În perioada 1 – 30 Aprilie 2021, Muzeul Municipal Câmpulung deschide larg ușile Secției de Istorie, Artă Plastică și Științele Naturii pentru expoziția temporară „Zestrea”.

Gânduri despre „Zestrea” Ioanei Teodora Duță Schmiedigen

(la vernisajul expoziției „Zestrea” de la Câmpulung, aprilie 2021)

„Trebuie să mărturisesc încă de la bun început că niciun alt titlu de expoziție nu ar fi fost mai potrivit ca acesta pentru un eveniment găzduit de Muzeul Municipal din Câmpulung și, de fapt, de comunitatea musceleană, ea însăși un veritabil tezaur de cultură națională în care, iată, continuă să se adune valori. Vă invit, așadar, să priviți „Zestrea” oferită de Ioana Teodora Duță Schmiedigen muscelenilor, ca pe o confirmare a nuntirii permanente dintre istorie și mit ce se consumă de veacuri în acest loc de poveste și de inimă al românilor și ca pe o binemeritată răsplată a acestui destin remarcabil.

Sunt bucuroasă să observ, totodată, că un artist născut în Curtea de Argeș și omagiat astăzi în și mai vechea capitală a Valahiei este deplin inițiat în tainele trecutului de legendă al acestor orașe fundamentale ale destinului nostru cultural și reușește, cu o vervă seducătoare, să transpună în limbajul zilelor noastre sensurile adânci ale înțelepciunii vremurilor demult apuse. Lucrările din această expoziție devin astfel, vederi din trecut, gânduri caligrafiate de un penel năzdrăvan în spatele mărturiilor eroice sau evenimentelor reținute de cronici. Imaginile expuse sunt, în fapt, rezumatele experiențelor de viață ale strămoșilor noștri, înscrise pe „trupul” nostru identitar, asemenea unor cicatrici de înțelepciune. Cu ajutorul lor, poveștile sau întâmplările legendare reverbereză continuu în conștiința noastră și, în momentele esențiale, preț de o clipă, ne permit fiecăruia dintre noi să experimentăm mitul sau să devenim eroi de basm.

Călătoria inițiatică în care Ioana ne este astăzi ghid și interpret ne readuce în fața ochilor frânturi de vis, de o impronunțabilă gingășie, în care ne regăsim, întregi și împreună, năzuind spre aceleași eterne idealuri. „Aripile de lumină” ale mamei „Serafim” sau „Pom al vieții”, îmbrățișarea profundă dintre noapte și zi, dansul frenetic al sinelui în căutarea jumătății, „Horele” ceasurilor de împreună-bucurie sunt teme recurente ale visului nostru dintotdeauna, aduse, din umbra somnului, la lumină, de geniul artistic al Ioanei Teodora Duță Schmiedigen, pentru care această nouă întâlnire cu publicul se dovedește a fi la fel de rodnică și binefăcătoare”. – Emanuela Cernea, Istoric de artă, specialist în artă medievală românească la Muzeul Național de Artă al României.

Viziuni stilistice şi spiritual

„Ioana-Teodora Duță Schmiedigen, cunoscut artist plastic din Curtea de Argeş, prezintă publicului o nouă expoziţie personală de grafică şi pictura, într-o abordare de sinteză menită să contribuie la reevaluarea semnificaţiilor folclorice româneşti. Absolventă a studiilor universitare de licenţă şi de masterat ale Facultăţii de Arte Decorative şi Design, secţia Arta Murală, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi membru stagiar al UAPR – filiala Pictura-București, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen are o activitate artistică impresionantă, reflectată prin expoziţiile personale, precum şi prin participările la expoziţii de grup sau colective locale, naţionale şi internaţionale. Implicarea sa în diferite proiecte de voluntariat artistic sau ca angajată a Muzeului Municipal Curtea de Argeş, ca desenator artistic, interferează şi completează profilul unui creator aflat într-un proces permanent de autocunoaştere şi autoperfecţionare.

În expoziţia ZESTREA, Ioana-Teodora Duta Schmiedigen redă în cele mai mici detalii luciditatea raportării plastice la infinita sursa de inspiraţie folclorică, asumată cu o cercetare etnografică focalizată pe tradiţii: Horă, Dansul Paparudelor, Dragobete şi portul popular naţional.

Cu mijloacele plastice contemporane, artista transpune prin viziuni simbolice şi fascinante jocuri cromatice frumuseţea şi particularităţile artei populare româneşti, având ca efect intensificarea emoţiilor şi accentuarea punctelor de interes ale compoziţiilor: Serafim, Pomul Vieţii, Călătorie spre visul nostru.

Descifrând profunde valori ale identităţii culturale, inspirându-se şi apropiindu-se de folclor în ideea de a-şi personaliza naţional creaţiile, artistă evoca prin variate forme şi semnificaţii tema familiei: Somnul, Familia, Familie – Calul, completată sensibil de tema iubirii materne prin: Maternitate, Infinita iubire maternă, Aripi ocrotitoare. Siguranţa transpunerii expresiilor vizuale corelată cu rafinamentul detaliilor minuţios elaborate şi cromatica susţinută de multiple tonalităţi şi accente, reconfigurează o panoramă surprinzătoare asupra comorilor spirituale regăsite în tradiţiile naţionale.

Structurile compoziţionale transfigurate simbolic, dialogul fericit dintre mesajul estetic şi ideatic generează omogenitatea şi dinamismul expoziţiei, fiind în esenţă o evidenţiere a nesfârşitului izvor etnografic românesc.

Repozitionarea artelor, parţial şi provizoriu într-o realitate virtuală, conduce la schimbarea modului de percepţie a expoziţiilor de arte vizuale, care, prin eliminarea distanțelor și graniţelor geografice, deschid noi oportunităţi şi provocări artiştilor, criticilor de artă, dar şi privitorilor, făcând posibile inepuizabile conexiuni. De fapt, mediul online a facilitate „întâlnirea” mea cu artista şi mă bucur că am cunoscut o persoană sensibilă, profundă şi talentată.

Felicitări, aşadar, Ioanei-Teodora Duță Schmiedigen pentru expoziţie, îi doresc mult succes în activitatea artistică, felicitări, de asemenea, şi organizatorilor pentru demersul susţinut de promovare a artiştilor vizuali.

Publicarea albumului întregeşte evenimentul expoziţional, fiind o modalitate eficientă de valorificare a preocupărilor artistice contemporane, contribuind, în aceeaşi măsură la ZESTREA patrimoniului cultural naţional”. – Mirela Ştefănescu, critic de artă, doctor în arte vizuale.