București: expoziția „Costumul popular-simbol al identității naționale” costume și piese din patrimoniul Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, pe 24 iunie 2022, în ziua marii sărbători ortodoxe Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, care coincide cu sărbătorea Sânzienilor (Drăgaica) din calendarul popular și a Zilei Universale a Iei Românești, va reuni în cadrul expoziției temporare „Costumul popular-simbol al identității naționale” costume și piese de această factură din patrimoniul instituției, specifice unor diverse zone geografice ale țării. Unele dintre acestea au aparținut Familiei Regale, care a promovat costumul tradițional românesc și a încurajat purtarea acestuia de către elitele vremii, sau unor eroi sau eroine care în momente istorice dificile au făcut dovada curajului, persoane care, unele dintre ele au fost capabile de sacrificiul suprem. Obiectele și documentele etalate în expoziție cu o mare încărcătură memorială și istorico-documentară relevă perenitatea costumului popular românesc, a identității naționale, a valorilor și tradițiilor noastre ancestrale, care ne definesc și individualizează ca popor și care reușesc să reînvie lumea satului, o lume cu ritualuri, tradiții și ritmuri existențiale proprii.

Expoziția temporară Costumul popular-simbol al identității naționale reunește piese vestimentare și diferite obiecte cu caracter popular, din patrimoniul muzeului, punând în valoare frumusețea și perenitatea veșmântului tradițional de-a lungul timpului și recrează atmosfera, farmecul și parfumul unor vremuri de altădată. Costumul popular, mai ales ia românească, s-a dovedit a fi un adevărat creuzet în care s-au păstrat cele mai frumoase valori ale culturii și identității noastre ca popor, în ciuda faptului că astăzi comercialul și-a pus amprenta asupra universului tradițional moștenit, în detrimentul sufletului, care a fascinat și continuă să uimească prin cromatică, decoruri și croi și azi, să fie sursă de inspirație pentru unii creatori celebri de modă. Ia românească este sărbătorită în 50 de țări de pe șase continente, fiind piesa vestimentară cea mai cunoscută din întreg costumul popular, care face legătura cu strămoșii noștri, cu rădăcinile noastre și care ne poartă în trecut, amintindu-ne de lada de zestre a bunicii.

VASILE CHILIAN (1873-1917) -ȚĂRANUL-EROU DIN VIDRA

În anul 1930, Muzeul Militar Național primea, prin aportul generalului Arthur Văitoianu, o donație importantă referitoare la unele obiecte personale care au aparținut eroilor din timpul Primului Război Mondial, respectiv Vasile Chilian, Dumitrache Pantazică și Ștefan Secăluș.

Generalul Arthur Văitoianu (1864-1956), comandant al Diviziei 10 Infanterie, a Corpurilor 2 și 4 Armată și a Armatei 2 română, combatant activ la luptele Primului Război Mondial, după încetarea ostilităților s-a preocupat de strângerea de fonduri pentru ridicarea Mausoleelor de la Mărășești, Mărăști, Oituz și Soveja. Preocupat de cinstirea memoriei eroilor, care s-au jertfit în numele libertății și unității, a contribuit la îmbogățirea patrimoniului muzeului prin donarea unor obiecte personale (cămăși, batiste cu arnici, ștergare, scoarțe), care au aparținut unor membri ai așa-numitului „lot Chilian”.

La 26 decembrie 1916, satul Burca, comuna Vidra a fost ocupat de trupele germane, care masaseră trupe și tehnică de luptă pe malul Putnei. Vasile Chilian (1873-1917), un țăran înstărit, a organizat un grup alcătuit din rude și prieteni, care a transmis date utile Armatei Române din Moldova, referitoare la structura frontului german, la mișcările trupelor inamice sau locul depozitelor de muniție, precum și acțiuni de trecere a râului Putna, prin locuri sigure, a circa 2000 de militari români rămași în teritoriul ocupat de inamic sau evadați din lagărele de prizonieri.

Trecerea înot a râului Putna se efectua, mai ales, în nopțile fără lună sau când nivelul apei era mai mare, urmându-se cursul natural al râului. Nucleul grupului organizat și condus de eroul vrâncean Vasile Chilian, care a acționat în Munții Vrancei și Buzăului, format și din Toma Cotea, Ștefănache Secăluș, Dumitru Pantazică și Stan Barboi a fost destructurat, la sfârșitul lunii mai 1917, în urma unui incident, când 6 militari români au fost surprinși de patrulele germane, când încercau să treacă râul Putna, având asupra lor rapoartele periodice întocmite de Vasile Chilian, adresate Comandamentului Armatei Române din Moldova. Membrii grupării au fost arestați, torturați, acuzați de spionaj și judecați de Curtea Marțială a Brigăzii 89 Infanterie germană, care a pronunțat sentința executării prin împușcare.

Unul din capetele de acuzare a fost acela că acțiunile grupului Chilian au condus la victoria Armatei Române în vara anului 1917 la Mărășești. Din momentul prinderii celor implicați în aceste acțiuni subversive îndreptate împotriva ocupantului, gospodăriile le-au fost incendiate, fiind arestați și alți membri ai familiilor acestora. Există mărturii ale acelora care, fiind în detenție împreună cu Vasile Chilian, și care au primit pedepse grele pentru acuzațiile aduse de autoritățile germane, despre faptul că, în așteptarea sentinței, acesta a redactat un testement olograf. În anul 1940, osemintele acestor țărani curajoși, care prin jerfa lor se legitimează ca eroi, au fost reînhumate cu toate onorurile în racla celor „nemuritori” din Mausoleul de la Mărășești.

Clemansa Chilian (1887-1962), soția eroului, Ioana Cotea, Profira Macovei, Stanca Pantazică, Ioana Săcăluș, Ana Beșliu, Teodora Enăchescu sau Maria Șerbescu au fost acuzate de adăpostirea, hrănirea militarilor români sau transmiterea de informații vitale Armatei Române, fiind arestate și internate în lagăr, unde au fost supuse unui regim de muncă istovitor, trecând și prin închisorile Râmnicu-Sărat, Buzău și Jilava.În lotul Chilian a fost arestată și mama eroului, Floarea Chilian care, din cauza regimului de detenție, a murit în chiar ziua executării fiului său, fără să știe de sfârșitul tragic al acestuia.

Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” speră ca această expoziție să bucure sufletul tuturor acelora care iubesc autenticul, frumosul, care vor să transmită și generațiilor viitoare dragostea și respectul pentru costumul popular și obiceiurile tradiționale, pentru adevăratele valori ale culturii și identității noastre naționale.