Expoziția „1989 – Eliberarea” – vernisaj la Tirana

>>> scroll down for albanian and english

Muzeul Municipiului București inaugurează, pe data de 22 septembrie 2018, o nouă expoziție tematică ce va putea fi vizitată într-o sală special amenajată în incinta Muzeului Național Albanez al Securității „Casa cu frunze” din Tirana, Albania.

Sub genericul „1989 – Eliberarea” este prezentată o expoziție de fotografii despre regimul comunist din România și despre modul în care s-a manifestat în București, între anii 1980-1989. De asemenea, Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, va organiza, cu acest prilej, o conferință pe tema antropologiei urbane la Universitatea Gjirokastra.

Proiectul expozițional continuă colaborarea dintre Muzeul Muncipiului București și Muzeul Național Albanez al Securității „Casa frunzelor” din Tirana, începută în primăvara acestui an prin expoziția „Drumul Comunismului în Albania”. Cu acel prilej, Muzeul Național Albanez al Securității „Casa frunzelor”, director Etleva Demollari, a prezentat vizitatorilor din România un tablou al Albaniei din perioada 1945-1991.

„1989 a început fără să anunțe nimic special. Rutina unei zile obișnuite era aceeași de întregi decenii și milioane de români trăiau cu ea, într-o deplină simbioză cotidiană. Existau marșuri și spectacole colective festive în zilele dedicate mișcării comuniste, discursuri și ședințe ideologice, planuri cincinale care se realizau în patru sau trei ani, pe de o parte. Pe de altă parte se trăia într-o sărăcie progresivă, cu alimente care fugiseră în mitologie, spitale care în lipsa tehnologiei tratau adesea empiric bolnavii, școli și milioane de locuințe neîncalzite iarna sau lipsite de lumină periodic.
Foarte puțini aflau despre schimbările care se petreceau începând cu vara anului 1989 în Germania democrată, Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. Până și Bulgaria devenise mai liberală în politicele civile. Românii trăiau într-o deplină captivitate a terorii. În toamna anului 1989 au fost aflate primele semne de schimbare, dar nu ofereau speranța imediată a eliberarii mai ales că Nicolae Ceaușescu și-a pregătit realegerea în funcția de secretar general al PCR, la cel de-al XIV-lea Congres al PCR, care s-a desfășurat în noiembrie 1989.
Eliberarea a venit pe neașteptate pe fondul nesupunerii civice din Timișoara și transfomarea în revoltă a unui miting propagandistic la București, programat să susțină ideologia partidului comunist, la mijlocul lunii decembrie 1989. Pentru câteva zile timpul a fost suspendat istoric, și s-a trăit într-o deplină bucurie, o nemaîntâlnită seninătate a eliberării, dintr-o captivitate ce părea fără final.
Fotografiile prezentei expoziții au fost selectate pentru a ilustra realitatea anului 1989, de la rutina unui cotidian comunist la explozia de bucurie și sacrificiu trăită de români la finalul aceluiași an” – a declarat Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București.

La vernisajul expoziției din 22 septembrie, echipa care va participa din partea MMB este formată din Adrian Majuru – director, Dan Pîrvulescu – director adjunct, Vasile Opriș – șef departament Istorie și Theodor Ignat – șef departament Arheologie.

1989 – Çlirimi

Ekspozitë fotografike e Muzeut të Bashkisë të Bukureshtit mbi rënien e regjimit komunist në Rumani me pjesëmarrjen e Drejtorit të Përgjithshëm të Muzeve të Bashkisë të Bukureshtit, Dr. Adrian Majuru dhe sopranos Arlinda Morava, atashe kulturor i Ambasadës shqiptare në Rumani.

Viti 1989 nisi pa asgjë të veçantë. Rutina e një dite të zakonshme ishte e njëjtë për dekada dhe miliona rumunë ishin pajtuar me të, në një simbiozë të plotë të përditshme. Në njërën anë, kishte marshime festive kolektive dhe spektakle dedikuar lëvizjes komuniste, fjalime dhe seanca ideologjike, plane pesëvjeçare të realizuara në katër apo tre vjet. Nga ana tjetër, njerëzit jetonin në një gjendje varfërie progresive, me sende ushqimore që ktheheshin në mite, spitale që, pa pajisjet dhe teknologjinë e duhur, shpesh përdoreshin për trajtimin empirik të pacientëve, shkolla dhe miliona banesa që nuk kishin ngrohje në dimër ose ishin periodikisht pa ndriçim.
Rumunët jetonin në një robëri të plotë terrori. Vjeshta e vitit 1989 shënoi shenjat e para të ndryshimit, por ato nuk ofruan një shpresë të menjëhershme për çlirim, veçanërisht pasi Nicolae Ceauşescu kishte përgatitur rizgjedhjen e tij si Sekretar i Përgjithshëm i Partisë Komuniste Rumune gjatë Kongresit të 14-të të Partisë, të zhvilluar në Nëntor 1989.
Çlirimi erdhi papritur, me një sfond të mosbindjes civile në Timishoara dhe me transformimin në kryengritje të një tubimi propagandistik në Bukuresht, që ishte planifikuar në mes të dhjetorit 1989 për të mbështetur ideologjinë e Partisë Komuniste. Për disa ditë, koha mbeti pezull në histori dhe një gëzim i plotë, një qetësi e pakrahasueshme çlirimi nga një robëri që dukej e pashmangshme, filloi të ndihej.
Fotografitë e kësaj ekspozite u përzgjodhën për të ilustruar realitetin e vitit 1989, nga rutina e jetës së përditshme komuniste deri në shpërthimin e gëzimit dhe sakrificës që përjetuan rumunët në fund të po atij viti.
Kjo ekspozitë vjen në vazhdën e bashkëpunimit midis Muzeve të Bashkisë së Bukureshtit dhe Muzeut Kombëtar të Përgjimeve „Shtëpia me Gjethe” të Tiranës, i cili filloi në pranverën e vitit 2018 përmes ekspozitës: “Albania’s Road of Communism” mbi regjimin komunist në Shqipëri, të hapur në Bukuresht, në Pallatin Suţu, nga muzeu Kombëtar i Përgjimeve „Shtëpia me Gjethe”. – Adrian Majuru

1989
The Liberation

1989 began without announcing anything special. The routine of a regular day had been the same for decades, and millions of Romanians had abided by it, in a complete quotidian symbiosis. On one hand, there were festive collective marches and spectacles dedicated to the Communist movement, ideological speeches and sessions, five-year plans that were accomplished in four or three years. On the other, people lived in a progressive state of poverty, with food items becoming myths, hospitals that, lacking the proper equipment and technology, would often resort to the empirical treatment of patients, schools and millions of residences that did not have heating in winter or were periodically devoid of lighting.
Very few in democratic Germany, Hungary, Czechoslovakia or Poland found out about the changes that began occurring in the summer of 1989. Even Bulgaria had become more liberal regarding civil politics. Romanians lived in a complete captivity of terror. The autumn of 1989 saw the first signs of change, but they did not offer an immediate hope for liberation, especially since Nicolae Ceaușescu had prepared his re-election as General Secretary of the Romanian Communist Party during the 14th Party Congress, which took place in November 1989.

The liberation came unexpectedly, against a backdrop of civil insubordination in Timișoara and the transformation of a propagandistic rally in Bucharest, scheduled in mid-December 1989 to support the Communist Party’s ideology, into an uprising. For a few days, time was suspended in history, and an utter joy, an unmatched serenity of freedom from a captivity that had seemed unescapable, was felt.

The photographs of the present exhibition were selected to illustrate the reality of 1989, from the routine of Communist daily life to the explosion of joy and sacrifice experienced by Romanians at the end of the same year.

This exhibition continues the collaboration between the Bucharest Municipality Museum and the Museum of Secret Surveillance “House of Leaves” of Tirana, which began in the spring of 2018 through the exhibition on the Communist regime in Albania, set up in Bucharest, at Suțu Palace, by Etleva Demollari and the museum she leads. – Adrian Majuru.