Drobeta-Turnu Severin: Piesa lunii octombrie. Capăt de furcă de tors din sticlă

Piesa lunii octombrie

Capăt de furcă de tors din sticlă

Datare: Epoca romană, secolele II-III.
Descoperire: Orașul roman Drobeta, str. Kiseleff, nr. 4, an 2019.

Comentariu:
Acest gen de piesă este prima descoperită în teritoriul fostei provincii romane Dacia, iar cele mai apropiate analogii provin din descoperirile făcute în orașul roman Aquincum (Budapesta, Ungaria).
Furca de tors trebuie privită în principal ca un simbol și nu ca un instrument de uz casnic. Topos-ul femeii ideale tradiționale, care îi oferă familiei haine, apare în repetate tradiții literare și iconografice. Ideea de lanam fecit (prepararea lânei) a supraviețuit în perioada în care pregătirea hainelor nu mai era sarcina gospodinei. Lucrul cu lâna – și în special învârtirea firelor- a devenit virtutea simbolică a mater familias (mama familiei), care a fost exprimată și în epitafii.
Instrumentele de tors au avut un rol important și în tradiția sepulcrală. În provinciile din Asia Mică fusul și furca reprezentate în mâinile femeilor pe stele gravate care simbolizau că personajele respective au fost căsătorite, că au avut un soț.
Înmânarea furcii de tors a făcut parte din ceremoniile de nuntă romane. Bucățile de lână sau materialul elaborat erau oferite sub formă de cadouri de nuntă.
Nu se știe cu siguranță dacă aceste piese de sticlă ar fi putut fi potrivite pentru o utilizare normală, având în vedere materialul fragil din care au fost confecționate. Materialul lor ne determină să considerăm că furcile de tors din sticlă nu au fost simple instrumente utilizate în treburile casnice, ci mai degrabă obiecte simbolice deținute de mater familias (mama familiei).