Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) organizează, în perioada 4 – 21 iulie 2024, expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată „Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…”. 

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 4 – 21 iulie 2024, expoziția personală a pictorului-scenograf Andrei Șchiopu, intitulată „Dialogul culorilor. O călătorie vizuală…”. 

Vernisajul expoziției va avea loc joi, 4 iulie 2024, ora 18:00, în Sălile „Festive” ale Palatului Bánffy (P-ța Unirii nr. 30), în prezența artistului expozant și a invitaților săi speciali: prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, președinte al Filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP), prof. univ. dr. Ioan Horvath-Bugnariu, grafician și prof. univ. dr. Negoiță Lăptoiu, istoric și critic de artă, curatorul expoziției. Din partea instituției, oficiile de gazdă vor fi asigurate de muzeograf Alexandra Sârbu. 

„După ani de inspirat și prodigios efort creativ referențialul pictor clujean Andrei Șchiopu asistă cu senină detașare la cristalizarea unui îmbelșugat tezaur de valori artistice care-i particularizează contribuția într-un animat climat cultural. I-a devenit demult caracteristic un admirabil discernământ care a conferit constant unor mereu proaspete și expresive articulații cromatice sensul evolutiv al unei pronunțate sinteze formale, evitând cantonarea într-o comodă practică manieristă. Determinantă i-a fost preocuparea de a sonda aspecte dintre cele mai incitante răsfirate pe făgașul a marcante praguri temporale, interferând cu vădit rafinament freamătul trecutului cu pulsațiile elevate ale unui precipitat cotidian. A ajuns astfel să definitiveze, cu ridicat profesionalism, profunde finalități spirituale.

După un început în care a brodat subtil vibrante imagini înscrise unei formulări afiliate figurativului tradițional în tentă post-impresionistă, de mai bine de trei decenii a considerat firească desăvârșirea expresiei sub semnul unei comprimate simplificări, suprimând detaliile și spațialitatea în avantajul unor sintetice orânduiri formale. Cu rigoare de abil arhitect, a devenit exponentul unor configurări animate de trepidante succesiuni ritmice care se înlănțuie dezinvolt în spațiu, implementând sugestive argumente existențiale. Prioritară avea să devină tendința distribuirii motivelor prin prisma unei viziuni panoramice, când privită din înalt suprafața picturală devine feeric câmp a plurivalente mărturii de perenă civilizație. Suple însemne simbolice decupate din splendide edificii și structuri arhitecturale sau din ornamentica populară autohtonă multiseculară, alături de suplețea unor mlădioase meleaguri transilvane străjuite de limpezi orizonturi, vor alimenta generos fantezia unui sincer și devotat iubitor de istorică autenticitate. La aceste frapante destăinuiri a adăugat o bogată ghirlandă de prețioase materializări de trăire exprimată prin ingenioase pledoarii metaforice. Cu un cuceritor suflu liric, a întruchipat și fascinante ipostaze ale umanului aflat într-o cuceritoare stare de veghe, asistând cu sinceră uimire la derularea a tonifiante revelații. Iată câteva exemplificări din bogata suită de reprezentări: „Vestigii”, „Însemn sacru”, „Privire în infinit”, „Clepsidră”, „Nostalgie”, „Orașul amintirilor”, „Casa misterelor”, „Armonie”, „Bucurie florală”, „Scara timpului”, „Terenuri suspendate”, „Zbor”, „Rememorări”.

Prolifica și prestanta activitate de reputat scenograf la Opera Română din Cluj-Napoca (1974-2007) i-a marcat profund gândirea și sensibilitatea, imprimând și confesiunilor sale picturale un sentiment de laborios spectacol, în incitantă derulare. De aici, acea definitorie tendință de a imprima imaginilor un aspect vast de ritual prin implementarea a semnificative iradieri cu universală rezonanță. Referențiale i-au devenit – între altele – acele admirabile grupaje de personaje asociate în fin orchestrate posturi corale sau diafanele plutiri a grațioase siluete feminine înnobilândspațiul și timpul cu solemne recitaluri. Se desprinde de aici performanta capacitate de a scoate motivul inspirator din sfera incidentalului, imprimându-i condiția evocatoare de generalizată splendoare și durabilitate.

Aparține de starea unui distinct și elevat comportament și memorabila preocupare de diversificare și amplificare a modalităților stilistice pentru a asigura demersului creativ intensitate expresivă. Exersând cu pilduitor patos în montare scenografică a înzecite spectacole, constant aplaudate, a prins drag atât de ritmica, dar mai ales de prețiozitatea unor materiale integrate ansamblului scenic. Drept urmare, va manifesta o pasiune specială pentru noblețea și fastul fibrei lemnoase pe care o va insera într-o impresionantă desfășurare de compondente și accente în relief pe suprafețe line, dezvoltând structuri compoziționale încărcate de miracol și fantast. În autentic spirit post-modern, va desăvârși complexe finalități creative aureolate de ingenioase orânduiri și sclipiri care încântă nu doar privirea, încurajând în spirit brâncușian și delicatețea gestului tactil, mângâitor. Ne convinge de virtuozitatea descătușărilor inspirative abundentul ciclu de transpuneri eternizând plastic un „Labirint”, „Apus de soare”, „Vâsc”, „Amintire”, „Bizantină” ș.a.

Proaspăt și vital la un marcant prag existențial, maestrul Andrei Șchiopu își continuă un tonifiant pelerinaj pe coordonatele unui fertil univers inspirativ, particularizându-și intonația prin acuratețea tumultului cromatic și sugestivitatea traiectului linear în perimetrul abstracției lirice. În specific tonus românesc, își întregește relevant zestrea creativă prin referențială cultivare de luminos gând solar și caldă afectivitate”, se arată în textul curatorial semnat de prof. univ. dr. Negoiţă Lăptoiu, istoric şi critic de artă. 

Fișă biografică:

Andrei Șchiopu (n. 11 februarie 1946, Arad): pictor și scenograf. Absolvent al Facultății de Arte Plastice din cadrul Institutului de Artă „Ion Andreescu” din Cluj, secția „Pictură”. Între anii 1974-2007, a ocupat postul de scenograf al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, realizând decorurile a peste 90 de spectacole de operă (Tosca, Traviata, Rigoletto, Elixirul dragostei, Bărbierul din Sevilla, Liliacul), balet (Romeo și Julieta, Lacul lebedelor, Carmina Burana, Esmeralda, Carmen) și teatru. Începând cu anul 1968, a participat la o serie amplă de expoziții colective cu caracter republican și internațional, organizate de Filiala Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP). De asemenea, a deschis expoziții personale în Germania, Belgia, Suedia și Olanda. Pentru merite deosebite în arta scenografiei i s-a conferit ordinul „Meritul Cultural”, clasa 1, în anul 2004. Lucrările sale, în număr de peste 150, figurează în colecții particulare din țară și din străinătate (Austria, Italia, Franța, Suedia, Belgia, Germania, SUA, Canada, Grecia, Irlanda, Spania și Israel).

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 21 iulie 2024, de miercuri până duminică, inclusiv, între orele 10:00-17:00. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.