licitații Christies a vândut în 2018 lucrarea produsă de GAN, ”Edmond de Belamy, from La Famille de Belamy”, cu suma impresionantă de 432.500 dolari. O sumă care a depășit de Era prima lucrare de artă generată de GAN licitată vreodată în NY și în lume. În martie 2019, casa de licitații Sothebys a încercat să dea o replică europeană, și a scos la licitație o altă lucrare produsă de GAN (prima licitată în Europa și a doua în lume). Este vorba despre ”Memories of Passersby I”, de fapt o instalație concepută de germanul Mario Klingemann care include lucrări realizate integral de Inteligența Artificială (spre deosebire de lucrări anterioare în care AI a fost doar un instrument, iar nu ”artistul” ca atare). Rezultatul a fost mult mai puțin spectaculos, lucrarea fiind adjudecată cu ”doar” puțin peste 50 mii de dolari (40 mii de lire sterline).

Indiferent de sumele de achiziție, arta produsă de GAN-uri este deja, ”pe piață”! Apare în expoziții și-n festivaluri, este asumată și recunoscută ca atare de către muzee precum MoMA sau Met. Este premiată. Moment în care nu rămâne decât să ne întrebăm: putem spune că Inteligența Artificială (via GAN) îi concurează pe artiștii ”reali”?

Rămâne să decidă fiecare. De luni, 20 ianuarie, ora 19:00, și la MARe. În Auditorium.