Expoziţie “Drumul Sării-Drumul Ţării” – Tăşnad 1 Decembrie 2019

Drumul Sării – Drumul Ţării

Pornind de la perspectiva nouă, aceea a istoriei de lungă durată, conceptualizată de Fernand Braudel, prezenta expoziție are ca scop reliefarea schimburilor economice într-un mediu cultural-istoric ce pare, la prima vedere, cu mult mai puțin favorabil decât acela magistral redat de marele istoric francez. Contextul schimburilor economice precapitaliste abordate de expoziția Drumul Sării – Drumul Țării este unul mai dificil decât acela prezent în Europa precapitalistă, dintr-o dublă prespectivă: include o perioadă mai veche, devenind astfel mai dificil de reconstituit, și, totodată, se referă la un spațiu mai opac din perspectiva naturii sărăcăcioase a surselor istorice.

Situată într-o regiune a Europei Central-Orientale, problematica expoziției este asociată paradigmei ce o include într-un mediu mai puțin dinamic din perspectivă economică, mediu în care capitalismul nu a atins formele clasice din zona sa de origine, apusul continentului european. Descoperirile arheologice recente, etalate în cadrul expoziției, asociate informațiilor istorice reinterpretate vin să ateste o perspectivă mult mai complexă. În regiunea ce include nordul Transilvaniei și nord-estul Câmpiei Tisei (nord–estul Alföldului) exista un flux al schimburilor comerciale căruia noile descoperiri arheologice îi conferă o intensitate surprinzătoare și o durată impresionantă, de trei milenii. Dinamica acestui flux economic este atât de puternică încât componenta sa majoră, comerțul cu sare, a ajuns să ofere la granița de nord a Transilvaniei etimologia unor localități (Satu Mare, Zalnoc, Sălacea, Porți, Vama, Poarta Sălajului, Dersida/Derzs-hida etc.) și chiar a unor entități administrative (comitatele Solnocul de Mijloc și Sătmar). Situația nu este deloc întâmplătoare deoarece izvoarele medievale atestă cu claritate rolul major jucat de transportul și comerțul sării.

Pe suprafața județului Satu Mare se evidențiază două zone de concentrări ale vechilor locuiri. Aceste concentrări ajung la o intensitate uimitoare, ce arareori poate fi întâlnită pe suprafața României. Sute de sate și cimitire îngrămădite unul în altul, tezaure ascunse sau monede pierdute, morminte princiare și fortifcații de pămînt se înșiruie pe culoarul sătmărean al Someșului, respectiv pe un alt culoar din zona de sud a județului, ce merge de la Supur la Tășnad, ca apoi să străbată Valea Ierului și să atingă frontiera de stat între Domănești și Pișcolt.