București: Exponatul lunii martie 2023 la Muzeul National de Geologie este un eșantion de apatit cu biotit

Piesa lunii martie este un eșantion de apatit cu biotit.

Apatitul este un mineral din clasa fosfaților cu formula chimică Ca₅(PO₄)₃(OH,F,Cl). Numele de „apatit” i-a fost atribuit de către geologul german A.G. Werner (1749 – 1817), în anul 1786, după verbul grecesc απατάω care înseamnă „a înșela”, „a trișa” pentru că, după cum scria acesta, „până acum, mineralul a indus în eroare toți specialiștii în identificarea sa”. (Roycroft & Cuypers, 2015*). A fost confundat de-a lungul timpului cu alte minerale: beril, milarit sau phenakit. În prezent, termenul de apatit este atribuit supergrupului de minerale care include fosfați, arseniați și vanadați, supergrup din care face parte și grupul apatitului (aprobat de IMA – International Mineralogical Association în anul 2010). Membrii acestui grup sunt: fluorapatitul (cel mai întâlnit – apare în roci de tipul sienitelor, carbonatitelor, pegmatitelor, skarnelor, lateritelor), hidroxilapatitul (rar) și clorapatitul (foarte rar). Poate să apară într-o varietate de culori, de la alb, la galben, verde, roșu și chiar negru. Fluorapatitul este principala sursă de extragere a fosforului din care se obțin îngrășămintele chimice cu fosfați și acidul fosforic. Hidroxilapatitul este folosit pe scară largă în stomatologie și în medicină deoarece se găsește în compoziția oaselor și a dinților. Localitatea tip pentru apatit este Ehrenfriedersdorf, Munții Erzgebirge, Landul Saxonia, Germania. Zăcăminte importante de apatit se găsesc în Brazilia, SUA, Federața Rusă, Maroc, Finlanda, Mexic, etc. În România, prezența acestor minerale a fost remarcată în peșteri, sub formă de hidroxilapatit, în zonele cu exploatări miniere sub formă de fluorapatit (Cavnic, Răzoare – județul Maramureș; Băița – județul Bihor; Blazna, Valea Vinului – județul Bistrița-Năsăud) sau în compoziția unor roci (skarnele de la Dealul Cornet și Valea Morii – județul Hunedoara; pegmatitele de la Conțu-Negovanu – județul Sibiu; bazaltele de la Racoș – județul Brașov; skarnele de pe Valea Mraconiei – județul Caraș-Severin; etc.). Cristale de fluorapatit în asociație cu biotit pot fi observate în colecția Muzeului Geologic Național.