„Gospodăria tradițională din Dobrogea”, expoziție temporară la Muzeul de Artă Populară Constanța

„Gospodăria tradițională din Dobrogea”, expoziție temporară la Muzeul de Artă Populară Constanța

Muzeul de Artă Populară Constanța găzduiește, în această perioadă, expoziția temporară „Gospodăria tradițională din Dobrogea”.

Pornind de la planimetria casei tradiționale dobrogene, expoziția reconstituie cele trei spații de organizare a locuinței: „camera curată”, tinda cu vatra și odaia de zi sau camera de locuit, în care familia își ducea traiul zilnic, iar femeile desfășurau activități legate de industria casnică textilă (tors, țesut).

„Camera curată” sau „camera bună” este acea încăpere în care se derulau faptele de ceremonie, se găzduiau oaspeții și se păstrau cele mai frumoase țesături, precum și zestrea fetelor de măritat. Țesăturile (așternuturi de pat, scoarțe, foițe, perne, cearceafuri, ștergare, fețe de masă) erau grupate în „colțul cu patul” și pe lada de zestre, aflată lângă pat. Punctul de greutate al acestei încăperi îl reprezintă peretele de răsărit cu icoana protectoare, care era încadrată, de regulă, de un ștergar țesut din borangic și bumbac, ales la capete cu motive tradiționale dobrogene: cocoșii afrontați, vița-de-vie și ciorchinele de struguri, motive florale și vegetale.

Tinda sau sala este încăperea centrală a casei și locul unde era amplasată vatra. În expoziție este prezentat inventarul gospodăresc legat de vatră, care cuprinde obiecte din lemn (covata pentru frământatul și dospitul pâinii, linguri, linguroaie, forma de pâine, bota pentru apă, putineiul pentru bătutul untului, măsuri de făină și mălai), vase din aramă (căldări, tingiri cu capac, farfurii, ghiumuri), precum și ștergare de uz, țesute din bumbac. Tot în tindă se afla și „sinia”, masa rotundă și joasă, în jurul căreia, pe scăunele cu trei picioare, se așezau membrii familiei.

În odaia de locuit se afla războiul de țesut, amplasat lângă fereastră, alături de unelte necesare industriei casnice textile: furca, roata de tors, daracul și pieptenii pentru cânepă, mașina de egrenat bumbacul, rășchitorul, vârtelnița, roata de țevi.

Piesele expuse fac parte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța și provin din satele românești de pe limesul dunărean (Ostrov, Oltina, Băneasa, Dunăreni, Aliman, Topalu, Seimeni), dar și din localități nord-dobrogene (Enisala, Babadag).