
- Acest eveniment a trecut.
București: Balcanii, între identitate europeană și stereotipurile Vestului – Clubul Țăranului
31 octombrie, 2018 @ 18:00 - 22:00 EET

Warm up Culese din Balkani
Institutul pentru Cooperare Internațională și Dezvoltare – ICID
(ICID) afiliat la Școala Națională pentru Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București are plăcerea să vă invite la o dezbatere culturală despre percepțiile contradictorii privind identitatea Balcanilor între asumarea autenticității și a trecutului tumultuos, precum și confruntarea cu toate stereotipurile Vestului importate în regiune. Vă invităm astfel să reflectăm critic la întrebarea: unde începe și unde se termină identitatea europeană a Balcanilor, aflați într-o continuă scindare înăuntrul și în afara granițelor simbolice ale Europei? Evenimentul face parte din Festivalul Internațional de film antropologic Culese din Balkani 4.0.
Invitați speciali:
• Mariana Sipoș (traducătoarea volumului Fiica estului, de Clara Uson, editura Polirom)
• Anca Dumitrescu (traducătoarea volumului lui Aleksandar Hemon „Cartea vieților mele”, editura Black Button Books)
• Antoaneta Olteanu (etnolog)
Moderatoare: Miruna Butnaru-Troncotă (scriitoare, cercetătoare specializată pe Balcani, SNSPA)
Procesul de destrămare a Iugoslaviei început în 1991 s-a prelungit pe o perioadă de aproximativ două decenii și a adâncit „stigmatizarea” regiunii Balcanilor în ochii Vestului “civilizator”. Prospectul de aderare la Uniunea Europeană deschis statelor din Balcani aținut loc și de reconstrucție post-conflict, în speranța unui transfer de “identitate europeană” tip panaceu. La nivel simbolic însă, caracteristicile ‘balcanice’ se găsesc într-o varietate de discursuri culturale, politice și media, care promovează ideea unui anumit tip de „disfuncție” cronică ce persistă în Balcani de câteva decenii.
Așa apare „Balcanismul”, conceptul definit de Maria Torodova în 1997, ca fiind procedeul discursiv prin care Balcanii sunt definiți ca acel ‘Celălalt’ al Europei. Acesta se referă la reducționismul discursului vestic despre exotizarea și demonizarea Balcanilor asociați cu fenomene negative: conflictul armat, purificare etnică, fragilitate statală, moștenirea conflictului, etno-naționalismul, divizarea, tranziție întârziată, șomaj, corupție etc.
Aducând împreună traducători ai unor cărți recente dinăuntrul și din afara Balcanilor apărute recent în limba română (Clara Uson „Fiica Estului” si Aleksandar Hemon, „Cartea vieților mele”), precum și cercetători români, dezbaterea își propune să analizeze „balcanismul”
în contextul procesului de manifestare a unei identități europene în Balcani, invitând la o reflecție critică asupra „reducționismului persistent și stereotipiei Balcanilor” în discursurile Vestului.
Discuția va porni de la cele două cărți apărute recent în România, dar va aborda subiectul în sens larg, cultural/ politic și vom încuraja dezbaterea deschisă și cu publicul.
Documentarul „In Retrospect” se concentrează asupra unui aspect adesea neglijat al implicării UE în conflictele care au marcat dizolvarea fostei Iugoslavii: poziția opiniei publice. Atitudinea cetățenilor este comemorată prin examinarea rolului mass-media ca o forță care modelează opinia publică și un factor de decizie care nu este neglijabil. Lucrând în scopul creșterii gradului de conștientizare a cetățenilor europeni, proiectul abordează, de asemenea, modelele de implicare a cetățenilor în luarea deciziilor, schimbarea atitudinii față de informație și responsabilitatea UE față de țările terțe. Într-o perioadă de 16 luni, proiectul vizează implicarea a 640 de cetățeni din 3 state membre vechi ale UE (Grecia, Germania, Belgia) cu implicare activă în conflictele iugoslave și din 4 țări din Balcanii de Vest (Macedonia, Serbia, Slovenia și Bosnia-Herțegovina).
Despre „In Retrospect”:
Scenariu – Nikos Pasamitros
Editare – Silas Michalakas
Cercetare și producție video– Inter Alia (Grecia): Nikos Pasamitros, Veroniki Krikoni, Nikos Papakostas, Elena Soroliou, Silas Michalakas, Charias Livanos;
Parteneri:
• Anne Frank Educational Center (Germania): Johanna Mack, Wiebke Baumann, Destina Atasayar, Bișnek Ergin, Britta May
• European Peer Learning Organization (Belgia): Kevin Haddad, Lorena Espino, Julia Galaski
• Inštitut za Raziskovanje in Usposabljanje v Vzgoji in Izobraževanju – IVIZ (Slovenia): Matei Drnovšek, Adela Trunk, Ana Mijanović;
• Jugend- & Kulturprojekt e.V. (Germania): Lucie Polačkova, João Miranda, David Tran, Felix Müller, Sarah Haubold;
• Youth Center Cosmos (Bosnia și Herțegovina): Jasmina Banjaluckić, Anela Crnolić, Ana Jovanović, Amir Hajdarović. Azra Kujundzić;
• Youth Alliance Kruševo (Macedonia): Anelija Mitrova, Klimentina Gjorgjioska
• Vojvodina Civic Center (Serbia): Đorđe Majstorović, Bojan Krivokapić, Željka Cvejin, Željko Stanetić.
Inter Alia este un punct de întâlnire al acțiunii civice, activ în domeniile educației, activității de tineret și culturii, asumându-și scopul de a:
• Promova și spori interconectarea și eficacitatea acțiunilor civice și a societății civile în influențarea procesului decizional la orice nivel;
• Împuternici tinerii și spori oportunitățile de angajare prin formare, dezvoltarea abilităților și participarea civică și socială;
• Confrunta stereotipurile interpersonale și inter-grupuri și spori înțelegerea interculturală în interiorul și în afara limitelor percepute ale Europei ca mijloc de asigurare a păcii și bunăstării.
In Retrospect FB.com/inretrospectproject
Vă așteptăm cu interes!