București: Idei în Agora „Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX”. Dialog cu prof. univ. dr. Octavian Buda

Muzeul Municipiului București a invitat publicul la Idei în Agora marți, 31 ianuarie 2023, ora 18.00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151). Octavian Buda a fost în dialog cu Sorin Antohi, pe tema: „ Nebunie și justiție la români în secolele XVII-XX”. La acest eveniment, intrarea este mereu liberă.

VIDEO INTEGRAL MAI JOS.

Octavian Buda a revenit la Idei în Agora (cf. XVI: „Domnii doctori și România modernă. Utopie, discurs și reformă instituțională”, conferință, 6.02.2018) pentru un dialog despre nebunie și justiție la români care pornește de la un volum coordonat de el la Editura Academiei în 2021, „Giudețul nebuniei. Expertize psihiatrice în trecutul românesc: 1646-1940”. Spre deosebire de majoritatea istoricilor medicinei de la noi, pozitiviști în cel mai bun caz, invitatul din această seară are o solidă cultură filozofică, precum și o bună cunoaștere a altor științe sociale și umane. La el, de pildă, referințele rituale la Foucault, de regulă ingenue ori mecanice, sunt pertinente și se înscriu în curentul mai larg, lansat în anii ’60 (când psihologia, psihiatria, psihanaliza și sociologia erau într-o profundă criză epistemologică și ideologică), de deconstrucție a tuturor paradigmelor pe baza post-structuralismului (anarhist) triumfător în științele umaniste. În plus, abordarea cuprinzătoare a lui Octavian Buda a beneficiat de evoluțiile mai recente din discuția despre natură și cultură/socializare, abordate de mine la Idei în Agora și cu Marius Turda și Jean-Jacques Askenasy – Sorin Antohi.

*****

Giudețul nebuniei este o culegere de studii care conturează un fel de „Medical History of Crime” în societatea românească. O istorie văzută prin prisma psihiatrilor, medicilor legişti şi juriştilor care au încercat în contextul epocii să găsească explicaţiile (adesea inexplicabile!) ale criminalităţii, sub toate formele ei. Pentru că, aşa cum spunea în 1913 medicul legist francez Alexandre Lacassagne, „mediul social este bulionul de cultură al criminalităţii, iar microbul este criminalul, un element ce nu capătă importanţă decât în ziua în care găseşte bulionul pe care îl face să fermenteze” – Octavian Buda.

*****

Octavian Buda (n. 1966) este medic psihiatru și istoric al medicinei. Licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii „Carol Davila” din Bucureşti (1992) şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997). Doctor în Știinţe Medicale cu o teză despre criteriologia psihiatriei judiciare. Profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii „Carol Davila”, la catedra de Istoria Medicinei (pe care o conduce din 2009) Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Între 2015-2017, preşedintele EAHMH – European Association for the History of Medicine and Health, cu sediul la Strasbourg. Predă un curs de „Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie” la Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”. Bursier al Fundaţiei Volkswagen în 1998 la Institutul de Psihiatrie Judiciară al Universităţii Libere din Berlin. Visiting Fellow al Universităţilor Oxford Brookes (2008), Liverpool (2011), Freiburg, Ulm (2012), Köln (2015), Birmingham (2016). Membru al Academiei de Științe Medicale. Membru în Academia Europaea. Studii de istoria medicinei, psihiatrie, antropologie culturală, bioetică, între care: „The face of madness in Romania: the origin of psychiatric photography in Eastern Europe”, „History of Psychiatry”, Cambridge, 2010; vol. 21, 3:278-293; „Black Death at the Outskirts of the Ottoman and Habsburg Empire: The Epidemics in the Phanariot Bucharest” (1711 -1821), în „Medicine Within and Between the Habsburg and Ottoman Empires. 18th-19th Centuries”, Winkler Verlag, Bochum, 2011. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele „Krisis” şi „Observatorul Cultura”l. A publicat studii şi recenzii pe teme de interferenţă dintre istoria medicinei şi cultură în revistele „Viaţa Medicală”, „Dilemateca”, „Cuvântul”, „Cultură, Istorie şi Civilizaţie”, „Astra”, „Observatorul Cultural”, „Lettre Internationale”, „Secolul 21”. Cărți: „Iresponsabilitatea”, 2006; „Criminalitatea, o istorie medico-legală românească”, 2007; „O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940”, 2007; „Despre regenerarea şi… degenerarea unei naţiuni”, 2009; „România fără anestezie: Discurs medical şi modernitate în vremea lui Carol I”, 2013; „Medicină socială şi identitate naţională”, 2013; „Alte capitole de istorie a psihiatriei româneşti”, 2014 (în colab.); „Scurtă istorie a revanşei”, 2016 (în colab.). „Minovici, o sută de ani de pionierat” (cu Adrian Majuru, 2017), Premiul „Andrei Oțetea” al Academiei Oamenilor de Știință din România; „Autopsii medico-istorice” (2019), Premiul „Victor Babeș” al Academiei Române; „Giudețul nebuniei. Expertize psihiatrice în trecutul românesc: 1646-1940” (2021), Premiul „Francisc Rainer” al Academiei de Științe Medicale.

*****

Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist, traducător. Membru în Academia Europaea. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Idei în Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Realizat de Muzeul Municipiului București, în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume. Întâlnirile au formate diferite și propun un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii. Filmele, postate pe YouTube la https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ. Arhiva, la www.sorinantohi.org și http://muzeulbucurestiului.ro/idei-in-agora.html. V. și https://www.facebook.com/IdeiinAgora/.

Programul a început pe 21 iunie 2017, cu un dialog între Gregory Claeys și Sorin Antohi, Marx and Marxism: Utopia, Dystopia, History. La cele 68 de evenimente și 3 reuniuni conexe au participat 95 de invitați (unii au revenit cel puțin o dată) din România (majoritatea), Armenia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Franța, Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Republica Moldova, Spania, Statele Unite, Turcia, Ungaria.

LXI: Democrația liberală în criză. Aurelian Crăiuțu în dialog cu Sorin Antohi (20.06.2022). LXII: Opera și viața. Priviri retrospective și prospective. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (4.10.2022). LXIII: Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei. Jean Jacques Askenasy în dialog cu Sorin Antohi (18.10.2022). LXIV: Imaginarul social. Corin Braga în dialog cu Sorin Antohi (28.10.2022). LXV: Ioan Petru Culianu and the History of Religions. Giovanni Casadio talks to Sorin Antohi (1.11.2022). LXVI: O meta-știință a Omului Nou? Întoarcere în România anilor 1940-1970. Marius Turda în dialog cu Sorin Antohi (Palatul Suțu). LXVII: Noica. După 35 de ani. Andrei Pleșu în dialog cu Sorin Antohi (6.12.2022). LXVIII: Situațiunea. Bilanțul unei generații istorice: 1989-2022. Alina Mungiu-Pippidi în dialog cu Sorin Antohi (17.01.2023).

În pregătire: LXX: 14.02.2023, 18:00. Război și pace în Ucraina. Radu Carp și Marianna Prîsiajniuk în dialog cu Sorin Antohi. LXXI: 28.02, 18:00. Grupul de la Iași. Contracultură și disidență în anii ‘80. Dan Alexe în dialog cu Sorin Antohi. LXXII 6-8.03 Egoistorie, microistorie, istorie. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi (Văratec; filmările, postate pe contul YouTube al MMB).

În afara seriei, dar legat de ea, au avut loc: România Mare 2.0. De la insula de latinitate la arhipelagul global, conferință organizată Sorin Antohi (23-24.11.2018); Royal Colloquium IV, From Dystopia to Posthistory. Conveners: Sorin Antohi and Gregory Claeys (23.06.2019); The Museum of the Future / Muzeul Viitorului / Museum der Zukunft. Public debate. Volker Rodekamp, Anselm Hartinger, Adrian Majuru. Moderator: Sorin Antohi (3.10.2019). Evenimentele sunt arhivate la adresele menționate mai sus.