Expoziția „Buzura despre Buzura”, organizată de Fundația Culturală „Augustin Buzura”, pe care Muzeul Național al Literaturii Române o găzduiește la sediul din Strada Nicolae Crețulescu 8, reconstruiește, cu documentele inedite, păstrate în arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului și medicului psihiatru Augustin Buzura.
Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, în intervalul 10.00 – 18.00, în perioada 18 august – 8 septembrie 2022.
Foile de observație – în care studentul la medicină adăuga detalii de scriitor; manuscrisul lucrării de diplomă – „Shakespeare în psihiatrie”; scrisorile unor cititori care țin să-și exprime solidaritatea cu autorul ale cărui cărți erau retrase de comuniști din librării; aprecierile private adresate de critici de profesie – expoziția descrie, cu o abundență de documente, responsabilitatea pe care scriitorul Buzura și-a asumat-o cu prețul unei continue frământări.
| Fragmentele din jurnalul încă nepublicat al scriitorului, alături de documentele din Dosarul de urmărire al Securității (1974-1988), dezvăluie o permanentă chestionare a rolului unui scriitor într-o lume în care libertatea de expresie este îngrădită. De o importanță majoră pentru istoria literaturii române din perioada comunistă sunt și notițele luate la una din ședințele Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (de la sfârșitul anilor 1970) la care participaseră, printre alții, Marin Preda, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Geo Bogza, D. R. Popescu, Eugen Barbu. Expoziția „Buzura despre Buzura” aduce la suprafață partea puțin cunoscută a unei personalități care a trăit acut dezbaterile morale și ideologice de dinainte și de după Revoluția din 1989.
Expoziția valorifică nu doar imaginea publică a autorului sau neliniștile sale intime, ci și pasiunile și hobby-urile sale, mediul în care a lucrat, instrumentele, mașinile de scris, obiectele pe care le-a avut aproape. Pasiunea sa pentru cravate este cuprinsă în spațiul expoziției printr-o instalație realizată de artistele Zorana și Meda Samson prin utilizarea colecției de câteva sute de cravate pe care o avea Augustin Buzura. De asemenea, expoziția include un bogat material video, realizat în mare parte de cineastul Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, parte dintre imagini fiind rare sau inedite.
Scriitor și medic psihiatru, Augustin Buzura (1938–2017) este unul dintre prozatorii remarcabili ai literaturii române din perioada comunistă și postcomunistă. Autor a opt romane, trei volume de proză scurtă și sute de articole publicate în reviste literare și de cultură, Buzura și-a început cariera la revista „Tribuna” din Cluj, pe care a și condus-o ulterior. Unul dintre cei mai citiți și iubiți scriitori din România, Buzura a fost de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor – pentru romanele Absenții (1970), Fețele tăcerii (1974), Vocile nopții (1980) și Refugii (1984) – și câștigător al premiului „Ion Creangă” al Academiei Române, în 1977, după publicarea romanului Orgolii. În 1992 a devenit membru al Academiei Române. Imediat după revoluție a inițiat proiectul Fundației Culturale Române, după modelul Asociației Literare Europene „Gulliver”, al cărei membru era. A condus Fundația Culturală Română între 1990 și 2003, iar în 2003 a participat la transformarea acesteia în Institutul Cultural Român, al cărui prim director a fost. Promotor al culturii române și al diplomației culturale românești, Buzura a stabilit relații de colaborare cu mari instituții culturale ale lumii și cu personalități ale vieții artistice și culturale din Europa și de peste ocean.
Echipa proiectului expozițional: Ileana Marin, Meda și Zorana Samson, cu sprijinul redacției revistei „Cultura”.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să scrieți un mesaj la carmen.corbu@revistacultura.ro. |
|
