Institutul Național al Patrimoniului are plăcerea de a vă invita la conferința și dezbaterea „Patrimoniu digital”, 09 noiembrie 2018, începând cu ora 09.30

Institutul Naţional al Patrimoniului are plăcerea de a vă invita la

Conferinţa şi dezbaterea „Patrimoniu digital”

ce se va desfăşura la Trattoria Buongiorno Lido, Strada C. A. Rosetti, nr. 13,
în data de 09 noiembrie 2018, începând cu ora 09.30.

Conferinţa dedicată patrimoniului digital urmăreşte abordarea problemelor esenţiale ale comunicării şi accesibilizării patrimoniului cultural, înţeles ca informaţii create de către instituţii ale memoriei din România şi Europa. Ca urmare, vor fi abordate subiecte privitoare la: evidenţa digitală şi publicarea online a patrimoniului cultural, soluţiile tehnice ce pot fi utilizate, bibliotecile digitale, înţelese ca proiecte de accesare liberă a rezultatelor cercetărilor din domeniul ştiinţelor umanistice şi sociale.
Masa rotundă este dedicată contribuţiei României la Biblioteca digitală europeană, Europeana şi proiectului recent E-Cultura – Biblioteca digitală a României. Punctual se va încerca abordarea diverselor probleme ce împiedică partajarea coerentă a patrimoniului cultural din România cu scopul identificării unor soluţii viabile aplicabile imediat sau printr-un program pe termen mediu.
La nivel mondial se manifestă o preocupare intensă de a lărgi accesul la cunoaştere şi informaţie prin intermediul internetului. Acest demers este unul oportun deoarece accesul la reţelele de internet se face relativ uşor, costurile de utilizare ale acestui serviciu devin din ce în mai mici (iar uneori chiar gratuit), iar viteza de accesare a crescut substanţial. Un impuls deosebit a fost dat de apariţia şi dezvoltarea rapidă a dispozitivelor personale mobile care permit o conectare permanentă a utilizatorilor la internet.
La nivel legislativ, în cadrul Uniunii Europene, s-a manifestat o preocupare continuă privind bibliotecile digitale, deci implicit privind digitizarea şi partajarea on-line a operelor culturale şi/sau ştiinţifice. Primul pas făcut de Europa a constat în lansarea în noiembrie 2008 a Bibliotecii Digitale Europene, permiţând iniţial accesul la 4,5 milioane de obiecte digitale. Europeana (www.europeana.eu) reprezintă, în fapt, cel mai mare proiect cultural al Comisiei Europene, o bibliotecă virtuală europeană (digital repository) care oferă acces direct prin intermediul unei interfeţe multilingve la o colecţie de milioane de obiecte digitale (texte, audiograme, video-grame, imagini şi reprezentări 3D) provenind din cele mai diverse instituţii ale memoriei din Europa. Următorul pas a constat în Recomandarea Comisiei Europene C(2011) 7579 „privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digitală” care cere Statelor Membre:
• îmbunătăţirea accesului la materialul cultural digitizat;
• sporirea contribuţiei la Europeana, prin încurajarea instituţiilor de cultură, editurilor şi altor titulari de drepturi să acorde accesul la materialele digitizate de care dispun.
Recomandarea solicită României ca până la sfârşitul anului 2015 să contribuie la biblioteca digitală europeană cu 800.000 de obiecte digitale, cerinţă de care România nu s-a achitat nici până în acest moment. România a furnizat până în prezent doar cca 150.000 de obiecte, iar timpul limită a expirat.
De asemenea Concluziile Consiliului privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi prezervarea digital invită statele membre să îmbunătăţească condiţiile-cadru pentru accesibilitatea on-line şi utilizarea materialului cultural.
Pe de altă parte, ministerul de resort urmăreşte să aplice — în aria sa de activitate — Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public consacrată în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, modificată prin Legea nr. 213/2008.
Mai mult, Programul de guvernare 2017 – 2020 stipulează ca obiective ale guvernului:
• Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală;
• Modernizarea sistemului cultural şi trecerea la digitizarea conţinutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale şi muzee, dar şi digitizarea conţinutului cultural specific comunităţilor române prin folosirea sistemelor moderne şi stocarea datelor în Cloud;
• Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni care să permită accesul printr-un singur punct la documente de interes, documente istorice şi de tradiţie, precum şi facilitarea învăţării limbii române de către generaţiile tinere care trăiesc în străinătate;
• Construirea Platformei de e-learning, depozitelor on-line (biblioteca virtuală) şi a infrastructurii digitale de conţinuturi;
• Digitizarea conţinutului cultural şi crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale).
• Accesarea on-line a conţinutului cultural.
Din păcate, multe din resursele culturale din România sunt expuse on-line într-un mod destul de nepotrivit, iar accesul este mai anevoios decât ar trebui (în condiţiile tehnologice actuale), remarcând în mod special dificultăţile de a accesa aceste resurse de pe dispozitivele mobile sau de a putea regăsi rapid sau prin selecţii avansate anumite informaţii. Motivul rezidă în lipsa unor metadate descriptive a fiecărei resurse în parte, realizate după un standard profesionist.

Program (pdf)