Cluj-Napoca: Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă

MĂRTURII DIN ATMOSFERA UNEI EPOCI.
GRAFICA LUI NICOLAE GRIGORESCU LA MUZEUL DE ARTĂ CLUJ
GRAFICĂ
18 septembrie 2019 – 6 octombrie 2019
Vernisaj: miercuri, 18 septembrie 2019, ora 17

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 18 septembrie – 6 octombrie 2019, expoziţia „Mărturii din atmosfera unei epoci. Grafica lui Nicolae Grigorescu la Muzeul de Artă Cluj” cu lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 18 septembrie 2019, ora 17, în sălile de expoziţii ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 30) în prezenţa managerului muzeului, Lucian Nastasă-Kovács și a curatorului expoziţiei, dr. Ioana Filipescu.

Nicolae Grigorescu (Văcărești de Răstoaca, județul Dâmbovița, 15 mai 1838 – Câmpina, județul Prahova, 24 iulie 1907) se numără, alături de Theodor Aman, Ion Andreescu și Ștefan Luchian, printre promotorii picturii moderne românești. Acesta și-a desăvârșit educația artistică în timpul studiilor la Paris (Școala Națională Superioară de Arte Frumoase, 1861-1863).

Fondul muzeului clujean este alcătuit din 96 de schițe cu subiecte diferite: portrete, studii de figură, scene de gen, arhitectură sau scene de război, fiind inițial cercetat și publicat în anul 1967 de către Alexandra Furnică-Rus și Negoiță Lăptoiu (cu o prefață de Viorica Guy Marica). Aceste consemnări vizuale au fost transpuse în creion pe hârtie, cărbune și acuarelă, majoritatea provenind din colecția celui mai important donator al muzeului, avocatul Virgil Cioflec (1876-1948). Achizițiile acestuia (începutul secolului XX) erau făcute indirect, cei doi, artistul și colecționarul, situându-se în anturaje sociale diferite (Grigorescu aparținând celui format din Delavrancea – Vlahuță). Până în anul 1916, Cioflec achiziționase aproximativ 30 de picturi (din toate etapele creației: ucenicie, epoca barbizoniană, 1870-1877, 1886-1895, 1896-1907) și o serie de desene: Pictorul și prietenul său Bassarabescu în excursie alpină, Siesta doctorului Bernath, Bătrâna și pictorul (peniță), Moschee, Țăran (creion), Copil de țăran francez, Evreu, Celebrități din Bacău.

Lucrările au fost expuse inițial pe simezele Institutului de Studii Clasice ale Universității Regele Ferdinand I (fosta stradă General Gherescu 2, actuala Daicoviciu) în trei săli, expoziția fiind organizată de pictorul Catul Bogdan. Inaugurarea expoziției a avut loc pe data de 21 octombrie 1930, în prezența donatorului și a directorului institutului, profesorul Panaitescu, avându-i ca oaspeți de cinste pe Regele Carol al II-lea și Regina Maria.

Primul catalog al colecției a fost conceput de către profesorul Emil Panaitescu în anul 1930. Trei ani mai târziu (1933), Virgil Vătășianu, proaspăt întors de la studiile de doctorat din Viena, a elaborat o versiune mai complexă a colecției. Prima sală a fost destinată în totalitate capodoperelor lui Nicolae Grigorescu (21 picturi în ulei, 2 acuarele, 1 sepia și 8 desene), pentru ca cea de-a doua să aparțină lui Luchian, iar ultima celorlalte lucrări. Zece dintre desenele muzeului au făcut parte dintre operele expuse în sala destinată pictorului Grigorescu și catalogate de către V. Vătășianu în 1933: Copil de țăran francez, Țăran șezînd cu traista în spinare, Evreu galițian, Convalescentă, Copil șezînd, Fată, Portiță și biserică, Capete de evrei și galițieni, Peisaj cu cumpănă, Bivuac la Nicopole. Celelalte 86 de desene din colecție au fost cumpărate ulterior anului 1930 din fondul Cioflec sau de la Carol Pleșa și Venera Negru.
Virgil Cioflec este printre primii autori care realizează o monografie dedicată pictorului în anul 1925, urmând-o pe cea scrisă de către Alexandru Vlahuță în 1910 (cu o versiune în limba franceză din 1911).

Prin această expoziție, se dorește valorificarea lucrărilor de grafică realizate de Nicolae Grigorescu, aflate în patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.