Dezbateri și video-expoziție | CERCUL LITERAR DE LA SIBIU.GENERAȚIA RECUPERATĂ. Centenare cerchiste

Importanța Cercului Literar de la Sibiu (CLS), creat în perioada ultimului război mondial (1943), rămâne și astăzi centrală pentru cultura română. Benefica sinteză pe care au propus-o și au realizat-o cerchiștii, între junimismul maiorescian şi direcția creatoare inspirată de Sburătorul lovinescian, rămâne fără precedent în istoria literaturii române. Ea a dat o grupare literară importantă și a contribuit la formarea unor scriitori de anvergură: alături de Radu Stanca, liderul teoretic al grupării, eseist, dramaturg și teoretician al teatrului, I. Negoițescu, un critic literar extrem de original și inovator, și Ștefan Aug. Doinaș, poet de dimensiune europeană, eseist, teoretician și critic de poezie; împreună cu ei – prozatorul I. D. Sîrbu – marea revelație a anilor ’90, criticul și istoricul literar Nicolae Balotă, redat cititorilor în anii din urmă și ca autor al unei excepționale proze memorialistice; criticii Ovidiu Cotruș, Cornel Regman și Eugen Todoran, poeții și admirabilii traducători Eta Boeriu, Ioanichie Olteanu și Wolf von Aichelburg, filosoful Titus Mocanu, istoricul de artă Deliu Petroiu, Radu Enescu și alții încă.

Prin program și operă, membrii CLS sunt, structural, europeni. Creația lor este unul dintre capitolele care legitimează cultura română ca fiind una a valorilor europene. După aproape 70 de ani de la instalarea regimului comunist, cu efecte dezastruoase pentru existența membrilor CLS (majoritatea acestora au fost victimele unor procese înscenate politic și ai anilor grei de detenție), acest capitol al culturii române continuă să conțină necunoscute.

„Dacă totalitarismul de extremă stângă nu i-ar fi retezat libera creștere” – avea să spună criticul și istoricul literar Ion Vartic (în „Cuvânt înainte” la Aquarium, eseuri programatice de Radu Stanca, Editura Tracus Arte, 2012), – generația cerchiștilor „ar fi însemnat, pentru România, maturitatea spiritului creator, european și democrat […] ”.
Cu destine frânte de dictatură, cerchiștii înving teroarea politică prin bogăția și importanța operei lăsate posterității, dovedind că sunt, nu o generație pierdută, ci una recuperată.

Prin proiectul Fundației Culturale Secolul 21, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, și prin parteneriatul cu Muzeul Național al Literaturii Române, vor fi organizate trei dezbateri, care vor fi difuzate on-line, in perioada 29 iunie – 1 iulie 2020, de la ora 19.00, prin intermediul paginii de Facebook a MNLR, și care vor debuta cu vernisajul video-expoziției „Cercul literar: de la Sibiu la MNLR”, care valorifică documente din arhiva MNLR și din fondul Fundației Culturale Secolul 21. Materialele vor fi disponibile și pe noua platformă a MNLR, culturaindirect.ro.

Tematica zilei de 29 iunie 2020

Manifestul Cercului Literar de la Sibiu; Cercul Literar de la Sibiu și teatrul; La final de centenar I.D. Sîrbu (2019); Centenar Radu Stanca (2020)

Invitați: Ion Vartic, critic și istoric literar, Cosmin Ciotloș, critic literar, Alina Ledeanu, director al revistei Secolul 21 și coordonator al proiectului
Moderator: Ioan Cristescu, directorul MNLR

Tematica zilei de 30 iunie 2020

Citirea și recitirea literaturii române la Cercul Literar de la Sibiu – în pregătirea centenarului I. Negoițescu (2021) – Poezia lui Eminescu; Istoria Literaturii Române de I. Negoițescu

Invitați: Carmen Mușat, critic literar, director al revistei „Observator Cultural”, Ioan Cristescu, directorul MNLR, Ion Vianu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar
Moderator: Alina Ledeanu

Tematica zilei de 1 iulie 2020

Cerchiștii sub vremuri – între opțiunea estetică și aceea socio-politică; Doinaș și lupta cu / pentru limba română. În pregătirea centenarului Ștefan Aug. Doinaș (2022)

Invitat: Gelu Ionescu, critic literar, Ioan Cristescu, directorul MNLR, Cosmin Ciotloș, critic literar
Moderator: Alina Ledeanu

***
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.