Cluj-Napoca: „Exponatul lunii Octombrie” la Muzeul Mitropoliei Clujului este icoana „Maica Domnului Panakranta”

Dragi prieteni ai Muzeului Mitropoliei Clujului,

„Exponatul lunii Octombrie” este icoana „Maica Domnului Panakranta”. Pictată în anul 1845, ea provine cel mai probabil din biserica de la Petea (județul Cluj). Având dimensiunile de 67/50 cm, (inclusiv rama), icoana este realizată de un pictor încă necunoscut (aceluiași autor aparținându-i icoana „soră” Deisis din colecția muzeului nostru, dar și alte două icoane păstrate în colecția Szocs) într-un atelier din sudul Transilvaniei.

Icoana „Maica Domnului Panakranta” constituie unul dintre tipurile iconografice ale Maicii Domnului (Milostivă) reprezentată pe tron. Pictată pe sticlă realizată manual, icoana este împărțită în două registre.

În registrul superior, Maica Domnului este redată semiprofil, înveșmântată cu un maforion roșu, iar sub maforion, o tunică albastră, cu mânecuțe cărămizii-aurii. Ea îl poartă pe Iisus-Copil pe brațul stâng, iar în mâna dreaptă, ea are un sceptru. Pruncul este înveșmântat într-un hiton alb-gri și un himation roșu-cărămiziu. El binecuvintează cu mâna dreaptă, în timp ce susține în mâna stângă globul cruciger (alături de sceptru și coroană, globul cruciger este unul dintre simbolurile regale/imperiale). Chipul Pruncului este încadrat într-un nimb crucifer. El exprimă o atitudine hieratică și austeră. În plan secund, sunt redați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, stând în picioare, înaripați, cu îmbrăcămintea în aceleași nuanțe, încadrând-o pe Maica Domnului cu Pruncul. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în partea dreaptă, el ținând în mâna dreaptă sabia de foc și în mâna stângă un glob (cu textul Cine este ca Dumnezeu). Sfântul Arhanghel Gavriil este pictat în partea stângă, având în mâini un crin și un glob (cu textul Bucură-te cea plină de dar). Deasupra Arhanghelilor găsim poziționați doi heruvimi.

Cromatica este bine proporționată, inspirând ordine și echilibru. Valoarea carnației este realizată prin suprapunerea straturilor de culoare în ulei de la brun, folosit pentru a reda umbrele, la un roz-alb pentru luminozitate. Pictorul realizează o trecere fină între umbră și lumină, icoana prezentând interferențe bizantine și apusene.

În registrul inferior, icoana înfățișează un peisaj monahal, imaginea mai multor mănăstiri ducând cu gândul la Sfântul Munte Athos. De altfel, acest registru cuprinde un fragment dintr-un proskynetarion pentru care s-a folosit ca model o gravură athonită din anul 1806.

Ambele registre sunt încadrate de o ramă dublă, aurită care prezintă și ornamentație florală. La o cercetare în amănunt a versoului icoanei pe suportul de lemn protector se poate identifica o dublă inscripție, una realizată prin scrijelire și o alta, greu descifrabilă, cu vopsea roșie. Ambele fac referire la un anume „Petru Imburuș” (Ambruș?), nume care apare atât incizat (scrijelit), cât și în textul scris cu roșu „a lui Petru Imburuș…”.

Vă așteptăm cu drag!