În pragul celei mai mari sărbători creştineşti – Paştele, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziţia “Sărbătoarea Paștelui la români”.

În pragul celei mai mari sărbători creştineşti – Paştele, Muzeul de Artă Populară Constanţa îşi întâmpină vizitatorii cu expoziţia temporară “Sărbătoarea Paștelui la români”.

Structurată pe două săli aflate la parterul muzeului, expoziţia prezintă interioare ţărăneşti de sărbătoare din toate provinciile istorice româneşti: Dobrogea (Constanţa, Tulcea), Muntenia (Giurgiu, Muscel –Argeș, Buzău, Ilfov), Oltenia (Vâlcea, Olt, Gorj), Moldova (Bucovina), Transilvania (Brașov, Sibiu, Maramureş, Bihor, Ţara Zarandului), Banat (Timiş, Caraş-Severin).

Expoziţia reconstituie un important segment al spaţiului privat al locuinţei tradiţionale ţărăneşti – camera „bună”, locul în care familia păstra tot ceea ce era mai valoros: icoane pictate pe sticlă sau lemn, ştergare, ţesături de pat şi de perete, perne, precum și o mare varietate de vase din ceramică.

În preajma marilor sărbători de peste an sau cu prilejul unor evenimente importante, camera „bună” a casei devenea locul în care se concentra tot ceea ce avea familia mai valoros, fiind totodată şi o mărturie a măiestriei femeilor şi fetelor care lucrau toate ţesăturile destinate decorului sau uzului gospodăresc.

În cadrul acestei încăperi, peretele de răsărit cu icoana protectoare se constituie ca un adevărat altar, fiind încadrată de ştergare ţesute la război şi decorate cu motive alese, specifice fiecărei zone. Alături de acestea, un rol important îl au şi vasele din ceramică (farfurii, cancee, ulcioare), cele etalate provenind din centre precum: Vama (Oaş), Vadu Crişului (Bihor), Făgăraş (Braşov), Bârsa (Arad), Biniş (Caraş – Severin), Rădăuţi (Suceava), Vlădeşti (Vâlcea), Oboga (Olt), Coşeşti (Argeş), Pisc (Ilfov), Târgu –Jiu (Gorj).

Paștele a generat tradiții ce trebuie păstrate și conservate în timp. Una dintre acestea este încondeiatul ouălor, meșteșug care ocupă un loc deosebit în arta populară românească.

Documentar, acest obicei a fost menţionat pentru prima dată pe la 1700, de către Antonio Maria Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În codul alimentar pascal, oul reprezintă simbolul cel mai încărcat de semnificaţii, fiind asociat mormântului deschis al Mântuitorului.

În expunere sunt etalate ouă încondeiate cu „chișița”, instrument tradițional mânuit cu pricepere de femeile din Bucovina și Maramureș.

Expoziția va fi deschisă până pe 4 mai.

Vă așteptăm la muzeu!