Craiova: manifestarea culturală “Știinţele mării în România – începuturi”, acțiune prin care se vor marca două evenimente înscrise în calendarul ecologic, respectiv: Ziua Mondială a Mediului Marin și Ziua Mondială a Mării Negre.

Secția de Științele Naturii a Muzeului Olteniei, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța, organizează vineri, 18 octombrie, ora 11.00 în sala de conferințe a secției, din strada Popa Șapcă nr. 8, manifestarea culturală “Știinţele mării în România – începuturi”, acțiune prin care se vor marca două evenimente înscrise în calendarul ecologic, respectiv: Ziua Mondială a Mediului Marin și Ziua Mondială a Mării Negre.
Conferința, ce se înscrie în cad cadrul proiectului cultural-educativ – Mediul și Sănătatea, va fi susținută de către doamna Dr. ing. Tania Zaharia, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța, și coordonată de cătremuzeograf Dr. Ionelia Claudia Goga.
Realizată într-o manieră interactivă, manifestarea culturală va prezenta inclusiv videoproiecții la care vor lua parte studenți ai Departamentului de Geografie al Facultății de Științe a Universității din Craiova, coordonați de lector univ. dr. Mihaela Licurici, elevi de la Colegiul Național Carol I, coordonați de prof. dr Carmen Ciuculescu dar și colaboratori științifici ai muzeului.
Tema propusă vizează evoluția activităților maritime în România, de la primele cercetări care au debutat cu peste 100 de ani în urmă, la interfața Dunăre – Marea Neagră. Cercetarea biologică marină a debutat spre sfârşitul secolului al XIX – lea și a coincis cu preocupările similare la nivel mondial precum, expediţia belgiană în Antarctica (1897 – 1898), cu participarea celui mai remarcabil biolog român, Emil Racoviţă.
O altă expediţie de o importanță majoră a fost organizată de Grigore Antipa în 1893 timp de nouă luni la bordul crucişătorului „ELISABETA″, al Marinei Militare a României, expediție care a prezentat un interes regional deosebit, deoarece au fost studiate formele de viață adăpostite de către Marea Neagră.
Această expediția pe mare s-a desfășurat în trei etape, fiind cunoscută în istoria cercetării științifice ca prima cercetare oceanografică românească.
Prima etapă s-a desfășurat în perioada 15 mai – 15 iulie, pe traseul Constanța – Mangalia – Tuzla – Sf. Gheorghe – Sulina. Cea de-a doua etapa a durat 42 de zile și a avut ca obiectiv înconjurul Mării Negre (Sulina – Constanța – Istanbul – Sinop – Sevastopol – Odessa), iar ultima parte a expediției, de numai cinci zile (5-20 septembrie), s-a desfășurat în apele teritoriale românești ale Mării Negre. Expediția a fost repetată în 1894 şi 1895, pe bricul „Mirceaˮ și pe canoniera „Grivițaˮ.
Efectuând sondaje de adâncime, dragarea fundului și colectarea de faună bentică și pelagică, Antipa a căutat în expediția sa și alte surse de informații, în special în timpul opririlor în cele opt porturi ale Mării Negre, iar în stațiunile de cercetare rusești Sevastopol și Odesa a luat contact cu marii savanți ruși. Ulterior cercetările realizate de Antipa au fost publicate în monografia „Marea Neagră”.
Prelegerea va arăta în paralel, fragmente din monografia savantului și situația actuală a ecosistemului, tocmai pentru a sublinia actualitatea acestuia și spiritul vizionar al savantului.
Totodată, graţie harului excepţional al lui Antipa, membru al Institutului Oceanografic din Paris, România a contribuit la crearea (1919) şi ulterior la dezvoltarea şi creşterea prestigiului Comisiei Internaţionale pentru Explorarea Ştiinţifică a Mării Mediterane (CIESM), cel mai vechi, longeviv şi prestigios organism european dedicat cercetărilor oceanografice.
În acest an, comisia menționată celebrează 100 de ani de la înființare, fiind emis, cu această ocazie și un timbru emblematic, de către Oficiul Poștal din Monaco, țara care găzduiește sediul Comisiei.
Ca investigator major al Mării Negre, G. Antipa a mărturisit că interesul pentru oceanografia biologică a fost stimulat de către Prinţul Albert I de Monaco.
Ca o concluzie generală, putem afirma că cercetările începute de către savantul Grigore Antipa asupra Mării Negre acum mai bine de 100 de ani, sunt continuate de cercetători entuziaști care pastreză și îmbogățesc moștenirea primită de la ilustrul lor mentor.