Constanța: expoziția Les Fleurs du mal, 11 octombrie – 30 noiembrie 2024

Les Fleurs du mal, ca titlu al expoziției, evocă nu doar simbolismul lui Charles Baudelaire, ci și influențele toxice subtile care se strecoară insidios în viața fiecărui creator, intensificând povara și drama parcursului artistic. Reflecțiile lui Baudelaire asupra ciocnirii dintre o lume ideală și teatrul falsității, ce domină interacțiunile sociale, rămân valabile și astăzi.

14 artiști contemporani:

Olimpiu Bandalac, Irina Cîmpeanu, Nora Cupcencu, Matei Emanuel, Dumitru Gorzo, Petru Lucaci, Alex Mirutziu, Gili Mocanu, Denis Nanciu, Răzvan Neagoe, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Beniamin Popescu, Alexandru Ranga, explorează teme mari precum alienarea, dezalienarea și problemele legate de identitate, printr-o diversitate de medii artistice – pictură, sculptură, fotografie, instalație site-specific și film/eseu – .

Chiar dacă este vorba despre o alienare din cauze diferite, pe paliere diferite, ea este una subtilă, asemănătoare cu cea pe care Jean-Paul Sartre o descrie în Ființa și neantul, unde omul este „condamnat la libertate” și, totodată, la povara de a-și crea propriul sens în lume.

Temele legate de identitate se împletesc cu explorarea morții, văzută nu doar ca o finalitate fizică, ci și ca o moarte simbolică, un fel de repetiție pentru moarte, o repetiție cu public, în care există această încercare de a îmbrățișa un posibil punct terminus al vieții printr-o existență în acord cu propriul suflet. Fie că este vorba despre o alienare de sine, existențială, socială sau culturală, acești artiști navighează împotriva vânturilor nevăzute ale unei lumi veșnic nemulțumite.

Florile răului nu reprezintă doar corupția sufletească, ci și posibila renaștere prin suferință, expresia unui dialog între forțele care constrâng și cele care eliberează, arta fiind canalul prin care acești artiști aleg să țină în fața lumii oglinda realității. Astfel, în haosul experiențelor urbane și al alienării sociale și culturale, se nasc florile, iar, în mijlocul grădinii, artiștii construiesc o formă nouă de libertate, una contagioasă, care transcende limitele impuse de exterior, putând elibera și alte persoane dispuse să gândească.

Expozitia radiografiază atât vulnerabilitatea, cât și puterea artistului, într-un context în care prieteniile, alianțele și presiunile sociale îi pot determina traiectoria. Astfel, fiecare lucrare prezentată în această expoziție devine un manifest personal – o declarație de libertate în fața unui sistem ce nu mai poate induce sentimentul de înstrăinare. Această transcendere a alienării, fie ea socială, culturală ori existențială, devine miezul noii identități revendicate de acești artiști. Ei se mută chiar în interiorul existenței, singurii străini rămânând cei care caută în afara lor validarea identității artistice sau personale. În acest peisaj, alienarea nu mai este doar o forță care distruge, ci un punct de plecare pentru redefinirea sinelui, a culturii și a societății.

Curator: Nora Cupcencu