București: expoziţia temporară ”Cecilia Cuţescu Storck. Grafică de călătorie – prin Lisabona, Toledo, Fiesole, Assisi, Balcic sau Istanbul”.

Începând din data de 6 septembrie 2019, în decorul spectaculos oferit de Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck (str. Vasile Alecsandri, nr. 16) Muzeul Municipiului București deschide expoziţia temporară ”Cecilia Cuţescu Storck. Grafică de călătorie – prin Lisabona, Toledo, Fiesole, Assisi, Balcic sau Istanbul”.

Vernisajul va avea loc vineri 6 septembrie 2019, ora 18.00, la Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck. Accesul la vernisaj este liber.

<< Cecilia Cuţescu Storck a cunoscut notorietatea foarte rapid după finalizarea studiilor efectuate la München şi Paris. Prima expoziţie personală o va deschide chiar în capitala Franţei, într-o sală de pe strada Laffitte, spaţiu cunoscut pentru numărul mare de galerii de artă moderniste. După succesul parizian, Cecilia revine în ţară şi în anul 1906 deschide prima sa expoziţie personală în România, în două săli ale Ateneului Român. Cu această ocazie prezintă publicului o selecţie de pictură şi lucrări de artă grafică, realizate în timpul călătoriilor efectuate în perioada studiilor.

Pictoriţa a considerat călătoria ca o necesitate stringentă de a se raporta la noile direcţii ale artei europene şi o afirmă explicit: „Nevoia de reîmprospătare şi dorinţa de a-mi lărgi înţelegerea şi de a sorbi din toate manifestările noi de artă ce-mi putea da occidentul, mă împingea spre călătorii, pe care le făceam toate pentru studii.” Dorinţa de a se perfecţiona prin contactul cu marea artă vest-europeană nu a părăsit-o întreaga viaţă: „De câte ori mi se încredinţa vreo comandă mai importantă, înainte sau la urmă, alergam să văd minunile de artă din Italia şi Franţa”.

Stabilită pentru câţiva ani la Paris, Cecilia Cuțescu Storck a considerat Franța a doua sa patrie. Vizitele efectuate ulterior în diferite zone ale Franței au devenit o importantă sursă de inspiraţie pentru opera sa. Chiar unul dintre desenele ce urmează să fie prezentat în cadrul expoziţiei, realizat în tuş şi laviuri de tuş, reproduce un peisaj cu pod la Carcassonne. Fascinată de arhitectura urbană, pictoriţa oscilează în toate peisajele sale de călătorie între invocarea sporadică a citatului arhitectural şi transpunerea integrală, aproape fotografică, a peisajului urban observat.

La Lisabona sau la Toledo, Cecilia Cuţescu Storck manifestă, în peisajele urbane desenate, o acribie de reprezentare aproape topografică. În 1943, în capitala Portugaliei se opreşte în Piaţa Rossio (sau Praca de Dom Pedro IV) şi o desenează din diferite unchiuri, fascinată şi de perspectiva în care se conturează o veche catedrală în ruine. La Palma de Mallorca, în schimb, o inspiră cu precădere grădinile cu palmieri şi, prin linia dezinvoltă a desenului, ne transpune într-o natură paradisiacă.

În numeroasele sale popasuri europene Cecilia Cuţescu Storck se opreşte şi la Fiesole, lângă Florenţa: „Mergând pe drumurile încântătoarei Italii, ajungeam pe cărarea mărginită de cipreşi [chiparoşi] ce duce de la Florenţa la Fiesole, vizitam cuibul retras al pictorului Böcklin şi ajungeam tocmai la înălţimea încununată cu Bisericuţa clădită de însuşi Sfântul Francisc.”

Din seria călătoriilor sale mediteraneene nu putea lipsi Istanbulul cu farmecul său oriental, în expunere urmând să fie prezentat şi un magnific peisaj, o panoramă care ilustrează Cornul de aur, având reproduse în prim-planul desenului siluetele verticale ale unor impresionanţi chiparoşi.

La Balcic, unde soţii Storck călătoreau adeseori şi îşi construiseră o elegantă locuinţă, artista se află într-un mediu familiar, inspirată de peisajul exotic şi de localităţile pitoreşti: „o porneam spre satul tătărăsc, care strălucea în arşiţa soarelui, fără pomi şi în vecinătatea cimitirului de o frumuseţe arhaică”. De altfel, artista mărturisea în cartea sa Fresca unei vieţi, că: „Datoresc acestui peisaj tremurător de frumuseţe al Balcicului, inspiraţia a patru expoziţii de pictură.”

Pentru Cecilia Cuţescu Storck, în fond, toate călătoriile realizate au fost o importantă sursă de reîmprospătare a creaţiei artistice, o ocazie de a explora noi spaţii culturale, într-un registru european ce devenea, în prima jumătate a secolului XX, tot mai cosmopolit>> –

Dr. Elena Olariu, Director Adjunct – Secţia Artă