Cernavodă: Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă desfăşurarea unui nou proiect de educaţie culturală co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional: CAPIDAVA REDIVIVA. Pe parcursul a patru zile (29 iulie –1 august 2009), grupe de elevi din localităţile Cernavodă şi Topalu vor avea ocazia să descopere într-un mod atractiv ― care să le stimuleze deopotrivă curiozitatea şi imaginaţia ― moştenirea culturală a antichităţii romane, pornind de la un important sit arheologic de la Dunărea de Jos, cetatea Capidava.

Având ca repere şi argumente deopotrivă vestigiile şi istoria – vechi de secole – ale acestui important punct defensiv al Imperiului Roman la Dunăre – Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) în colaborare cu o serie de parteneri propune o nouă abordare în ceea ce priveşte pedagogia patrimoniului, respectiv implicarea elevilor şi a comunităţilor locale din zonele în care se desfăşoară unele dintre cele mai reprezentative cercetări arheologice din România.

Seria de activităţi educaţionale dedicate celor mai tineri dintre membrii acestor comunităţi locale se va desfăşura atât în cadrul sitului arheologic Capidava, precum şi la şcoala generală din comuna Topalu. Modulele educaţionale au fost proiectate astfel încât prin îmbinarea învăţării şi a jocurilor, copii să poată înţelege mai bine semnificaţia şi importanţa patrimoniului arheologic local şi naţional, să poată observa detaliile specifice legate de cercetarea arheologică de teren, precum şi a celor privind protejarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice.

Proiectul ― coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României – Centrul Naţional de Cercetare în Domeniul Muzeologiei „Radu Florescu” ― este organizat în parteneriat cu Seminarul de Arheologie din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, două importante muzee din Constanţa (Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie), Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanţa şi Asociaţia Antiquitas şi cu sprijinul primăriilor din Cernavodă şi Topalu.

Ziua de 1 august marchează „Ziua porţilor deschise” a şantierului arheologic Capidava şi este în întregime dedicată tuturor celor care vor dori să viziteze situl şi să afle ― în cadrul unor vizite ghidate special pregătite pentru această ocazie ― istoria anticei cetăţi. Vă invităm să fiţi alături de noi şi să contribuiţi prin aceasta la recunoaşterea şi viitorul Capidavei, un sit emblematic al civilizaţiei romane în zona dunăreană.

 

 

 

Informaţii suplimentare:

www.mnir.ro – secţiunea „evenimente”

Persoane de contact:

dr. Ioan Opriş, conferenţiar universitar (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Istorie – Seminarul de Arheologie) şi responsabil ştiinţific al sitului arheologic Capidava: ioan.opris@gmail.com

Monica Bîră, muzeograf, Muzeul Naţional de Istorie a României – tel: 021 315 82 07 / int. 1012 sau1059, e-mail: monica.bira@gmail.com

CAPIDAVA REDIVIVA

Proiect de educaţie culturală co-finanţat de AFCN

Program

MIERCURI, 29 iulie 2009

 

Activităţi educaţionale pentru elevi

 

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

 

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

 

Participanţi: elevi de laColegiul Energetic Cernavodă

 

JOI, 30 iulie 2009

 

Activităţi educaţionale pentru elevi

 

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

 

Participanţi: elevi de la Şcoala generală nr. 2, Cernavodă

 

VINERI, 31 iulie 2009

 

Activităţi educaţionale pentru elevi

 

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

 

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

Participanţi: – elevi de la Şcoala generală nr. 4, Cernavodă

 

SAMBATA, 1 august 2009

 

Ziua porţilor deschise la Capidava

 

09.00 – 17.00 vizite ghidate pentru copii şi adulţi pe situl arheologic de la Capidava

 

Activităţi educaţionale pentru elevi

 

Şantierul arheologic „ Capidava”

09.00 – 09.30

o vizită interactivă

Şcoala generală Topalu

09.45 – 10.30

o modul de educaţional „Romanitatea – elemente de identitate culturală”

10.40 – 11.30

o atelier interactiv „Ubii – soldaţi ai imperiului la Capidva”

11.30 – 11.50

o pauza (gustare)

11. 50 – 12.50

o atelier interactiv „Zeii Romani denumesc planetele”

 

Participanţi: elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Topalu şi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa

 

Atelier pedagogic

 

14.00 – 16.00

o ghidul pedagogic de pregătire a vizitei pe sit – propuneri de îmbunătăţire

Participanţi: elevi de la Colegiul Naţional Pedagogic „Constantin Brătescu” – Constanţa, muzeografi, arheologi, studenţi

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA

― material informativ suplimentar —

Proiectul de educaţie culturală CAPIDAVA REDIVIVA îşi propune ca prin desfăşurarea unor activităţi culturale dedicate cu precădere copiilor şi organizate prin implicarea unor instituţii centrale şi locale, aparţinând deopotrivă sectorului cultural precum şi al celui de învăţământ, să creeze premisele favorabile dezvoltării unei noi viziuni asupra pedagogiei patrimoniului. Cum îi învăţăm pe cei mici să cunoască moştenirea culturală a zonei din care provin, să cunoască realităţi care au aparţinut unor epoci trecute şi care au lăsat însă urme vizibile până în zilele noastre; cum îi implicăm în păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural, cum să-i facem conştienţi de importanţa dar şi de fragilitatea acestuia. Acestea au fost câteva din întrebările cărora acest proiect a încercat să le răspundă, concentrându-se asupra câtorva comunităţi aflate în apropierea unuia sit emblematic pentru epoca romană: cetatea de la Capidava.

De asemenea, pornind de la ideea că autorităţile locale dar şi simplii locuitori ai comunităţilor aflate în apropierea siturilor pe care se desfăşoară cercetări sistematice vor fi din ce în ce mai angrenaţi în procesul de punere în valorare — culturală şi de ce nu şi economică ― s-a dorit implementarea unui model de bună practică între, pe de-o parte comunitatea ştiinţifică (cercetători, arheologi, studenţi) care îşi desfăşoară activitatea vară de vară pe şantierul de la Capidava şi, pe de altă parte, comunitatea locală. Atenţia s-a îndreptat fireşte către cei mai tineri dintre membrii acesteia, copii, deoarece şi de ei va depinde pe viitor felul în care situl arheologic de o valoare deosebită de la Capidava va fi gestionat şi protejat.

Activităţile educaţionale propuse elevilor cuprind două secţiuni:

· vizită interactivă pe şantierul arheologic, unde vor avea ocazia să asculte cu mai multă atenţie povestea zidurilor acestei cetăţi romane care a fost construită în cadrul planului de pregătire a războaielor împotriva dacilor de către împăratul Traian şi care a trecut prin perioade de înflorire economică dar şi prin momente extrem de dificile, cum ar fi anii 248-250 când a fost distrusă în timpul atacurilor gotice, pentru a fi reconstruită din temelie ulterior.

· modul educaţional care include o serie de materiale didactice (jocuri, fişe, planşe) elaborate special în cadrul acestui proiect cu scopul de a facilita abordarea unor subiecte referitoare la civilizaţia romană precum şi la moştenirea culturală a antichităţii.

În desfăşurarea efectivă a activităţilor educaţionale din proiect (aflate acum la cea de-a doua etapă, prima având loc la Constanţa) au fost implicaţi şi elevi de la Colegiul Pedagogic din Constanţa, care se pregătesc pentru a deveni animatori culturali, îndeletnicire care, ţinând cont de numeroasele situri arheologice din Dobrogea, deţine un mare potenţial de dezvoltare.

Proiectul urmăreşte să readucă în atenţia publicului şi eforturile de cercetare sistematică a siturilor istorice întreprinse în general de către arheologi, şi în special de iniţiatorii şi promotorii cercetărilor de la Capidava, Grigore (1892-1960) şi Radu Florescu (1932-2003).

 

Cetatea de la Capidava – repere istorice, cronologice şi de cercetare

Situată pe malul Dunării, cetatea de la Capidava făcea parte împreună cu alte fortificaţii precum Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum şi Aegyssus dintr-o linie defensivă al cărei scop urmărea două obiective complementare: crearea unor condiţii favorabile pentru continuarea expansiunii imperiului precum şi asigurarea securităţii locuitorilor din provinciile romane prin oprirea unor eventuale atacuri ale populaţiilor învecinate.

Construită în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea pe locul unei fortificaţii dacice – aşa cum indică numele – cetatea de la Capidava a fost un punct important în sistemul de apărare al Imperiului Roman. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate anul în care a fost ridicată – cândva între 98 – 106 – apariţia cetăţii trebuie pusă în legătură cu pregătirile făcute de Traian în vederea câştigării războiului împotriva dacilor. Asemenea tuturor construcţiilor cu caracter defensiv şi Capidava a fost construită utilizându-se forţa de muncă a soldaţilor. Inscripţiile găsite aici confirmă faptul că au fost detaşamentele aparţinând Legiunilor V Macedonica de la Troesmis şi XI Claudia de la Durostorum, cele care au ridicat un castellum pe stânca de la Capidava, cu scopul de a controla vadul Dunării.

Ca multe dintre oraşele romane de provincie, Capidava s-a dezvoltat pornind de la fortificaţia militară iniţială care a înglobat apoi atât vechea aşezare autohtonă (a geţilor) aflată în apropiere cât şi structurile care se dezvoltă inevitabil în jurul campamentului militar şi care au legătură cu o serie de activităţi menite să furnizeze cele necesare soldaţilor staţionaţi aici.

Rolul defensiv propriu-zis al cetăţii a fost asumat la început de către garnizoana formată din Cohors I Ubiorum, înlocuită în timpul războaielor dacice cu o altă formaţiune militară, al cărei nume indică tot o origine germanică (Cohors I Germanorum civium romanorum), care a staţionat aici până în secolul III.

În ultimele secole ale stăpânirii romane din zonă, care se suprapun cu transgresarea Imperiului Roman către forma sa bizantină dar şi cu o creştere a frecvenţei şi a forţei atacurilor barbare, Capidava cunoaşte o perioadă dificilă, fiind chiar distrusă în timpul atacurilor gotice din 248-250, şi apoi refăcută din temelie în vremea împăraţilor Gallienus, Aurelian sau a lui Diocleţian. Cercetările arheologice au evidenţiat faptul că refaceri succesive – parţiale – au fost făcute şi în sec IV şi V, când cetatea a fost din nou afectată de violenţa atacurilor barbare. Ultimele urme ale prezenţei romano-bizantine în cetate au putut fi plasate în timp cu ajutorul monedelor, astfel încât putem plasa cu siguranţă abandonarea cetăţii de către reprezentanţi ai puterii oficiale în primul sfert al secolului al VII-lea (ultima monedă descoperită datând din anul 614).

Cercetările arheologice au început aici în 1924, şantierul de la Capidava făcând parte din seria celor deschise în perioada interbelică de discipolii renumitului arheolog Vasile Pârvan.

În momentul de faţă arheologii îşi desfăşoară aici activitatea vară de vară, la cercetările întreprinse sub coordonarea şefului de şantier dr. Ioan C. Opriş – participând echipe provenite de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Istorie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie – Constanţa.

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC