Iași: Institutul Național al Patrimoniului propune o expoziție fotodocumentară ce are ca obiectiv aducerea aminte în memoria contemporanilor a monumentelor istorice și memoriale relevante pentru Marea Unire, martori tăcuți ai unor evenimente și acțiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918

În cadrul Simpozionului Internațional, Monumentul.Tradiție și Viitor, organizat în perioada 4-7 octombrie 2018 la Iași, de către Complexul Muzeal Național “Moldova”, la sediul Muzeului Unirii, Institutul Național al Patrimoniului propune o expoziție fotodocumentară ce are ca obiectiv aducerea aminte în memoria contemporanilor a monumentelor istorice și memoriale relevante pentru Marea Unire, martori tăcuți ai unor evenimente și acțiuni care au pregătit actul de la 1 decembrie 1918. De asemenea, specialiștii din cadrul Institutului vor prezenta comunicări ce vor releva date inedite și informații referitoare la proiectele ce sunt finanțate prin Programul de celebrare al Centenarului României (1918 – 2018) şi a Primului Război Mondial,

Drumuri în Memorie. Mausoleele. și

Câmpul istoric Mărăști – Memoria Primului Război Mondial.

În anul celebrării Centenarului, proiectul își propune să evidențieze rolul marilor capitale (Arad, Alba Iulia, București, Iași) în mișcarea națională și realizarea actului de la 1 decembrie 1918, să evoce rolul jucat de personalitățile istorice și politice care s-au implicat în înfăptuirea Marii Uniri.

Aradul a constituit centrul în care s-a gândit și pregătit actul plebiscitar. Personalități precum Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop și Ioan Suciu se regăsesc în fruntea Consiliului Național Român Central, care a stabilit data și locul desfășurării Marii Adunări. Mișcarea națională a românilor transilvăneni de la Arad a atras atenția atât a presei românești, cât și a celor maghiare și germane. Acest lucru a atras după sine mutarea nucleului politic la Arad, unde, în anul 1908, Partidul Național Român își mută sediul.

Alba Iulia reprezintă locul în care s-a realizat Marea Unire, urmând ca la București, capitala vechiului regat, să se confirme actul Marii Uniri de la 1918. Iuliu Maniu, Iuliu Hossu, Miron Cristea, Gheorghe Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Iosif Jumanca, Aurel Lazăr, Elena Pop, se numără printre personalitățile cheie în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, dar și în desfășurarea altor evenimente care au pregătit Unirea. Alături de aceștia, se adaugă și participarea unor personalități locale din Alba Iulia, precum cea a avocaților Zaharia Muntean, Camil Velican, Rubin Patiția, Samoil Mârza.

În Bucureștiul ocupat, pe 7 mai 1918 a fost semnat Tratatul de pace, prin care România renunța la teritoriile românești din Austro-Ungaria, teritoriul Bucovinei urmând a fi mărit cu o parte din ținuturile Hotin, Herța, Dorohoi și Dornei. La data la care la Alba Iulia se desfășura Marea Adunare și se proclama Unirea Transilvaniei cu România (18 noiembrie/1 decembrie), Regele Ferdinand și Regina Maria soseau în capitala eliberată, context în care tratatul anterior a fost invalidat prin înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă.

Iașiul, ,,capitala de război’’, a fost capitala României la începutul Primului Război Mondial, când familia regală și guvernul au părăsit Bucureștiul, tot mai mult amenințat de o ocupație militară. Timp de doi ani, la Iași și-au desfășurat activitatea Casa Regală, Guvernul, Senatul și Parlamentul României. În acest timp, sub conducerea prim-ministrului Ion I. C. Brătianu au fost adoptate legi reformatoare care au pus bazele formării statului național unitar român.