București: Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 18 mai 2023, de la ora 17.00, la sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, la un eveniment dedicat memoriei prozatorului Mircea Nedelciu (1950-1999).

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 18 mai 2023, de la ora 17.00, la sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, la un eveniment dedicat memoriei prozatorului Mircea Nedelciu (1950-1999).

Vor vorbi: Ion Bogdan Lefter, Simona Popescu, Cristian Teodorescu, Florin Iaru, Călin-Andrei Mihăilescu.

La discuții vor mai participa: Miralena Nedelciu, Cristina Maria Nedelciu-Halip, Vladimir Epstein, Daniela Zeca-Buzura, Adriana Babeți (video), Mircea Mihăieș (video), Cornel Nistorescu, Radu Dumitriu, Vasile Mureșan Murivale, Mariana Avanu, Viorica Rusu, Mara Chirițescu, George Cardaș (fost coleg de facultate), Magda Nicolae, Gheorghe Fodoreanu (colegi de la O.N.T).

Moderator: Iuliana Miu

Cu acest prilej, în spațiul de la demisolul Muzeului va fi inaugurată o expoziție de obiecte, fotografii și documente ale scriitorului (deschisă până la 30 mai 2023), iar de la ora 19.00, în grădina Muzeului, vor rula proiecții video cu și despre Mircea Nedelciu.

* * *

Reper al optzecismului literar românesc, Mircea Nedelciu este totodată un nume marcant al prozei noastre postbelice. Rafinamentul povestirii și măiestria tehnică dovedite în cartea de debut, Aventuri într-o curte interioară (1979), distinsă cu premiul Uniunii Scriitorilor, l-au impus ca lider de generație și virtuoz al prozei scurte. A scris volume de proză scurtă (Aventuri într-o curte interioară, Efectul de ecou controlat, Amendament la instinctul proprietății, Și ieri va fi o zi, cărora li se adaugă Povestea poveștilor gen. ’80, apărut prima dată în 1998, alături de Povestea poveștilor lui Creangă, într-o ediție bilingvă româno-franceză) și romane (Zmeura de câmpie, Tratament fabulatoriu, Zodia scafandrului – neterminat – și, împreună cu Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, Femeia în roșu, una dintre cele mai valoroase lucrări postmoderne ale literaturii române). A desfășurat o bogată activitate publicistică, semnând în diverse periodice texte teoretice, articole de atitudine, a participat la dezbateri și a acordat numeroase interviuri. Printre proiectele pe care le-a inițiat se numără Asociația Culturală Româno-Franceză „Euromedia”, ASPRO (Asociația Scriitorilor Profesioniști din România), Târgul de Carte „Gaudeamus”, programul „Monitor. Topul național de carte”.

Un rol hotărâtor în formarea intelectuală a scriitorului l-a avut participarea la Cenaclul „Junimea”, condus de profesorul Ovid S. Crohmălniceanu.

După absolvirea facultății, preferând un program flexibil, care să îi permită să frecventeze în continuare cenaclul (a făcut-o pentru încă cel puțin un deceniu), autorul Tratamentului fabulatoriu a practicat mai multe meserii. A fost pentru scurt timp profesor, ghid interpret de franceză (colaborator) la ONT (Oficiul Național al Turismului) – din vremea vacanțelor studențești până în 1982 –, librar la Editura Cartea Românească, iar după 1990, funcționar al Uniunii Scriitorilor.

La începutul anilor 1990 a fost diagnosticat cu o gravă afecțiune. În sprijinul lui, scriitori, artiști plastici, muzicieni și personalități din viața publică românească au strâns fondurile necesare unei operații de transplant în Franța. În jurul suferinței lui Mircea Nedelciu s-a desfășurat unul dintre puținele momente de solidaritate scriitoricească postdecembristă.

Vă așteptăm cu drag!