București: Conferința „Căutătorii de aur negru și arhitectura orașului Baku”, joi, 6 iulie 2023

Intrare 10 lei.
Coordonatorul Conferințelor de Joi: Cătălin D. Constantin.

Pe la 1900, Baku, capitala de azi a Azerbaidjanului, oraș la țărmul Mării Caspice, ajunge să fie cunoscut sub numele de Parisul din Caucaz. Pe bună dreptate, pentru că arhitectura europeană din centrul orașului era și a rămas până astăzi europeană. Paralela cu Bucureștiul, Micul Paris al Balcanilor, e tentantă și cât se poate de posibilă. Dezvoltarea urbanistică uluitoare a orașului Baku, începând de pe la 1875 și până la Primul Război Mondial, se datorează boom-ului petrolier. La 1906, Baku producea peste jumătate din cantitatea de petrol din lume. În 1878, frații Robert și Ludvig Nobel fondau la Baku compania petrolieră Branobel. Orașul a crescut imediat: îmbinând neoclasicismul, neogoticul, stilul Art Nouveau, clădirile fin-de-siècle au creat un contrast puternic cu arhitectura orașului oriental, vechi. Din nou, paralela cu Bucureștiul e cât se poate de justificată. Conferința de joi, 6 iulie 2023, spune povestea creșterii orașului de la țărmul Mării Caspice. Conferința susținută de dr. Iosefina Blazsani-Batto și prof. dr. Fikrat Jahangirov se va desfășura în limba română, cu intervenții în limba engleză ale invitatului de la Baku.

Iosefina Blazsani-Batto: Critic literar, eseistă. Facultatea de Litere (1996) UBB Cluj-Napoca. Doctor în literatură comparată (2011). Debut absolut in Echinox, 1995. Este în prezent lector de limba și cultura română la Universitatea de Stat din Arizona. A funcționat ca lector ILR din cadrul Universității de Litere din Azerbaidjan, Baku, în perioada 2017 – 2022, iar din 2018 este director al Centrului de limbă și cultură română din cadrul aceleiași universități. A funcționat ca și cadru didactic asociat în învățământul universitar (1997-2001), cadru didactic în învățământul preuniversitar din 1999 (limba și literatura română, literatură universală și limba engleză), formator pentru educația adulților din 2008, având o dublă formare universitară în Litere (specializarea română-engleză) și Studii Europene, formare postuniversitară în Antropologie culturală, Multiculturalism, Valorificarea patrimoniului cultural și Management educațional și comunicare instituțională, este interesată de comparativisme culturale în cadrul tezei de doctorat despre simbolismul solstițiului de vară și de modul în care diplomația culturală poate facilita apropierea în domeniul relațiilor internaționale.

Doctor în filologie, Fikrat Jahangirov este decanul Facultății de Științele Educației, profesor în cadrul Departamentul de Lexicologie și stilistică engleză, Universitatea de Limbi din Azerbaidjan. Are o bogată experiență în dezvoltarea umană, resurse și programe educaționale în Azerbaidjan, unde a acționat ca vicepreședinte al Consiliului de experți în științe filologice al Atestării Superioare Comisia de pe lângă Președintele Republicii Azerbaidjan. A participat la numeroase conferințe naționale și internaționale cu tematici în domeniul științelor educației și are experiență în aplicarea principiilor Bologna. A contribuit cu studii în domenii precum lingvistică istorică, limbă și cultură și științele educației.

The Great Oil Rush and Baku Architecture

Around 1900, Baku, the current capital of Azerbaijan, a city on the shores of the Caspian Sea, became known as the Paris of the Caucasus. Rightly so, because the European architecture in the city center was and remains European to this day. The parallel with Bucharest, the Little Paris of the Balkans, is tempting and entirely possible. The astonishing urban development of the city of Baku from around 1875 until the First World War was due to the oil boom. By 1906, Baku was producing over half of the world’s oil. In 1878, the Nobel brothers, Robert and Ludvig, founded the oil company Branobel. The city immediately grew: blending neoclassicism, neo-Gothic, Art Nouveau style, fin-de-siècle buildings created a strong contrast with the old oriental architecture of the city. Again, the parallel with Bucharest is entirely justified. The conference on Thursday, July 6th, 2023, tells the story of the city’s growth on the shores of the Caspian Sea. The conference, presented by Dr. Iosefina Blazsani-Batto and Prof. Dr. Fikrat Jahangirov, will be in Romanian, with interventions in English from the Baku representative.

Iosefina Blazsani-Batto: Literary critic, essayist. Faculty of Letters (1996) UBB Cluj-Napoca. Doctor in Comparative Literature (2011). Absolute debut in Echinox, 1995. She is currently a lecturer in Romanian language and culture at Arizona State University. She served as an ILR lecturer at the University of Literature in Azerbaijan, Baku, from 2017 to 2022, and since 2018, she has been the director of the Romanian Language and Culture Center at the same university. She worked as an associate professor in higher education (1997-2001), a teacher in pre-university education since 1999 (Romanian language and literature, world literature, and English language), a trainer for adult education since 2008, with a double university education in Letters (Romanian-English specialization) and European Studies, postgraduate training in Cultural Anthropology, Multiculturalism, Cultural Heritage Valorization, and Educational Management and Institutional Communication. She is interested in cultural comparativism in the context of her doctoral thesis on the symbolism of the summer solstice and how cultural diplomacy can facilitate closer international relations.

Doctor of Philology, Fikrat Jahangirov, is the dean of the Faculty of Education Sciences, a professor in the Department of English Lexicology and Stylistics at Azerbaijan University of Languages. He has extensive experience in human development, resources, and educational programs in Azerbaijan, where he served as vice president of the Expert Council on Philological Sciences of the Higher Attestation Commission under the President of the Republic of Azerbaijan. He has participated in numerous national and international conferences on educational sciences and has experience in applying the principles of Bologna. He has contributed studies in areas such as historical linguistics, language and culture, and educational sciences.