București: expoziția de artă decorativă FERESTRE ÎNGRĂDITE. Aspirația spre libertate. Traseu cu dublu sens
16 decembrie, 2024 - 15 ianuarie, 2025
Muzeul Ororilor Comunismului în România & Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” prin Centrul Expozițional Documentar – Muzeul Școlii de Arhitectură alături de Liceul de Artă „Nicolae Tonitza” și Universitatea Națională de Arte București
vă invită la expoziția de artă decorativă
FERESTRE ÎNGRĂDITE
Aspirația spre libertate
Traseu cu dublu sens
Aspirația spre libertate
Traseu cu dublu sens
Eveniment aniversar la 35 de ani de la Revoluția din 1989
16 decembrie, ora 16:00
Curator Irina Hasnaș Hubbard
Adresă: Pinacoteca Centrului Expozițional Documentar, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, str. Academiei nr. 18-20, 010014, București.
Pentru vernisaj accesul se face prin strada Biserica Enei nr. 1-3.
Expoziţia este deschisă în perioada 16 decembrie 2024 – 15 ianuarie 2025.
Intrarea prin strada Academiei nr. 18-20.
Accesul este gratuit.
Intrarea prin strada Academiei nr. 18-20.
Accesul este gratuit.
Evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea Zidului Berlinului și a regimului comunist din România, reprezintă un moment crucial în istoria recentă a țării noastre și a întregii regiuni aflată în spatele Cortinei de Fier, izolate în perioada comunistă de lumea democratică.
Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la Revoluția Română, cele două instituții aduc un omagiu celor care au suferit în timpul regimului comunist și fac apel la memoria colectivă și individuală pentru a reflecta și analiza efectele negative ale regimului autoritar și concentraționar asupra societății noastre, care se extind până în ziua de azi.
Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la Revoluția Română, cele două instituții aduc un omagiu celor care au suferit în timpul regimului comunist și fac apel la memoria colectivă și individuală pentru a reflecta și analiza efectele negative ale regimului autoritar și concentraționar asupra societății noastre, care se extind până în ziua de azi.
Lucrările de artă aparțin atât unor artiști consacrați, cât și unor elevi de la Liceul de arte „Nicolae Tonitza”. Proiectul lansează artiștilor un îndemn de a ne apleca asupra unor subiecte și trăiri din viața noastră din perioada de opresiune și îngrădire a drepturilor a regimului comunist și a evoca plastic și creativ memoria personală sau colectivă. Scopul este de a oferi publicului, la moment aniversar, alte căi de informare sau reflectare pe lângă cele oferite de istorici, profesori, jurnaliști.
Vă așteptăm, așadar, în spațiile pinacotecii Universității unde veți descoperiți aproximativ 20 de lucrări de artă în tehnici diverse – desen, colaj, pictură, obiect, gravură.
Chiar dacă folosesc tehnici de grafică sau colaj, desen, pictură sau obiect tridimensional, artiștii au viziunea că lucrarea lor finită sau schița expusă aici poate fi transpusă în viitor la o scară mai mare, într-o lucrare de tapiserie hautte-lisse sau basse-lisse. Tapiseria este una din tehnicile tradiționale ale artei monumentale, alături de mozaic, frescă, vitraliu, sau graffiti și folosește simboluri și decorații care impactează puternic un spațiu ambiental. Publicul va putea imagina lucrările expuse drept imagini țesute, de mari dimensiuni, încadrate în arhitecturi de interior, fie ele laice sau bisericești, în instituții publice, sau cu caracter domestic.
Chiar dacă folosesc tehnici de grafică sau colaj, desen, pictură sau obiect tridimensional, artiștii au viziunea că lucrarea lor finită sau schița expusă aici poate fi transpusă în viitor la o scară mai mare, într-o lucrare de tapiserie hautte-lisse sau basse-lisse. Tapiseria este una din tehnicile tradiționale ale artei monumentale, alături de mozaic, frescă, vitraliu, sau graffiti și folosește simboluri și decorații care impactează puternic un spațiu ambiental. Publicul va putea imagina lucrările expuse drept imagini țesute, de mari dimensiuni, încadrate în arhitecturi de interior, fie ele laice sau bisericești, în instituții publice, sau cu caracter domestic.
Irina Hasnaș Hubbard, muzeograf MOCR