București: Idei în Agora – De la partidul-stat la statul de drept

Idei în Agora. Sorin Antohi în dialog cu Jean Jacques Askenasy, Gabriel Andreescu și Marius Oprea despre tranziția ca moștenire

Marți, 18 septembrie 2018, ora 18:00, Muzeul Municipiului București vă invită la Idei în Agora: „De la partidul-stat la statul de drept, tranziția ca moștenire”.

Dezbaterea publică îi are ca invitați pe Jean Jacques Askenasy, Gabriel Andreescu, Marius Oprea. Moderator: Sorin Antohi. Evenimentul va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr 151).

„Una din ficțiunile cele mai rezistente ale României contemporane este Revoluția din decembrie 1989. Deși contestată, controversată, interpretată polemic, luminată de dezvăluiri spectaculoase și deconstruită critic, deși separată de spiritele lucide într-o lovitură de palat a acelei părți din nomenclatură care înțelesese cum putea să devină propria succesoare și o revoltă populară manipulată eficient și cinic, “Revoluția” a coborât din lumea nebuloasă a ficțiunii în lumea reală, producând efecte concrete, devenind astfel ea însăși realitate istorică. La noi, după aproape treizeci de ani de la evenimentele din 1989, suntem încă departe de acest moment al demistificării, deși încercările de a-l grăbi, tot mai marginale pe agenda publică, nu lipsesc. Dezbaterea propune o privire la tranziția postcomunistă ca moștenire. O moștenire deopotrivă simbolică și efectivă, pe toate planurile: politic, juridic, societal, economic, patrimonial propriu-zis, public și privat, genealogic (în toate sensurile) și clanic, vizibil și invizibil” – Sorin Antohi

Cine sunt invitații

Jean Jacques Askenasy (n. 1929) este profesor de Neurologie al Facultății de Medicină Sackler și al Facultății de Drept de la Universitatea din Tel Aviv. A fost elev la Paris și Craiova, a studiat Medicina la Timișoara și Cluj, și-a luat doctoratul la București, s-a perfecționat după emigrare în Israel, la New York și Paris. A părăsit România în 1972, dar revine frecvent aici din anii 1990. Este membru în (conducerea a) numeroase societăți internaționale, comitete editoriale și asociații de profil, a primit decorații, premii și distincții în mai multe state. Membru de onoare al Academiei Române. Specialist cu reputație internațională, cu o practică clinică vastă (pacienții săi de toate naționalitățile și confesiunile sunt și oameni săraci, și milionari; și militari răniți, și președinți de stat etc.) și o carieră savantă îndelungată, a publicat în cele mai importante reviste medicale, semnând și numeroase cărți de biosemiotică, despre somn, creier, violență și conștiință, teoria relației cunoaștere-conștiință, memorii etc.

Gabriel Andreescu (n. 1952), format inițial ca fizician, a studiat ulterior științele sociale și politice și este profesor la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre cei mai radicali și curajoși disidenți români. Din 1990 a inițiat mai multe ONG-uri și periodice dedicate drepturilor omului, devenind o autoritate intrnațională în domeniu. Prezent în marile dezbateri publice ale României postcomuniste, a publicat numeroase articole, studii și cărți, inclusiv culegeri de documente (realizate în colaborare) și volume colective. Cea mai recentă carte de autor a sa este Existența prin cultură. Represiune, colaboraționism și rezistență intelectuală sub regimul comunist (Polirom, 2015). În 2016 a coordonat în colaborare volumul Doctrina internațională a tratării trecutului comunist. Culegere și comentarii (CH Beck).

Marius Oprea (n. 1964) este șef al Compartimentului de Investigații Speciale de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. A studiat Istoria (cu mare interes pentru arheologie) la Universitatea din București, unde și-a luat și doctoratul cu o teză despre istoria Securității în perioada 1948-1964. Pe lângă cariera sa profesională și publică strălucită, legată de istoria comunismului românesc (un regim pe care l-a detestat deschis încă din anii 1980), de reprobarea morală și sancționarea legală ale PCR și Securității, precum și de analiza postcomunismului (inclusiv a corupției de stat), a debutat literar ca poet și a cunoscut consacrarea ca romancier. Dintre numeroasele sale publicații relevante, cea mai direct legată de dezbaterea de față este Moștenitorii Securității (ediția a II-a revăzută și adăugită a apărut la Polirom în 2018).

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. A inițiat în 2017 și realizează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Idei în Agora / Ideas in the Agora

Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat de Sorin Antohi și susținut de Adrian Majuru. Este conceput, planificat și găzduit de Sorin Antohi. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict.

Întâlnirile sunt filmate și transmise prin live streaming, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează de asemenea afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ.

Intelectualii publici și universitarii, politicienii și oamenii de afaceri, studenții, întregul public educat încearcă astfel să înțeleagă împreună lumea în care trăim. În singurul mod posibil: prin discutarea critică a ideilor.

Intrarea este 10 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor de la Casa Filipescu-Cesianu, în termen de 30 zile.